Un cutremur cu magnitudinea de 5 pe scara Richter s-a produs în regiunea Vrancea, în cursul serii. Seismul a fost resimţit şi la Chişinău. Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie din Republica Moldova, Vasile Alcaz, a declarat, citat de PublikaTV, că la Chişinău magnitudinea a fost de 4 grade. Potrivit portalului cutremure.net, este al doilea cutremur în Vrancea în cursul acestei zile. Primul s-a produs dimineaţă şi a avut o magnitudine de 4,3 grade pe scara Richter.

Liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, consideră că a venit din nou timpul unor decizii privind viitorul regiunii transnistrene. Într-un interviu pentru televiziunea rusă RBK, vineri, Şevciuk a spus că „un divorţ civilizat”, cum l-a numit el, între Moldova şi Transnistria ar fi singura soluție „echitabilă”, ținând cont de schimbările din Ucraina şi planurile pro-europene ale Moldovei. Un motiv în plus, potrivit lui Şeviuk, ar fi ceea ce el a numit blocada economică a regiunii instituită de Chişinău şi Kiev şi regimul sever de la graniţa cu Ucraina pentru cetăţenii ruşi. În opinia sa, la baza formulei de reglementare a conflictului transnistrean ar trebui să stea rezultatele referendumului din 2006, la care 97 la sută din locuitorii regiunii ar fi pledat pentru independenţă şi alipirea ulterioară la Rusia.
Întrebat de ce Rusia trage de timp şi nu a recunoscut până acum Transnistria, Evgheni Şevciuk a spus că Moscova a fost întotdeauna răbdătoare şi a încercat să convingă Transnistria şi Moldova să fie împreună, într-un singur stat, suveran. Acum însă, a zis Şevciuk, Moldova vrea să renunţe la o parte a suveranităţii sale în favoarea Uniunii Europene.

Duminică, la Chişinău este așteptată în vizită asistenta secretarului de stat american Victoria Nuland. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ea va fi însoțită de adjuncta asistentului ministrului apărării, Evelyn Farkas, şi de directorul pentru politici, planificare şi parteneriat din cadrul Comandamentului Frţelor Armate ale Statelor Unite din Europa, generalul-maior Randy Kee.
Programul vizitei prevede întrevederi cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, şi şefa diplomației moldovene Natalia Gherman. Comunicatul precizează că în discuție vor fi subiecte ce țin de dezvoltarea relaţiilor moldo-americane, procesul de integrare europeană a Moldovei, problematica transnistreană şi evoluţiile din regiune.

Occidentul încinge spiritele în jurul Transnistriei şi trece totalmente sub tăcere blocada de facto impusă regiunii de către Chişinău şi Kiev, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu pentru televiziunea de stat, șeful diplomației ruse a acuzat UE şi SUA că ar incita spiritele prin declaraţii de felul celor că după anexarea Crimeii va urma Transnistria.
„Este o retorică provocatoare, revoltătoare. În realitate, ei încearcă la modul practic să creeze condiții insuportabile pentru Tiraspol, încălcând anumite libertăți privind circulația persoanelor şi activitatea economică externă. Este revoltător. Istoria nu i-a învățat nimic. Şi ei încearcă acum să creeze un fel de abces în relaţiile noastre”, a spus Serghei Lavrov.
Vineri, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe președintele american Barak Obama pentru discuţii despre Ucraina. În discuţia de o oră, potrivit unui comunicat de presă de la Kremlin, preşedintele rus i-a atras atenţia lui Barack Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova. „Rusia pledează pentru o reglementare echitabilă şi cuprinzătoare a problemei transnistrene, şi este interesată de activitatea eficientă a actualului format de negocieri 5+2”, a spus liderul de la Kremlin, citat de serviciul său de presă.

Adunarea populară a tătarilor din Crimeea, Kurultai, a decis să ceară crearea unei „autonomii naționale şi teritoriale în patria lor istorică”, în peninsula anexată de Rusia. Kurultai-ul a decis să ceară sprijinul ONU, Consiliului Europei, UE şi OSCE în realizarea „dreptului tătarilor crimeeni la autodeterminare”. În sesiunea sa extraordinară din Bakcisarai, Kurultaiul nu a sprijinit, deocamdată, propunerea organizării unui referendum local în această chestiune.
La referendumul din 16 martie, organizat de autorităţile pro-ruse din peninsulă, peste 98% din alegători au votat pentru aderarea la Federaţia Rusă. Kievul şi comunitatea internațională nu recunosc rezultatele plebiscitului şi nici anexarea Crimeii de către Rusia.

Secretarul de stat american John Kerry a decis în mod neașteptat să rămână în Europa pentru negocieri privind criza din Ucraina. După plecarea din Arabia Saudită, unde l-a însoțit pe președintele SUA, Kerry urma să revină la Washington. Însă în timpul unei escale pentru alimentarea avionului, în Irlanda, şi-a schimbat traseul şi a zburat spre Franța.
Surse diplomatice americane au anunţat că John Kerry se va întâlni duminică dimiuneaţă, la Paris, cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov. Cei doi au avut deja, astăzi, o discuție la telefon despre criza din Ucraina şi agenda contactelor ulterioare, după cum a anunţat un comunicat de presă al diplomației de la Moscova.
Criza din Ucraina a fost şi tema unei discuţii telefonice de o oră, vineri, între președintele Rusiei şi cel al Statelor Unite. Barack Obama.

Guvernul Poloniei a prezentat astăzi un proiect al „Uniunii energetice europene”, menit să reducă dependența țârilor UE de gazele naturale ruseşti. Potrivit corespondentului Europei Libere la Varşovia, premierul Donald Tusk a spus că ţările UE ar trebui să se pună de acord asupra unei politici comune a importului de resurse energetice. „Având în vedere pericolul unei crize a gazelor, avem nevoie de mecanisme mai eficiente de solidaritate, în cazul perturbării livrărilor”, a spus premierul Poloniei. Guvernul de la Varşovia propune creşterea cheltuielilor pentru crearea unui sistem intern al UE de schimb de resurse, investiții suplimentare în explorarea gazelor de șist, importul gazelor lichefiate din SUA şi „reabilitatea industriei cărbunelui”. Planul polonez de creare a „Uniunii europene energetice” va fi prezentat în timpul cel mai apropiat la Bruxelles.

Peninsula ucraineană Crimeea va trece astăzi la ora Moscovei. Ceasul orașului Simferopol din piața gării feroviare va fi dat cu două ore înainte, la ora 22.00, atunci când la Moscova va fi miezul nopții. Astfel, între ora Ucrainei şi cea din peninsula anexată de Rusia va fi diferență de o oră.

Şi tot în această noapte, Moldova, ca şi alte 70 de ţări ale lumii, va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date cu o oră înainte. Ziua de duminică va fi, prin urmare, cea mai scurtă zi din an şi va avea doar 23 de ore. Trecerea la ora de vară se face pentru economia resurselor energetice, deşi are şi adversari care spun că adaptarea dificilă cauzează stres şi afectează sănătatea. Din aceste motive, în 2011, Rusia a decis să nu mai revină la ora astronomică şi a trecut definitiv la ora de vară, Moscova fiind anul împrejur cu patru ore înaintea orei Greenwich.

La Kiev, congresul partidului Batkivşcina (Patria) a decis să înainteze candidatura fostului premier Iulia Timoşenko pentru funcția de președinte al ţării. Tot astăzi, liderul partidului UDAR, Vitali Kliciko, a declarat la congresul formațiunii sale că
se retrage din cursa prezidențială şi a îndemnat forțele democratice să propună un singur candidat – pe miliardarul Petro Poroşenco. Însuşi Kliciko va candida pentru funcţia de primar al capitalei Kiev. Alegerile în Ucraina vor avea loc pe 25 mai, termenul de înscriere expiră mâine. Comisia electorală a acceptat deja dosarele a 5 concurenţi şi examinează alte 15 cereri.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi secretarul de stat american John Kerry au discutat la telefon, despre criza din Ucraina. Într-un comunicat de presă al diplomației ruse se spune că discuția a fost inițiată de partea americană, iar cei doi miniștri au examinat un grafic al contactelor ulterioare.

Tot astăzi, mai devreme, Lavrov a spus, într-un interviu pentru televiziunea de stat, că Rusia nu vede o altă cale de evoluție pentru Ucraina, decât trecerea la un sistem federativ. Potrivit lui, reprezentanți ai țârilor occidentale ar lua deja în considerație propunerile Moscovei. Lavrov a mai zis că Rusia nu are „absolut nici o intenție şi nici un interes” ca trupele sale să treacă granița cu Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin l-a sunat, vineri, pe președintele american Barak Obama pentru discuţii despre Ucraina. Potrivit Casei albe de la Washington, Obama l-a îndemnat pe Putin să-şi retragă armatele de la frontiera ucraineană şi să dea un răspuns în scris la propunerile americane pentru depășirea crizei din Ucraina. La rândul său, Kremlinul a anunţat că președintele Rusiei i-a atras atenția lui Barak Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova.

Politicianul ucrainean Vitalie Kliciko, liderul partidului UDAR, s-a retras din cursa prezidenţială şi a propus forţelor democratice să-l înainteze drept candidat unic pentru postul de preşedinte al ţării pe miliardarul Petro Poroşenko. La congresul de astăzi al formaţiunii sale, Kliciko a anunţat că va candida pentru funcţia de primar al capitalei Kiev. Tot astăzi are loc şi congresul partidului Batkivşcina, care ar urma să propună candidatura fostului premier Iulia Timoşenko pentru postul de preşedinte. Alegerile în Ucraina vor avea lor pe 25 mai. Cinci candidaţi s-au înscris deja în cursă, iar alţi 15 au depus cerere. Termenul de înscriere expiră mâine.

Președintele belarus Alexandr Lukaşenka s-a întâlnit cu președintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov. Întrevederea a avut loc la reşedinţa liderului belarus din regiunea Gomel, din apropierea graniţei ucrainene. Comunicatul de presă al preşedinţiei de la Minsk nu face precizări privind conţinutul discuţiilor. Agenţia de ştiri Belta îl citează pe liderul belarus cu declaraţia că discuţiile au fost constructive şi că cei doi au lămurit toate neînţelegerile care existau din cauza informaţiei insuficiente.
În ajun, Lukaşenka a declarat unui post de televiziune de la Kiev că este categoric împotriva federalizării Ucrainei şi că instabilitatea din ţara vecină pune în pericol întreaga regiune. Preşedintele interimar de la Kiev, Olexandr Turcinov, a spus înaintea discuţiilor că relaţiile dintre cele două ţări trebuie întărite, „aşa încât belaruşii şi ucrainenii să poată miza pe un ajutor şi sprijin reciproc”.
Anterior, Ucraina şi-a retras ambasadorul de la Minsk, în legătură cu declraţiile liderului belarus privind Crimeea. Belarus a fost printre cele 11 ţări care, alături de Rusia, au respins rezoluţia Adunării generale ONU, care condamnă anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.

În Crimeea, la Bahcisarai, a început o sesiune extraordinară a Kurultai-ului, o adunare populară a etnicilor tătari din peninsula ucraineană anexată de Rusia. Potrivit publicaţiei „Ucrainskaia pravda”, participanţii examinează un proiect de hotărâre privind dreptul tătarilor crimeeni la autodeterminare. Preşedintele Megilisului tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, a anunţat despre începerea procedurilor de formare a unei „autonomii naţional-teritoriale”, iar fostul lider al Mejilisului, Mustafa Djemilev, a spus că participanţii la reuniune ar putea decide asupra unui referendum privind statutul Crimeii. La referendumul din 16 martie organizat de autorităţile pro-ruse din peninsulă, peste 98 la sută din alegători au votat pentru aderarea la Federaţia Rusă. Kievul şi comunitatea internațională nu recunosc rezultatele plebiscitului şi nici anexarea Crimeii de către Rusia.

Malițiile Taliban au atacat sediul mult fortificat al Comisiei Electorale Independente din capitala Afganistanului. Insurgenții au tras focuri de armă şi au utilizat lansatoare de grenade. Politia spune că atacatorii au acaparat o clădire din vecinătate de unde au deschis focul asupra sediului comisiei electorale. Nu există, deocamdată, informații despre victime. Un reprezentant al Talibanilor a spus că un atacator sinucigaș a detonat o bombă la intrarea în sediul comisiei. Pe 5 aprilie, în Afganistan vor avea loc alegeri prezidențiale. Anterior, Malițiile Taliban au amenințat că vor încerca să pericliteze organizarea scrutinului.

În Slovacia are loc al doilea tur de scurtin al alegerilor prezidenţiale în care participă actualul premier Robert Fiţo şi omul de afaceri Andrej Kiska. În primul tur, cei doi au obţinut 28 şi, respectiv, 24 la sută din sufragii. Candidaţii care au părăsit cursa şi-au anunţat sprijinul pentru Andrej Kiska. În Slovacia preşedintele este ale pentru 5 ani. Actualul preşedinte nu mai poate candida pentru un nou, al treilea mandat. Slovacia, cu o populaţie de 5 milioane şi jumătate, a devenit membră a Uniunii Europene în 2004 şi a intrat în zona euro cinci ani mai târziu.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu are „absolut nici o intenţie şi nici un interes” ca trupele sale să treacă graniţa cu Ucraina. Într-o apariţie la televiziunea de stat de la Moscova, Lavrov a spus că Rusia doreşte un contact mai strâns cu ţările occidentale pentru depăşirea crizei din Ucraina. Declaraţia survine după ce preşedintele american Barack Obama i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi retragă armata de la frontiera ucraineană. Casa albă de la Wasington a anunţat că într-o discuţie la telefon, care a durat o oră, Obama l-a îndemnat pe Putin să evite provocările. La rândul său, Kremlinul a anunţat că președintele Rusiei i-a atras atenţia lui Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova.

Președintele belarus Alexandr Lukașenka s-a pronunţat categoric împotriva federalizării Ucrainei. Într-un interviu pentru emisiunea „Şuster Live”, Lukaşenka a spus că destabilizarea Ucrainei va lovi în întreaga regiune, inclusiv în Belarus, şi a anunţat că doreşte să aibă o întâlnire cu preşedintele interimar de la Kiev Olexandr Turcinov, în viitorul cât mai apropiat.

Președintele american Barack Obama a apelat la Rusia să retragă trupele de la granița cu Ucraina şi să redevină „un cetățean responsabil al comunităţii internaţionale. Într-un interviu cu postul de televiziune CBS, Obama a acuzat Rusia că se folosește de pretextul manevrelor militare pentru a masa trupe la graniță. El a cerut Moscovei să recunoască guvernul interimar de la Kiev şi să înceapă negocieri directe în vederea detensionării situaţiei. Barack Obama şi-a mai exprimat opinia că președintele rus Vladimir Putin a lansat incursiunea din Crimeea şi dintr-un profund sentiment de frustrare, provocat de „dispariția Uniunii Sovietice”.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că dacă ar fi „Rusia, nu ar fi mulțumită cu votul din Adunarea Generală ONU” privind criza din Crimeea. Merkel a făcut declarația în cadrul întrevederii la Berlin cu președintele Chinei Xi Jinping.

Ieri, Adunarea Generală a adoptat cu 100 de voturi pentru, 58 de abțineri şi numai 11 voturi împotriva o rezoluție care condamnă anexarea Crimeii la Rusia.

Cum era de așteptat, Venezuela şi Siria au fost din puținele țări care au sprijinit poziţia Rusiei. Din ţările CSI, numai Belarus şi Armenia au votat de asemenea împotriva rezoluției (deci pentru Moscova). Republica Moldova şi Azerbaidjanul au votat pentru rezoluție, implicit împotriva Rusiei. Restul țărilor din CSI s-au abținut sau nu au votat.

În ajunul alegerilor locale, în Turcia, guvernul a blocat You Tube si Twitter. Sub pretextul că sunt măsuri pentru asigurarea securității naționale. Măsura a fost criticată de Reprezentantul special ONU pentru libertate de expresie în timp ce raportorul ONU pentru drepturile omului a atras atenția că reţelele sociale joacă un rol important în monitorizarea alegerilor.

Fostul premier norvegian Jens Stoltenberg a fost numit noul Secretar General NATO. Alegerea lui nu este o surpriză, era sprijinit de Statele Unite, Germania şi Marea Britanie.

Într-o declarație de presă a Alinaţei Nord Atlantice se arată că Jens Stoltenberg își va prelua noua funcție de la 1 octombrie, când îi va succeda danezului Andre Fogh Rasmussen.

Alegerea noului Secretar General vine pe fundalul crizei din Ucraina, care a readus în atenția opiniei publice rolul important de garant al securității pe care NATO îl joacă pentru ţările membre. Mai ales când acestea sunt la granița zonei de conflict, cum este cazul țărilor baltice, Poloniei şi României.

Tot anul acesta, NATO își încheie misiunea în Afganistan.

Rusia a reluat importul de vin produs de firma „Kazayak Vin” din autonomia găgăuză, informează UNIMEDIA, citând Interfax. Șefa interimară a serviciului sanitar rus (Rospotrebnadzor), Anna Popova, a declarat că treptat ar putea fi ridicat embargoul şi pentru produsele altor întreprinderi.

Cu ocazia vizitei la Chişinău a premierului polonez Donald Tusk, premierul Iurie Leancă a declarat că în cadrul discuțiilor a reafirmat poziţia Republicii Moldova de a nu recunoaște legalitatea referendumului din Crimeea. La o conferință de presă cu premierul polonez, Leancă a precizat că votul din Crimeea „contravine Constituției Ucrainei, dreptului internațional, reprezintă o sfidare a integrității a țării vecine”. Premierul Leancă a mai informat că Polonia va acorda Republicii Moldova un grant de 12 milioane de euro.

Reprezentantul Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a declarat că misiunea specială de observatori internaționali, pe care OSCE vrea să o trimită în Ucraina, nu va acoperi şi Crimeea. Potrivit lui Kelin, Organizația pentru Securitate şi Cooperare în Europa a acceptat să excludă Crimeea din mandatul observatorilor. În schimb, Rusia va avea șapte membri în misiunea OSCE, care o să dureze șase luni.

Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, aflat la Kiev, a refuzat să fie anchetat de procuratura de la Tbilisi prin Skype, declarând că nu are timp „pentru prostii”. Saakaşvili a fost citat de Procuratura Generală în ancheta deschisă în 10 dosare diferite între care decesul in 2005 a fostului premier Zurab Jvania. De când şi-a încheiat mandatul prezidențial, Saakaşvili s-a mutat în Statele Unite. Astăzi la Kiev, s-a întâlnit Iulia Timoşenko, care tocmai şi-a anunţat candidatura în alegerile prezidențiale din mai.