Pe pieţele valutare şi de capital din Rusia s-a produs o prăbuşire a cotaţiilor rublei şi a acţiunilor companiilor petroliere şi a băncilor. Investitorii se tem de consecinţele unor eventuale sancţiuni împotriva Rusiei, după intervenţia militară din Crimeea. Astăzi, dolarul şi euro au atins cote istorice de 37 şi, respectiv, 51,2 ruble.
Cotaţiile acţiunilor Gazprom-ului au scăzut cu peste 11%, ale băncii VTB – cu peste 12,5 %, ale Sberbank – cu 8%, ale companiei de potasă Uralkali – cu 11%. Acţiunile companiei metalurgice Mechel s-au ieftinit cu 26%.
Banca Centrală a Rusiei spune că a reuşit să calmeze situaţia pe pieţe, ridicând limita de sus a coridorului valutar şi mărind rata cheie a dobânzii de la 5,5 până la 7%. Intervenţiile valutare ale Băncii Centrale au depăşit, luni, 10 miliarde de dolari, un nou record istoric. Banca a anunţat că va continua să sprijine cursul rublei prin intervenţii, atunci când va fi necesar, însă deprecierea uşoară a monedei ruse este un obiectiv urmărit pentru stimularea comerţului.
Potrivit experţilor, prăbuşirea de la bursele ruseşti o depăşeşte de două ori pe cea din timpul războiului ruso-georgian, din august 2008.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a alăturat întrevederii de luni dintre premierul moldovean Iurie Leancă și vicepreședintele american Joe Biden de la Casa Albă, anunță un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău. Potrivit sursei citate, Barack Obama a dorit să-l salute personal pe Iurie Leancă și să-l felicite pentru parafarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană în noiembrie trecut. Barack Obama a declarat cu acest prilej că Statele Unite susțin integritatea teritorială si suveranitatea Republicii Moldova, și vor sprijini parcursul european al Republicii Moldova, care nu este unul ușor, se mai spune în comunicatul guvernului moldovean.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova începe să realizeze proiectul de construcţie a podului peste strâmtoarea Kerci, care va uni regiunea rusă Krasnodar cu Crimeea. Medvedev a făcut referinţă la înţelegerile de anul trecut atinse în acest sens cu partea ucraineană. Medvedev a scris pe Twitter că Ucraina rămâne un partener economic important pentru Rusia. „Există angajamente pe care le-am semnat anterior şi pe care trebuie să le realizăm”, a spus premierul rus. Proiectul construcţiei podului ar urma să fie elaborat până în noiembrie.
Serviciul de grăniceri al Ucrainei a anunţat astăzi că la punctul de trecere a paromului „Crimeea-Caucaz”, care uneşte peninsula Crimeea cu regiunea Krasnodar, de partea rusă este concentrată tehnică militară.
Trupele ucrainene continuă să fie în stare de alertă. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat astăzi că Rusia nu a avut şi nici nu are argumente pentru invazia militară. „Nimeni nu va ceda nimănui Crimeea”, a declarat presei premierul Iaţeniuk.

Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a anunțat că statele membre ale Uniunii au convenit să ia considerare adoptarea de sancțiuni cu țintă precisă împotriva Rusiei, dacă Moscova nu renunță la amenințarea cu acțiuni militare împotriva Ucrainei. Vorbind după reuniunea de urgență a miniștrilor de externe din UE la Bruxelles, Ashton a cerut Rusiei să-și retragă militarii în cazărmi.
Între timp, liderii UE au anunțat că vor ține o reuniune de urgență la nivel înalt, joi, la Bruxelles.

Flota rusă de la Marea Neagră a negat că ar vrea să atace unitățile militare ucrainene din Crimeea, dacă acestea nu se predau pînă marți dimineața. Agenția Interfax citează un purtător de cuvînt al Flotei ruse cu declarația că ultimatumul pe care armata ucraineană pretinde că l-a primit este „un non-sens absolut”. Agențiile ruse de știri au citat marți după-amiaza o declarație a Ministerului ucrainean al apărării potrivit căreia comandantul flotei rusești de la Marea Neagră, Alksandr Vitko, ar fi cerut forțelor ucrainene din Crimeea să se predea pînă marți la ora 5 dimineața, ora locală, în caz contrar urmînd să fie atacate.

Activiști pro-ruși au intrat cu forța într-o clădire a parlamentului local din orașul Donețk, în estul Ucrainei, ocupînd primele două etaje. Blocați înăuntru, legislatorii locali au votat în favoarea unei rezoluții de „susținere a inițiativelor populare ale locuitorilor din regiunea Donețk anunțate la o demonstrație”. Rezoluția cere de asemenea organizarea unui referendum în regiune, fără însă a preciza care e întrebarea la care trebuie să răspundă alegătorii și nici data la care va fi organizat. Protestatarii au spus că vor un vot la 30 martie care să declare suveranitatea regiunii. Ceva mai devreme, luni, mai multe mii de demonstranți pro-ruși au protestat în fața clădirii pe care a fost arborat acum trei zile steagul Federației Ruse.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat la telefon criza ucraineană cu omologul său chinez Wang Yi. Într-o declarație a Ministerului rus de externe se spune că punctele de vedere ale lui Lavrov și Wang asupra situației „coincid într-o bună măsură și că cele două țări (care au drept de veto în Consiliul de Securitate ONU) vor conlucra strîns în această chestiune. Între timp, Japonia a declarat că este serios îngrijorată de situația din Ucraina. Potrivit unei declarații a diplomației nipone, desfășurarea de forțe rusești în Ucraina, „crește tensiunea în regiune și va aduce pagube păcii și stabilității comunității internaționale”.

O delegație a Fondului Monetar Internațional este așteptată la Kiev marți 4 martie pentru a discuta un ajutor financiar de urgență pentru Ucraina. FMI a anunțat luni că va discuta cu noile autorități ucrainene reformele ce trebuie aplicate pentru ca țara să se califice ajutor din partea Fondului. Delegația FMI va sta probabil în Ucraina pînă în 14 martie. Rusia a suspendat acordul încheiat anul trecut cu Ucraina, în baza căruia ar fi urmat să împrumute Kievului aproximativ 15 miliarde de dolari pentru revigorarea economiei ucreainene. Acordul a fost suspendat de președintele Vladimir Putin după ce președintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere la sfîrșitul lunii trecute.

Președintele Statelor Unite Barack Obama a avertizat Israelul că se va izola internațional dacă nu va accepta cadrul propus de americani pentru un acord de pace cu palestinienii. Înaintea întrevederii pe care a avut-o la Casa Albă luni cu premierul israelian Biniamin Netaniahu, Obama spus pentru agenția Bloomberg că primul ministru israelian trebuie să „profite de moment”. Dar Netaniahu a refuzat, spunînd că nu va ceda presiunilor. Reluarea tratativelor directe israelo-palestiniene, în iulie 2013, după trei ani de pauză, nu a dus la progrese notabile. Washingtonul, care mediază noile tratative, dorește să ajungă la un acord asupra unei soluții pînă la 29 aprilie, însă oficilitățile americane spun că un acor-cadru asupra principalelor chestiuni în litigiu ar putea face ca negocierile să continue și după această dată.

Agenția rusă de monitorizare a Internetului a blocat 13 site-uri legate de mișcarea de protest ucraineană care a dus la alungarea președintelui Viktor Ianukovici, sub motivul că aceste site-uri aveau conținut „extremist”. Într-o declarație online, Roskomnadzor spune că i s-a ordonat de către Procuratura Generală să închidă paginile site-urilor respective de pe rețeaua de socializare VKontakte. Agenția a mai spus că paginile respective promovau activitatea grupurilor ultranaționaliste ucrainene și l-a acuzat că promovează „terorismul” și „participarea la acțiuni de în massă neautorizate”.

Doi polițiști egipteni au fost condamnați la 10 ani de închisoare pentru uciderea unui blogger a cărui moarte a dus la protestele ce l-au răsturnat pe președintele Egiptului în 2011. Cei doi au fost condamnați după rejudecarea cazului legat de torturarea și uciderea lui Haled Said în 2010. Imagini ale blogerului postate online și un grup pe Facebook intitulat „Noi sîntem toți sîntem Haled Said au dus la organiarea amplelor proteste care l-au forțat pe Mubarak să demisioneze în februarie 2011. Cei doi polițiști fuseseră inițial condamnați la 7 ani închisoare pentru folosirea excesivă a forței.

Comandantul flotei ruse de la Marea Neagră, Aleksandr Vitko, a cerut forțelor ucrainene din Crimeea să se predea pînă la ora 5 dimineața, ora locală, în caz contrar urmînd a fi atacate. Știrea despre ultimatum, citată de agenția Interfax, a venit de la Ministerul apărării din Ucraina. Nu există deocamdată nici un comentariu din partea flotei ruse de la Marea Neagră.

Speakerul Igor Corman discută cu oficialitățile elvețiene despre negocierile în chestiunea transnistreană. Elveţia deţine preşedinţia rotativă a OSCE, care mediază diferendul transnistrean. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului de la Chișinău, citet de Publika TV, pe agenda întrevederilor pe care Corman le va avea la Berna timp de trei zile se mai află, între altele, agenda europeană a Moldovei, evoluțiile din regiune și relațiile dintre Moldova și Elveția. Igor Corman este însoțit de o delegație din care mai fac parte Valeriu Streleț, președintele fracțiunii PLDM, și Ion Hadârcă, președintele fracțiunii PLR.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană iau în considerare suspendarea discuțiilor privind liberalizarea vizelor pentru Rusia și alte măsuri punitive la adresa deciziei Moscovei de a trimite trupe în Peninsula Crimeea a Ucrainei. Șefii diplomații lor europene s-au întîlnit la Bruxelle pentru a discuta un răspuns comun la criza ucraineană. Într-un proiect de declarație, ei condamnă ferm acțiunile Rusiei în Ucraina, despre care spun că încalcă legislația internațională și angajamentele Rusiei din acordurile internaționale și bilaterale.

La București, premierul social-democrat Victor Ponta a anunțat componența noului guvern al României. Anunțul vine după ce liderul PSD a semnat cu președintele Uniunii Democrate Maghiare din România Kelemen Hunor acordul pentru intrarea UDMR la guvernare. Liderul PSD a fost nevoit să coopteze UDMR în guvern în urma retragerii miniștrilor Partidului Național Liberal.

Asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice Victoria Nuland a anunțat că mai multe „echipe de cercetare” OSCE vor pleca spre Ucraina luni seara, deși obiecțiile rusești fac ca OSCE să trebuiască să se pună de acord asupra unei misiuni compelete. Nuland, care se află la Viena la o reuniune specială a OSCE, a cerut Rusiei „să se alăture consensului, să facă alegerea potrivită și să-și retragă forțele” din Ucraina. Ceva mai devreme luni, trimisul american la OSCE Daniel Baer a cerut trimiterea urgentă a unei misiuni de observatori OSCE în Ucraina.

Cel puțin 11 persoane au fost ucise într-un atac împotriva unui tribunal din capitala pakistaneză Islamabad. Mai mult de altele 20 au fost rănite. Associated Press relatează că un grup înarmat a deschis focul și a aruncat grenade în partea clădirii unde se află oficiile avocaților și ale judecătorilor. Atacul nu a fost deocamdată revendicat, și a avut loc la o zi după ce guvernul pakistanez a anunațat că oprește bomardamentele aeriene împotriva Talibanilor ca răspuns la o încetare a focului de o lună anunțată de insurgenți. Talibanii au negat orice implicare în atacul de la Islamabad.

Curtea Internațională a ONU a început luni audierile într-un proces de genocid de lungă durată între Croația și Serbia. În 1999, Croația a dat în judecată Serbia pentru genocid în legătură cu războiul de independență purtat de Zagreb între 1991-1995, acuzînd Belgradul de acțiuni de curățare etnică. Autoritățile sîrbe au ripostat dînd în judecată Croația, spunînd că aprozimativ 200.000 de sîrbi au fost forțați să se refugieze în 1995, după ce croații au lansat o operațiune militară, cuoscută sub numele de „Furtuna”, pentru a-și recuceri teritoriul.

Președintele afgan Hamid Karzai s-a declarat extrem de mînios la adresa Statelor Unite, spunînd că războiul de 12 ani din Afganistan nu a fost purtat în interesul țării sale. Într-un interviu pentru „Washington Post”, liderul de la Kabul spune că războiul a servit „intereselor Statelor Unite și securității Occidentului”. Karzai a acuzat de asemenea Washingtonul că nu s-a concentrat suficient pe distrugerea pozițiilor Talibanilor din Pakistan.

Ministrul iranian al culturii a cerut o libertate mai mare pe internet în țara sa. Agenția de presă de stat IRNA îl citează pe Ali Janati cu declarația că regulamentele care guvernează utilizarea internetului în Iran trebuie aduse la zi și ajustate timpurilor moderne. În Iran, accesul la cele mai populare rețele sociale facebook și Twitter este obstrucționat de masive mecanisme de filtrare. Milioane de utilizatori iranieni de internet folosesc o rețea privată VPN, pentru a ocoli restricțiile. În ciuda limitărilor, oficilitățile iraniene cele mai proeminente, între care și președintele Hassan Rohani și aiatolahul Ali Hamenei, sînt active pe rețelele sociale de pe Internet.

Ofițerii flotei Ucrainei au respins apelurile fostului lor comandant de a i se alătura lui și guvernului pro-rus autodeclarat al Crimeei. Denis Berezovski a fost demis și acuzat de trădare după ce și-a anunțat, duminică, defecțiunea. El fusese numit comandant-șef al Flotei numai cu cîteva zile înainte de către noile autorități de la Kiev.
La o adunare desfășurată la sediul Flotei de la Sevastopol, ofițerii au izbucnit în aplauze și au intonat imnul național al Ucrainei, după ce nou comandant-șef, Serhi Haiduk, le-a citit ordinul de demitere a lui Berezovski și punerea lui sub acuzare sub acuzația de trădare. Apoi, ei au respins chemările de a defecta ale lui Berezovski, care a fost silit să părăsească singur clădirea, însoțit doar de gărzile sale.

La o conferință de presă desfășurată la sediul agenției IPN, liderii partidului ecologist din Moldova au condamnat ceea ce au numit „implicarea militară” a Rusiei în problemele interne ale Ucrainei. Anatolie Prohnițchi a spus, citat de IPN, că „Partidul, alături de întreaga societatea civilă din Republica Moldova, orientată spre valorile europene, îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluţii din Ucraina, precum şi în legătură cu previzibilele consecinţe nefaste ce vor fi generate la nivel regional şi continental”. Potrivit ecologiștilor: „Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina arată că, dacă o ţară şi comunitatea mondială nu reacţionează imediat la pericolul politicii ruseşti de imixtiune şi de dezbinare etnică, acesta se va extinde distrugător în toată regiunea”.

Într-o alocuțiune pronunțată la deschiderea sesiunii Consiliului ONU pentru drepturile omului, la Geneva, Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, a spus că utilizarea trupelor ruse în Ucraina ar fi necesară „pînă la normalizarea situației politice”. Lavrov a acuzat noua conducere a Ucrainei de violare a drepturilor minorităților și a spus că „violența ultranaționaliștilor amenință viețile și interesele regionale ale rușilor și ale populației rusofone”. Diplomatul a criticat cu severitate amenințărilr formulate de occidentali, de aplicare a „sancțiunilor și boicotului” împotriva Rusiei, din cauza rolului pe care Moscova îl joacă la ora actuală în evenimentele din Ucraina.

Trimisul Statelor Unite pe lîngă Organizația de Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat astăzi că OSCE ar trebui să trimită „imediat” o misiune de observație în Ucraina, pe fundalul știrilor că forțele ruse și-au consolidat controlul asupra Crimeei. Ambasadorul Daniel Baer a transmis apelul în cursul unei reuniuni speciale a OSCE desfășurată în cursul dimineții la Viena. Potrivit diplomatului, o misiune ar putea „monitoriza și preveni conflictul, să asigure protecția drepturilor omului ale membrilor minorităților, să prevină un conflict la frontieră, să promoveze respectarea integrității teritoriale și să mențină pacea, stabilitatea și securitatea în regiune.”
În alte conciliabule diplomatice, secretarul-general ONU, Ban Ki-moon, se întîlnește astăzi la Geneva cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar miniștrii de externe UE au consultări de urgență la Bruxelles pe tema evoluțiilor din Ucraina.

Piețele financiare ruse au fost afectate de o cădere dramatică, cursul rublei ajungînd la nivelui cel mai de jos în raport cu dolarul și moneda euro, pe fundalul îngrijorărilor cauzate de consecințele pentru economia rusă a intervenției Moscovei în Ucraina. Bursa de la Moscova a înregistrat la primele ore o cădere de 10%, în timp ce rubla a căzut cu peste 50% în raport cu euro. Astăzi, un dolar a ajuns să valoreze doar 36,4 ruble, un record pe piața valutară. Între timp, într-o mișcare surpriză, Banca Centrală a Rusiei a ridicat principala sa rară de interes la 7%, față de nivelul anterior de 5,5%.