Milionarul rus Mihail Hodorkovski a primit dreptul de şedere pe un an în cantonul St. Gall din Elveţia, unde copiii săi se află înscriși la studii. Fostul proprietar al celei mai mari companii petroliere din Rusia, Yukos, s-a stabilit in Elveţia, la cîteva luni după ce a fost graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin, în decembrie anul trecut. Hodorkovski
a fost închis mai bine de zece ani sub acuzația de delapidare, fraudă fiscală și neplata impozitelor. De la bun început, Hodorkovski, care devenise un oponent al preşedintelui Putin, a declarat că procesele au fost motivate politic, iar organizaţiile pentru drepturile omului au acuzat modul în care s-au desfăşurat procesele.

În această seară, secretarul de stat american John Kerry şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov se întâlnesc la sediul ambasadei ruse de la Paris pentru a discuta reacţia Moscovei la planul american de reducere a tensiunilor provocate de criza din Ucraina. Potrivit unor surse oficiale americane, planul prevede dezarmarea miliţiilor create ad-hoc, trimiterea de observatori internaţionali pentru a garanta respectarea drepturilor minorităţilor, un dialog direct între Rusia şi Ucraina şi reforme politice în Ucraina.
Sîmbătă, într-un interviu televizat, Lavrov a declarat că Rusia nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, dar că va apăra drepturile ruşilor şi ale vorbitorilor de rusă din Ucraina.

Adjuncta secretarului de stat american Victoria Nuland a respins categoric acuzaţiile Rusiei că Ucraina ar bloca graniţa cu Transnistria: „Am cercetat și noi, am fost in contact cu guvernul din Ucraina, am avut obsevatorii nostri la granita si vrea sa spun ca nu se poate vorbi de o blocadă”, a spus la Chișinău Victoria Nuland, la conferinta de presa cu ministrul de externe Natalia Gherman.
Schimburile comerciale şi traficul de persoane sînt normale, a continuat d-na Nuland, care a precizat că din câteva zeci de mii de persoane care au trecut aceasta graniţă în ultima luna, circa 200 au fost oprite si nu li s-a permis sa intre in Ucraina. Este o reflectie a ingrijorarii autoritatilor ucrainene că ar putea fi noi provocari, care îsi extercita „dreptul" de a controla cu mai mare atenţie, a continuat Victoria Nuland. În încheiere, Victoria Nuland a declarat că daca Rusia chiar este îngrijorată ar trebui sa convingă autorităţile de la Tiraspol sa invite observatori OSCE la granita cu Ucraina ca să furnizeze informaţii cât mai corecte. Uniunea Europeană are observatori acolo, iar aceştia au spus ca traficul este normal, a încheiat dna Nuland.

În piața independenței de la Kiev are loc un miting de comemorare a celor peste 100 de victime ale ciocnirilor violente din februarie între activiștii Euromaidanului şi trupele speciale. La manifestație participă câteva mii de persoane şi numeroși preoți care oficiază slujbe de pomenire la împlinirea a 40 de zile de la acele evenimente tragice. Autorităţile ruse şi cele ucrainene se acuză reciproc că ar fi implicate în uciderea manifestanților pașnici de către lunetiști neidentificați.

Mai multe mecanisme de cooperare între Statele Unite şi Rusia au fost suspendate sin cauza sancţiunilor impuse de Washington pentru anexarea de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea. Corespondenții Europei Libere în Statele Unite transmit că una din primele care şi-a amânat ședințele este aşa numita comisie prezidențială bilaterală care a fost creată pentru cooperarea în domenii ca lupta cu terorismul şi combaterea traficului de droguri. Statele Unite au informat Rusia că nu vor participa la următoarele două ședințe programate ale comisiei, iar contactele vor continua, în mod individual, de la caz la caz. Washingtonul nu va participa nici la ședințele programate ale grupurilor de lucru pentru inovații, pentru presă, tot aşa cum, la începutul lui martie, a suspendat şi ședința grupului pentru securitate energetică. Comisia bilaterală a fost creată în 2009, în cadrul politicii de resetare a relaţiilor ruso-americane, şi a fost înalt apreciată pentru contribuția la apropierea dintre cele două ţări, controlul asupra armamentelor, securitatea nucleară, combaterea terorismului şi traficului de droguri, precum şi în aprovizionarea forțelor NATO din Afganistan prin Rusia şi Asia Centrală.

Între Rusia şi SUA continuă să existe divergențe fundamentale privind situația din Ucraina, însă părțile sunt în căutarea unui numitor comun pentru reglementarea crizei, a declarat pentru Interfax, ministrul adjunct de externe de la Moscova, Serghei Reabkov. „Are loc un proces de identificare a unui fel de temelii comune, raţionale şi echilibrate, care să poată fi propusă, într-un final, ucrainenilor, tuturor forţelor politice din Ucraina şi care ar putea fi examinată cu participarea obligatorie a regiunilor Ucrainei”, a spus Reabkov. Diplomatul rus a afirmat că propunerile americane nu ar ţine cont de realitatea ce s-a constituit în Crimeea şi în Ucraina în ultima perioadă. „Noi dorim ca americanii să audă ceea ce spunem: fără o reformă constituțională, fără federalizare, nu se va reuşi scoaterea ţării din criză”, a spus Serghei Reabkov.

Secretarul de stat american John Kerry și ministrul rus de externe Serghei Lavrov vor continua astăzi, la Paris, negocierile privind criza din Ucraina. Întrevederea urmează discuției, de vineri seara, între preşedintele SUA, Barack Obama, și președintele rus Vladimir Putin, care a durat o oră. Obama l-a îndemnat pe Putin să-şi retragă armatele de la frontiera ucraineană şi să dea un răspuns în scris la propunerile americane pentru depășirea crizei din Ucraina.

La rândul său, președintele rus i-a atras atenția lui Barak Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova. „Rusia pledează pentru o reglementare echitabilă şi cuprinzătoare a problemei transnistrene, şi este interesată de activitatea eficientă a actualului format de negocieri 5+2”, a spus liderul de la Kremlin, citat de serviciul său de presă.

Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a declarat la postul de televiziune de stat că Moscova nu are de gând să trimită trupe în Ucraina, dar a adăugat că Rusia este gata să protejeze drepturile cetățenilor ruși şi ale vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina. Serghei Lavrov a spus că Moscova nu vede o altă cale de dezvoltare stabilă pentru Ucraina, decât trecerea la un sistem federativ.
Totodată, Lavrov a acuzat Occidentul că ar încinge spiritele în jurul Transnistriei, trecând sub tăcere ceea ce el a numit blocada de facto impusă regiunii de către Chişinău şi Kiev. Declarațiile cum că după anexarea Crimeii va urma Transnistria, a spus Lavrov, sunt „provocatoare şi revoltătoare”. „În realitate, ei încearcă să creeze condiții insuportabile pentru Tiraspol, încălcând anumite libertăți, cum ar fi cea a libertății circulației şi activitatea economică externă”, a spus Lavrov.

Adjuncta şefului diplomaţiei americane, Victoria Nuland, a declarat la Chişinău că acum relaţiile moldo-americane sunt mai strânse ca niciodată. Nuland a salutat decizia Moldovei de a se alătura țărilor care, prin rezoluția Adunării generale a ONU, au condamnat anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.

Înalta oficialitate americană a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a încurajat Chişinăul să-şi continue calea aleasă de integrare în Uniunea Europeană. Victoria Nuland a spus că se bucură că cetățenii moldoveni, inclusiv cei din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză, în curând vor punea beneficia de regimul liberalizat de vize al UE.

Victoria Nuland a anunţat că Statele Unite vor mări investiţiile în Moldova şi vor oferi un sprijin financiar suplimentar pentru securizarea frontierelor.

Asistenta secretarului de stat american, Victoria Nuland, a făcut declaraţiile într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu şefa diplomaţiei moldovene Natalia Gherman, după ce a purtat discuţii şi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Iurie Leancă. În timpul vizitei a fost însoţită de adjuncta asistentului ministrului apărării, Evelyn Farkas, şi de directorul pentru politici, planificare şi parteneriat din cadrul Comandamentului Forţelor Armate ale Statelor Unite din Europa, generalul-maior Randy Kee.

Peninsula ucraineană Crimeea a trecut la ora Moscovei. Ceasurile în regiune au fost date cu două ore înainte. Autorităţile locale spun că nu vor exista dificultăţi de adaptare, întrucât întreprinderile locale, inclusiv cele de transport s-au pregătit dinainte.

Un cutremur cu magnitudinea de 5 pe scara Richter s-a produs în regiunea Vrancea, în cursul serii. Seismul a fost resimţit şi la Chişinău. Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie din Republica Moldova, Vasile Alcaz, a declarat, citat de PublikaTV, că la Chişinău magnitudinea a fost de 4 grade. Potrivit portalului cutremure.net, este al doilea cutremur în Vrancea în cursul acestei zile. Primul s-a produs dimineaţă şi a avut o magnitudine de 4,3 grade pe scara Richter.

Liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, consideră că a venit din nou timpul unor decizii privind viitorul regiunii transnistrene. Într-un interviu pentru televiziunea rusă RBK, vineri, Şevciuk a spus că „un divorţ civilizat”, cum l-a numit el, între Moldova şi Transnistria ar fi singura soluție „echitabilă”, ținând cont de schimbările din Ucraina şi planurile pro-europene ale Moldovei. Un motiv în plus, potrivit lui Şeviuk, ar fi ceea ce el a numit blocada economică a regiunii instituită de Chişinău şi Kiev şi regimul sever de la graniţa cu Ucraina pentru cetăţenii ruşi. În opinia sa, la baza formulei de reglementare a conflictului transnistrean ar trebui să stea rezultatele referendumului din 2006, la care 97 la sută din locuitorii regiunii ar fi pledat pentru independenţă şi alipirea ulterioară la Rusia.
Întrebat de ce Rusia trage de timp şi nu a recunoscut până acum Transnistria, Evgheni Şevciuk a spus că Moscova a fost întotdeauna răbdătoare şi a încercat să convingă Transnistria şi Moldova să fie împreună, într-un singur stat, suveran. Acum însă, a zis Şevciuk, Moldova vrea să renunţe la o parte a suveranităţii sale în favoarea Uniunii Europene.

Duminică, la Chişinău este așteptată în vizită asistenta secretarului de stat american Victoria Nuland. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ea va fi însoțită de adjuncta asistentului ministrului apărării, Evelyn Farkas, şi de directorul pentru politici, planificare şi parteneriat din cadrul Comandamentului Frţelor Armate ale Statelor Unite din Europa, generalul-maior Randy Kee.
Programul vizitei prevede întrevederi cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, şi şefa diplomației moldovene Natalia Gherman. Comunicatul precizează că în discuție vor fi subiecte ce țin de dezvoltarea relaţiilor moldo-americane, procesul de integrare europeană a Moldovei, problematica transnistreană şi evoluţiile din regiune.

Occidentul încinge spiritele în jurul Transnistriei şi trece totalmente sub tăcere blocada de facto impusă regiunii de către Chişinău şi Kiev, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu pentru televiziunea de stat, șeful diplomației ruse a acuzat UE şi SUA că ar incita spiritele prin declaraţii de felul celor că după anexarea Crimeii va urma Transnistria.
„Este o retorică provocatoare, revoltătoare. În realitate, ei încearcă la modul practic să creeze condiții insuportabile pentru Tiraspol, încălcând anumite libertăți privind circulația persoanelor şi activitatea economică externă. Este revoltător. Istoria nu i-a învățat nimic. Şi ei încearcă acum să creeze un fel de abces în relaţiile noastre”, a spus Serghei Lavrov.
Vineri, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe președintele american Barak Obama pentru discuţii despre Ucraina. În discuţia de o oră, potrivit unui comunicat de presă de la Kremlin, preşedintele rus i-a atras atenţia lui Barack Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova. „Rusia pledează pentru o reglementare echitabilă şi cuprinzătoare a problemei transnistrene, şi este interesată de activitatea eficientă a actualului format de negocieri 5+2”, a spus liderul de la Kremlin, citat de serviciul său de presă.

Adunarea populară a tătarilor din Crimeea, Kurultai, a decis să ceară crearea unei „autonomii naționale şi teritoriale în patria lor istorică”, în peninsula anexată de Rusia. Kurultai-ul a decis să ceară sprijinul ONU, Consiliului Europei, UE şi OSCE în realizarea „dreptului tătarilor crimeeni la autodeterminare”. În sesiunea sa extraordinară din Bakcisarai, Kurultaiul nu a sprijinit, deocamdată, propunerea organizării unui referendum local în această chestiune.
La referendumul din 16 martie, organizat de autorităţile pro-ruse din peninsulă, peste 98% din alegători au votat pentru aderarea la Federaţia Rusă. Kievul şi comunitatea internațională nu recunosc rezultatele plebiscitului şi nici anexarea Crimeii de către Rusia.

Secretarul de stat american John Kerry a decis în mod neașteptat să rămână în Europa pentru negocieri privind criza din Ucraina. După plecarea din Arabia Saudită, unde l-a însoțit pe președintele SUA, Kerry urma să revină la Washington. Însă în timpul unei escale pentru alimentarea avionului, în Irlanda, şi-a schimbat traseul şi a zburat spre Franța.
Surse diplomatice americane au anunţat că John Kerry se va întâlni duminică dimiuneaţă, la Paris, cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov. Cei doi au avut deja, astăzi, o discuție la telefon despre criza din Ucraina şi agenda contactelor ulterioare, după cum a anunţat un comunicat de presă al diplomației de la Moscova.
Criza din Ucraina a fost şi tema unei discuţii telefonice de o oră, vineri, între președintele Rusiei şi cel al Statelor Unite. Barack Obama.

Guvernul Poloniei a prezentat astăzi un proiect al „Uniunii energetice europene”, menit să reducă dependența țârilor UE de gazele naturale ruseşti. Potrivit corespondentului Europei Libere la Varşovia, premierul Donald Tusk a spus că ţările UE ar trebui să se pună de acord asupra unei politici comune a importului de resurse energetice. „Având în vedere pericolul unei crize a gazelor, avem nevoie de mecanisme mai eficiente de solidaritate, în cazul perturbării livrărilor”, a spus premierul Poloniei. Guvernul de la Varşovia propune creşterea cheltuielilor pentru crearea unui sistem intern al UE de schimb de resurse, investiții suplimentare în explorarea gazelor de șist, importul gazelor lichefiate din SUA şi „reabilitatea industriei cărbunelui”. Planul polonez de creare a „Uniunii europene energetice” va fi prezentat în timpul cel mai apropiat la Bruxelles.

Peninsula ucraineană Crimeea va trece astăzi la ora Moscovei. Ceasul orașului Simferopol din piața gării feroviare va fi dat cu două ore înainte, la ora 22.00, atunci când la Moscova va fi miezul nopții. Astfel, între ora Ucrainei şi cea din peninsula anexată de Rusia va fi diferență de o oră.

Şi tot în această noapte, Moldova, ca şi alte 70 de ţări ale lumii, va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date cu o oră înainte. Ziua de duminică va fi, prin urmare, cea mai scurtă zi din an şi va avea doar 23 de ore. Trecerea la ora de vară se face pentru economia resurselor energetice, deşi are şi adversari care spun că adaptarea dificilă cauzează stres şi afectează sănătatea. Din aceste motive, în 2011, Rusia a decis să nu mai revină la ora astronomică şi a trecut definitiv la ora de vară, Moscova fiind anul împrejur cu patru ore înaintea orei Greenwich.

La Kiev, congresul partidului Batkivşcina (Patria) a decis să înainteze candidatura fostului premier Iulia Timoşenko pentru funcția de președinte al ţării. Tot astăzi, liderul partidului UDAR, Vitali Kliciko, a declarat la congresul formațiunii sale că
se retrage din cursa prezidențială şi a îndemnat forțele democratice să propună un singur candidat – pe miliardarul Petro Poroşenco. Însuşi Kliciko va candida pentru funcţia de primar al capitalei Kiev. Alegerile în Ucraina vor avea loc pe 25 mai, termenul de înscriere expiră mâine. Comisia electorală a acceptat deja dosarele a 5 concurenţi şi examinează alte 15 cereri.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi secretarul de stat american John Kerry au discutat la telefon, despre criza din Ucraina. Într-un comunicat de presă al diplomației ruse se spune că discuția a fost inițiată de partea americană, iar cei doi miniștri au examinat un grafic al contactelor ulterioare.

Tot astăzi, mai devreme, Lavrov a spus, într-un interviu pentru televiziunea de stat, că Rusia nu vede o altă cale de evoluție pentru Ucraina, decât trecerea la un sistem federativ. Potrivit lui, reprezentanți ai țârilor occidentale ar lua deja în considerație propunerile Moscovei. Lavrov a mai zis că Rusia nu are „absolut nici o intenție şi nici un interes” ca trupele sale să treacă granița cu Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin l-a sunat, vineri, pe președintele american Barak Obama pentru discuţii despre Ucraina. Potrivit Casei albe de la Washington, Obama l-a îndemnat pe Putin să-şi retragă armatele de la frontiera ucraineană şi să dea un răspuns în scris la propunerile americane pentru depășirea crizei din Ucraina. La rândul său, Kremlinul a anunţat că președintele Rusiei i-a atras atenția lui Barak Obama asupra „tulburărilor extremiste care continuă în Ucraina”, precum şi asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă” a regiunii transnistrene a Republicii Moldova.

Politicianul ucrainean Vitalie Kliciko, liderul partidului UDAR, s-a retras din cursa prezidenţială şi a propus forţelor democratice să-l înainteze drept candidat unic pentru postul de preşedinte al ţării pe miliardarul Petro Poroşenko. La congresul de astăzi al formaţiunii sale, Kliciko a anunţat că va candida pentru funcţia de primar al capitalei Kiev. Tot astăzi are loc şi congresul partidului Batkivşcina, care ar urma să propună candidatura fostului premier Iulia Timoşenko pentru postul de preşedinte. Alegerile în Ucraina vor avea lor pe 25 mai. Cinci candidaţi s-au înscris deja în cursă, iar alţi 15 au depus cerere. Termenul de înscriere expiră mâine.

Președintele belarus Alexandr Lukaşenka s-a întâlnit cu președintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov. Întrevederea a avut loc la reşedinţa liderului belarus din regiunea Gomel, din apropierea graniţei ucrainene. Comunicatul de presă al preşedinţiei de la Minsk nu face precizări privind conţinutul discuţiilor. Agenţia de ştiri Belta îl citează pe liderul belarus cu declaraţia că discuţiile au fost constructive şi că cei doi au lămurit toate neînţelegerile care existau din cauza informaţiei insuficiente.
În ajun, Lukaşenka a declarat unui post de televiziune de la Kiev că este categoric împotriva federalizării Ucrainei şi că instabilitatea din ţara vecină pune în pericol întreaga regiune. Preşedintele interimar de la Kiev, Olexandr Turcinov, a spus înaintea discuţiilor că relaţiile dintre cele două ţări trebuie întărite, „aşa încât belaruşii şi ucrainenii să poată miza pe un ajutor şi sprijin reciproc”.
Anterior, Ucraina şi-a retras ambasadorul de la Minsk, în legătură cu declraţiile liderului belarus privind Crimeea. Belarus a fost printre cele 11 ţări care, alături de Rusia, au respins rezoluţia Adunării generale ONU, care condamnă anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.

În Crimeea, la Bahcisarai, a început o sesiune extraordinară a Kurultai-ului, o adunare populară a etnicilor tătari din peninsula ucraineană anexată de Rusia. Potrivit publicaţiei „Ucrainskaia pravda”, participanţii examinează un proiect de hotărâre privind dreptul tătarilor crimeeni la autodeterminare. Preşedintele Megilisului tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, a anunţat despre începerea procedurilor de formare a unei „autonomii naţional-teritoriale”, iar fostul lider al Mejilisului, Mustafa Djemilev, a spus că participanţii la reuniune ar putea decide asupra unui referendum privind statutul Crimeii. La referendumul din 16 martie organizat de autorităţile pro-ruse din peninsulă, peste 98 la sută din alegători au votat pentru aderarea la Federaţia Rusă. Kievul şi comunitatea internațională nu recunosc rezultatele plebiscitului şi nici anexarea Crimeii de către Rusia.

Malițiile Taliban au atacat sediul mult fortificat al Comisiei Electorale Independente din capitala Afganistanului. Insurgenții au tras focuri de armă şi au utilizat lansatoare de grenade. Politia spune că atacatorii au acaparat o clădire din vecinătate de unde au deschis focul asupra sediului comisiei electorale. Nu există, deocamdată, informații despre victime. Un reprezentant al Talibanilor a spus că un atacator sinucigaș a detonat o bombă la intrarea în sediul comisiei. Pe 5 aprilie, în Afganistan vor avea loc alegeri prezidențiale. Anterior, Malițiile Taliban au amenințat că vor încerca să pericliteze organizarea scrutinului.

În Slovacia are loc al doilea tur de scurtin al alegerilor prezidenţiale în care participă actualul premier Robert Fiţo şi omul de afaceri Andrej Kiska. În primul tur, cei doi au obţinut 28 şi, respectiv, 24 la sută din sufragii. Candidaţii care au părăsit cursa şi-au anunţat sprijinul pentru Andrej Kiska. În Slovacia preşedintele este ale pentru 5 ani. Actualul preşedinte nu mai poate candida pentru un nou, al treilea mandat. Slovacia, cu o populaţie de 5 milioane şi jumătate, a devenit membră a Uniunii Europene în 2004 şi a intrat în zona euro cinci ani mai târziu.