Armata rusă a testat o rachetă balistică intercontinentală. Ministerul rus al apărării a anunțat că a lansat o rachetă RS-12M Topol de la baza de la Kapustin Yar marți seară.
Ministerul a spus că testul a fost încununat de succes și că racheta a lovit ținta stabilită la poligonul militar din Sary-Șagan în Kazahstan.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului rus al apărării a precizat că unul din obiectivele testului a fost de a vedea dacă racheta este capabilă să rămână nedetectată de sistemele de apărare antirachetă.
Casa Albă a descris testul drept unul de „rutină”, anunțînd că Statele Unite au fost anunțate în prealabil despre lansarea rachetei.

Ministerul rus de externe ru a anunțat că Moscova va riposta la orice sancțiuni impuse de Statele Unite. Declarația diplomației ruse vine după ce secretarul de stat american John Kerry a declarat în capitala ucraineană Kiev că dacă Rusia nu e dispusă să conlucreze direct cu guvernul Ucrainei (ceea ce Washingtonul speră să se întîmple) atunci partnerii Statelor Unite nu vor avea de ales decît să se alăture Americii în a extinde măsurile luate în ultimele zile pentru a izola politic, diplomatic și economic Rusia.
„Vreau să să subliniez pentru liderii ruși, nu e ceva ce dorim noi să facem, e ceva ce alegerile Rusiei ne obligă să facem”, a spus șeful diplomației americane marți în capitala Ucrainei.
Reamintim că tot marți, președintele Vladimir Putin negat la o conferință de presă că trupele ruse ar fi implicate în operațiuni în Crimeea. Putin a mai spus că Moscova nu are nevoie să trimită trupe în Ucraina, dar nu exclude o asemenea pozibilitate ca „ultimă opțiune” pentru a-i apăra pe etnicii ruși.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a afirmat că explicațiile președintelui rus Vladimir Putin pentru trimiterea de trupe rusești în Peninsula Crimeea a Ucrainei „nu amăgesc pe nimeni”. Șeful administrației americane a declarat presei la Washington că incursiunea Rusiei în Ucraina nu e un semn de putere, ci unul de „amestec” rusesc care va izola și mai mult Moscova pe plan internațional. Barack Obama a mai spus că mai există șansa ca Rusia să ajute comunitatea internațională în eforturile de stabilizare a situației din Ucraina.
Liderul de la Casa Albă a adăugat că dacă Ucraina are alegeri legitime, atunci n-ar trebui pusă sub semnul întrebării capacitatea poporului ucrainean de a se guverna singur.
Vladimir Putin a spus marți, la o conferință de presă, că țara sa nu are nevoie să folosească forța în Crimeea, dar că își păstrează toate opțiunile pentru a-i apăra la nevoie pe rușii din țara vecină, atât în peninsula de la Marea Neagră cât și în regiunile estice ale Ucrainei, dacă acolo se vor semnala „fărădelegi”.

Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iațeniuk, se va întîlni joi cu lideri ai Uniunii Europene la începutul unui summit extraordinar al Consiliului European dedicat situației din Ucraina. Întîlnirea a fost confirmată de oficiul președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care va prezida summitul.
Luni, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au anunțat că UE ar putea institui sancțiuni împotriva Rusiei dacă Moscova nu renunță la amenințările cu acțiuni militare în Ucraina. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a UE, Catherine Ashton, urma să se întîlnească marți seara cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, iar miercuri va pleca spre Kiev.

Secretarul de stat american John Kerry a condamnat actul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Aflat la Kiev, Kerry a spus că diplomația și respectul suveranității, nu forța unilaterală, pot rezolva cel mai bine disputa din Ucraina. „Nu e nimic puternic în ce face Rusia”, a mai spus șeful diplomației americane, adăugînd că Statele Unite nu doresc o „confruntare” legată de Ucraina, și ar prefera ca tensiunile cu Rusia să fie temperate prin intermediul legislației internaționale.
John Kerry se află în capitala ucraineană cu o ofertă de ajutor financiar și de asistență tehnică din partea Washingtonului pentru Ucraina. Ajutorul financiar este de un miliard de dolari și constă din garanții de împrumut.
Potrivit unei oficialități de la Departamentul de Stat, ajutorul este menit să sprijine eforturile Ucrainei de a se apropia de Occident și de a face față reducerii subsidiilor pentru energie din partea Rusiei, care neagă legitimitatea noilor autorități de la Kiev și a ocupat Peninsula Crimeea.

Vorbind după reuniunea de marți a Consiliului Nord-Atlantic, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a spus la Bruxelles că acțiunile rusești vor avea implicații serioase pentru securitatea alianței militare occidentale și că NATO își va intensifica evaluarea acestor implicații. Ramussen a adăugat că la reuniunea de marți s-a căzut de acord că „Rusia continuă să violeze integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și să-și încalce angajamentele sale internaționale”.
Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism decizional al NATO, și-a exprimat solidaritatea deplină cu Polonia și cu alte state membre în alianță care se simt amenințate datorită situației din Ucraina. Polonia a cerut convocarea Consiliului Nord-Atlantic invocînd articolul 4 din Pactul Nord-Atlantic, care spune că orice țară din Alianță poate cere convocarea Consiliului Nord-Atlantic dacă simte că independența sau securitatea sa sînt amenințate.
Ambasadorii NATO au subliniat marți că sprijină o soluționare politică a crizei ucrainene și că mențin deschis dialogul cu Rusia. Consiliul Nord-Atlantic a confimat de asemenea că miercuri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Rusia.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat la Kiev că diplomația și respectul suveranității, nu forța unilaterală, pot rezolva cel mai bine disputa din Ucraina. Șeful diplomației americane a mai spus că Statele Unite nu doresc o „confruntare” legată de Ucraina, și ar prefera ca tensiunile cu Rusia să fie temperate prin intermediul legislației internaționale. Kerry a sosit în capitala ucraineană cu o ofertă de ajutor financiar pentru Ucraina de un miliard de dolari în garanții de împrumut, și de asistență tehnică Potrivit unei oficialități de la departamentul de stat ajutorul este menit să sprijine eforturile Ucrainei de a se apropia de Occident, și de a face față reducerii subsidiilor pentru energie din partea Rusiei, care neagă legitimitatea noilor autorități de la Kiev și a ocupat Peninsula Crimeea.

Asociaţia pentru Politică Externă (APE) califică atacul Federaţiei Ruse asupra Ucrainei drept o agresiune militară fără precedent în istoria recentă a Europei. Într-o declarație oficială, APE solicită Uniunii Europene să susţină statele Parteneriatului Estic care merg pe calea europeană, transmite IPN. În declaraţia APE se spune că acţiunile Rusiei au ca scop destabilizarea situaţiei din Ucraina şi din regiune, încurajarea tendinţelor separatiste şi anexarea ilegală a unei părţi a teritoriului Ucrainei, şi deturnarea parcursului european al ţării vecine. APE constată că evenimentele din ultimele zile indică un fenomen de „transnistrizare a Crimeii”. Federaţia Rusă aplică aceleaşi metode de dezbinare a societăţii, de încurajare şi instituţionalizare a separatismului.

Într-un discurs pronunțat la Consiliul Atlantic din Washington, premierul Iurie Leancă a spus că din cele întâmplate în Ucraina ar trebui trase mai multe învățăminte, se spune într-un comunicat de presă al Guvernului de la Chișinău. Referindu-se la securitatea din regiune, Leancă a afirmat că separatismul este o ameninţare directă, și că „conflictele îngheţate, mişcările separatiste devin foarte contagioase”. Șeful guvernului moldovean a mai spus că Statele Unite și Uniunea Europeană au sprijinit în mod constant agenda europeană a Moldovei, și că, citez: „orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare”.

Ambasadorul moldovean la Națiunile Unite, Vlad Lupan, a spus astă-noapte la sediul ONU că „Republica Moldova susține vehement respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Lupan a vorbit în fața jurnaliștilor la New York după o nouă ședință a Consiliului de Securitate ONU pe tema incursiunii militare rusești în Crimeea.

El a mai spus că este îngrijorat de informațiile despre starea de alertă în care s-ar afla militarii ruși din regiunea transnistreană și forțele regimului de la Tiraspol. Într-un interviu cu Europa Liberă, ambasadorul a precizat că autoritățile moldovene încearcă să verifice veridicitatea acestor informații.

Secretarul de stat american John Kerry a sosit la Kiev cu o ofertă de ajutor financiar pentru Ucraina de un miliard de dolari în garanții de împrumut, și de asistență tehnică Potrivit unei oficialități de la departamentul de stat ajutorul este menit să sprijine eforturile Ucrainei de a se apropia de Occident și de a face față reducerii subsidiilor pentru energie din partea Rusiei, care neagă legitimitatea noilor autorități de la Kiev și a ocupat Peninsula Crimeea.

Potrivit unei declarații a ministerului american de finanțe citată de BBC, America se concentrează pe patru din cele mai presante nevoi actuale ale Ucrainei: aplicarea de reforme economice strict necesare și diminuarea impactului lor asupra păturilor sociale vulnerabile; organizarea de alegeri libere și corecte, cu implicarea puternică a presei independente și societății civile; combaterea corupției și recuperarea bunurilor obștești furate; rezistența la „acțiunile comerciale motivate politic ale Rusiei.”

Un purtător de cuvînt al concernului rusesc Gazprom a declarat agenției Reuter că exporturile de gaz rusesc spre Europa nu au fost afectate de criza politică din Ucraina.

Gazprom anunțat că anulează începând din aprilie reducerea prețului gazelor naturale livrate Ucrainei din cauza datoriilor Kievului, estimate de compania rusă la 1,5 miliarde de dolari. Anunțul va fost făcut de șeful Gazprom, Alexei Miller la o conferință de presă la care a participat și premierul Rusiei, Dmitri Medvedev. Șeful guvernului rus a spus că Rusia ar putea oferi Ucrainei un credit de 2 sau 3 miliarde de dolari ca să-și plătească datoria față de Gazprom, dar s-a arătat îngrijorat de ”credibilitatea redusă” a Ucrainei pe piețele financiare și a spus că a va cere ministerului rus de finanțe să evalueze riscului unui asemenea împreună.

Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism decizional al NATO, și-a exprimat solidaritatea deplină cu Polonia și cu alte state membre în alianță care se simt amenințate datorită situației din Ucraina. Polonia a cerut convocarea Consiliului Nord-Atlantic invocînd articolul 4 din Pactul Nord-Atlantic, care spune că orice țară din Alianță poate cere convocarea Consiliului Nord-Atlantic dacă simte că independența sau securitatea sa sînt amenințate. Ambasadorii NATO au subliniat că sprijină o soluționare politică a crizei ucrainene și că mențin deschis dialogul cu Rusia. Consiliul Nord-Atlantic a confimat de asemenea că miercuri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Rusia.

Președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor care au participat la exerciții militare inopinate în vestul țării, aproape de Ucraina, să se întoarcă la baze. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că manevrele au fost un succes. Putin a ordonat manevrele săptămâna trecută pe fundalul tensiunilor cu Ucraina provocate de alungarea de la putere a președintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici. Au luat parte aproximativ 150.000 de soldați, aproape 900 de tancuri, zeci de avioane și nave. Moscova a spus că exercițiile nu au avut legătură cu criza din Ucraina.

La Geneva, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a spus că nu se întrevede nici o soluție la criza ucraineană. Șeful diplomației germane a făcut această afirmație după întrevederea cu omologul său rus Serghei Lavrov, pe care a calificat-o drept dificilă.

Premierul moldovean Iurie Leancă s-a declarat profund îngrijorat de situația din Ucraina. Vorbind luni la o conferință de presă la Wahsington împreună cu secretarul de stat american John Kerry, Leancă a spus că Moldova a avut propria sa provocare în regiunea transnistreană. Șeful diplomației americane a spus la aceeași conferință de presă că Statele Unite vor continua să sprijine Moldova, spunînd că premierul moldovean „conduce o transformare” în țara sa. Într-un discurs la Consiliul Atlantic, Iurie Leancă a spus că dacă incursiunea Rusiei în Crimeea nu ar fi fost condamnată în termeni atît de fermi pe plan internațional, președintele rus Vladimir Putin ar fi putut crede că politica faptului împlinit este corectă.

Dizidentul rus Aleksei Navalnîi, aflat în arest la domiciliu, a fost obligat să poarte un dispozitiv electronic de urmărire. Lui Navalnîi i s-a ordonat să poarte dispozitivul luni, după ce a terminat o pedeapsă de 7 zile de închisoare pentru nerespectarea ordinelor poliției la o adunare neautorizată în Moscova. Vinerea trecută, un tribunal moscovit a ordonat punerea dizidentului în arest preventiv la domiciliu pînă la terminarea în 28 aprilie a anchetei privind acuzațiile de spălare de bani și deturnare de fonduri aduse lui și fratelui său Oleg. Lui Navalnîi, blogger și critic fervent al Kremlinului, i s-a interzis să folosească internetul și să vorbească cu presa.

Două persoane au fost ucise într-un atac asupra unor vehicole NATO care transportau provizii pentru Afganistan în nord-vestul Pakistanului. Pakistanul este principala rută de aprovizionare pentru misiunea NATO din Afganistan. Potrivit unei oficialități locale, cele patru camioane au fost atacate de patru persoane înarmate care se deplasau pe două motociclete. Atacatorii au fugit de la fața locului. Atacul nu a fost revendicat, dar insurgenții Taliban au recunoscut că se fac răspunzători de atacuri similare.

Un tribunal egiptean a scos în afara legii organizația palestiniană militantă Hamas, și a ordonat confiscarea bunurilor sale. Noul guvern de la Cairo acuză Hamas, care administrează Fîșia Gaza, că a complotat alături de fostul președinte islamist al Egiptului Muhamad Morsi și cu mișcarea Frăția Musulmană la provocarea violențelor din Egipt.

Bill Gates, co-fondatorul gigantului software Microsoft a revenit în fruntea topului „Forbes” al celor mai bogați oameni din lume. Gates, care a condus lista în 15 din ultimii 20 de ani, l-a „detronat” pe mogului telecom mexican Carlos Slim Helu, care a stat în fruntea totului în ultimii ani. Averea lui Gates este estimată la 76 de miliarde de dolari, cea a mexicanului la 72 de miliarde. Potrivit topului alcătuit de revista „Forbes”, Statele Unite au cei mai mulți miliardaei, 492, urmate de China, cu 152, și de Rusia, unde trăiesc 111 miliardari. În topul „Forbes” al miliardarilor lumii se află cinci kazahi între care și una din fiicele președintele Nursultan Nazarbaiev, și 4 ucraineni, între care Rinat Ahmetov și Viktor Pinciuk, doi moguli influenți în plan politic.

Procuroarea adjunctă a sectorului Buiucani al capitalei, Elena Neaga, a fost demisă astăzi printr-un ordin al procurorului general Corneliu Gurin, după ce Neaga s-a lăudat pe rețelele sociale cu locuința ei luxoasă din Strășeni. Printre altele, în imaginile postate de procuroare se vedea o casă cu trei niveluri, două automobile, mobilă scumpă și bijuterii. După ce fotografiile au ajuns în presă, procurorul general Gurin a cerut Comisiei Naționale de Integritate să verifice averea lui Neaga.

Ziarul american „Washington Post” laudă astăzi faptul că președintele Barack Obama s-a oprit luni pentru scurt timp la discuțiile dintre vicepreședintele Joe Biden și premierul Iurie Leancă, aflat în vizită în capitala americană. Într-un editorial intitulat „Occidentul trebuie să liniștească temerile fostelor republici sovietice”, „Washington Post” scrie că în cazul Moldovei, care nu dorește să adere la NATO, cea mai sigură cale de a o apăra de capriciile Rusiei, exprimate de pildă prin eventuala „reîncălzire” a conflictului transnistrean, este să i se promită Moldovei aderarea la Uniunea Europeană.

Președintele rus Vladimir Putin a spus că Viktor Ianukovici este în continuare președintele legitim al Ucrainei, deși nu mai are puterea. Putin a făcut această remarcă la prima conferință de presă de după fuga lui Ianukovici de la Kiev, sub presiunea protestelor de stradă. Putin a mai spus astăzi că noile autorităție de la Kiev au preluat puterea pe căi neconstituționale, printr-o lovitură de stat. În privința situației din Crimeea, Putin a spus că țara sa nu are nevoie să folosească forța, dar își păstrează toate opțiunile pentru a-i apăra la nevoie pe rușii din țara vecină atât în peninsula de la Marea Neagră cât și în regiunile estice ale Ucrainei, dacă acolo se vor semnala „fărădelegi”.

Concernul rusesc Gazprom a anunțat că anulează începând din aprilie reducerea prețului gazelor naturale livrate Ucrainei din cauza datoriilor Kievului, estimate de compania rusă la 1,5 miliarde de dolari. Anunțul va fost făcut de șeful Gazprom, Alexei Miller, la o conferință de presă la care a participat și premierul Rusiei, Dmitri Medvedev. Șeful guvernului rus a spus că Rusia ar putea oferi Ucrainei un credit de două sau trei miliarde de dolari ca să-și plătească datoria față de Gazprom, dar s-a arătat îngrijorat de „credibilitatea redusă” a Ucrainei pe piețele financiare și a spus că a va cere Ministerului rus de finanțe să evalueze riscului unui asemenea împreună.