Un emisar ONU în Crimeea a fost amenințat de persoane înarmate la Simferopol, după ce s-a anunțat că își încheie misiunea în regiune. Trimisul Națiunilor Unite, Robert Serry, a vizitat cartierul general al marinei de la Simferopol miercuri, dar când s-a întors la mașina sa autovehicolul a fost înconjurat de oameni înarmați. Secretarul adjunct al ONU, Jan Eliasson, a făcut cunoscut că oamenii înarmați i-au strigat lui Serry să plece din Crimeea, și au vrut să-l însoțească, dar Serry s-a adăpostit la o cafenea din apropiere împreună cu o echipă a televiziunii britanice ITN. Persoanele înarmate l-au așteptat în fața cafenelei, pînă când o altă mașină l-a luat pe trimisul ONU. Mașina a fost înconjurată de oameni care strigau: „Putin! Putin!”. Robert Serry a spus că își încheie misiunea de evaluare a situației și că părăsește Crimeea.

Ministerul iranian al apărării a anunțat achiziționarea a patru tipuri de rachete balistice echipate cu focoase multiple. Vorbind miercuri la o ceremonie în capitala Teheran, ministrul apărării Hossein Dehgan a afirmat că țara sa va continua să-și întărească capacitățile de apărare, și că sancțiunile impuse de Occident Iranului nu au nici cel mai mic efect asupra sectorului iranian al apărării. Iranul anunță deseori îmbunătățiri ale sistemul său de apărare imposibil de verificat din surse independente. Într-un raport public din 2012, Pentagonul a notat că Iranul a făcut progrese semnificative în tehnologia rachetelor.

Demonstranți pro-ucraineni și pro-ruși au ocupat poziții în piața Lenin din Donețk. Corespondentul Europei Libere, Tom Balmforth, relatează că cele două grupuri sînt despărțite de un cordon de polițiști, în timp ce automobile cu steaguri ucrainene circulă prin oraș. Balmforth spune că unii din demonstranții pro-ruși, care sînt masați sub statuia lui Lenin, au încercat să smulgăă cîteva din drapelele ucrainene din mașinile care treceau pe acolo. Demonstranții pro-ruși au reocupat clădirea administrativă din oraș, pe care o părăsiseră cu cîteva ore înainte, după ce poliția a anunțat că s-a primit o alarmă cu bombă. Se pare că în clădire sînt mai multe persoane rănite.

Armata israeliană a anunțat interceptarea unui vas în Marea Roșie despre care spune că transporta rachete de fabricație siriană trimise de Iran militanților din Fîșia Gaza. Vasul, sub pavilion panamez, care a fost oprit de marina militară israeliană în apele internaționale la sud de Sudan și Eritrea, avea la bord rachete de tip M-302, despre care Israelul spune că au o rază de acțiune de 160 de km. Un purtător de cuvînt al armatei a făcut cunoscut că despre transport s-a aflat printr-o operațiune de conraspionaj, și că rachetele au fost trimise din Siria în Iran, pe urmă spre în Irak, iar de aici urmau să ajungă în Sudan. Dacă ar fi ajuns în Africa ar fi fost probabil trimise în Gaza prin Egipt.

Demonstranți pro-ruși au luat cu asalt clădirea administrativă de la Donețk. Potrivit corespondentului local al Europei Libere, demonstranții au spart miercuri seară cordonul poliției și au arborat drapelul rus la o fereastră de la etajul doi. Demonstranții ocupaseră clădirea cîteva zile, dar poliția ucraineană i-a convins să o părăsească, spunînd că a fost o alarmă cu bombă. 100 de polițiști au format un cordon, în timp ce mai mult de 1000 de demonstranți pro-ruși stăteau la cîțiva metri. În seara zilei de miercuri la Donețk era programată o demonstranție pro-Maidan.

Parlamentul de la Chișinău va adopta joi o declaraţie care va reflecta poziția oficială a Moldovei privind situaţia din Ucraina. Decizia a fost luată la şedinţa de miercuri a Biroului Permanent al Parlamentului. Speakerul Igor Corman a comparat situaţia din Ucraina „cu un cutremur care se poate extinde", având în vedere că Republica Moldova se confruntă și ea cu tendinţe separatiste la frontiera de est.

Comisia juridică a legislativului moldovean a avizat pozitiv un proiect de modificare a Codului Electoral care prevede că la referendumurile locale vor putea fi supuse votului doar subiectele de competenţă locală, fiind interzise acele subiecte care pot atenta la prevederile constituţionale. Unul dintre autorii proiectului, democratul Sergiu Sârbu, e citat de agenția IPN cu declarația că legislaţia în vigoare permite interpretări speculative, și de aceea era nevoie precizarea subiectelor care pot sau nu pot fi supuse votului. Deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi le-a cerut parlamentarilor coaliţiei de guvernământ să recunoască că prin acest proiect încearcă să evite organizarea de referendumuri după exemplul celui din Găgăuzia, unde oamenii au putut să se pronunțe în legătură cuvectorul de dezvoltare externă a ţării.

Cetăţenii Republicii Moldova care vor solicita redobândirea cetăţeniei române vor fi obligați să anexeze la dosar certificatul de cazier judiciar detaliat, se spune într-un comunicat de presă al Ambasadei României la Chişinău, citat de IPN. Comunicatul mai spune că în cazul în care există o hotărâre/sentinţă judecătorească de condamnare, va fi neceesară o copie conformă cu originalul.

Cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte cîteva zeci rănite în mai mai multe atacuri cu bombă în zonele locuite de șiiți din capitala irakiană Bagdad. Jihadiștii suniți îi atacă frecvent pe membrii majorități șiite din Irak, pe care îi consideră apostați. În ultima vreme, Irakul a fost lovit de un val de vărsare de sânge de o intensitate extremă. Coresponenții de presă spun că violența e generată de nemulțumirile minorității sunite și de războiului civil din Siria învecinată. Agenția France Presse relatează că aproape 1.800 de persoane au fost ucise în violențele din Irak de la 1 ianuarie.

Mai mulți congresmeni amerircani au avertizat împotriva sprjinirii de către Iran a terorismului, la o audiere în Comisia de politică externă a Camerei Reprezentanților de la Washington, la care s-a examinat rolul republicii islamice în terorismul internațional. Ed Royce, președintele Comisiei, a spus că rolul Iranului în acest sens este deseori trecut cu vederea, și că regimul iranian e implicat în vărsările de sânge din Afganistan și Irak. Departamentul de Stat a pus Iranul pe lista țărilor care sponzorizează terorimul. Teheranul respinge această acuzație.

Președinții din Rusia, Belarus și Kazahstan s-au întîlnit la Moscova pentru a discuta integrarea pe mai departe a celor trei țări. Potrivit serviciului de presă de la Kremlin, pe agenda convorbirilor figurează funcționarea actualei Uniuni Vamale dintre cele trei țări, și pregătirile pentru lansarea Uniunii Economie Eurasiatice.

Un număr record de nominalizări, 278, au fost făcute la premiul Nobel pentru Pace, ediția 2014. Printre cei nominalizați se numără Papa Francisc, activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai, președintele rus Vladimir Putin și Edward Snowden, cel care a făcut publice activitățile de supraveghere ale Agenției Naționale de Securitate din America. Directorul Institutului Nobel din Norvegia Geir Lundersta a anunțat că pe lista nominalizărilor se află 231 de persoane și 47 de organizații. Comitetul Nobel a selectat deja între 25 și 40 de nume marți, urmînd să o mai reducă la aproximativ 12 în aprilie. Cîștigătorul e de obicei anunțat în luna octombrie.

Consiliul Federaţiei de la Moscova pregăteşte o lege care le-ar permite autorităţilor ruse să confişte proprietăţile, activele şi conturile companiilor americane şi europene, inclusiv a celor particulare.

Unul din autorii proiectului, Andrei Klişas, a declarat că acesta ar fi un răspuns la eventualele sancţiuni ale Statelor Unite şi ale Uniunii Europene în legătură cu acordul pe care Consiliul şi l-a dat pentru introducerea armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Dreptul de a confisca averile, potrivit lui Klişas, îl va avea şeful statului şi guvernul.

În ajuns, preşedintele Vladimir Putin a declarat că eventualele sancţiuni occidentale vor aduce pagube ambelor părţi. Ministerul rus de externe a avertizat că în cazul în care Washingtonul va aplica sancţiuni, Moscova va fi nevoită să răspundă, însă „nu neapărat proporţional”.

După decizia Consiliului Federaţiei de a permite introducerea de trupe militare în Ucraina, ţările occidentale au suspendat pregătirile către summitul G8 de la Soci din luna iunie. Statele Unite şi-au suspendat cooperarea militară cu Rusia şi au ameninţat Moscova cu izolarea economică. Uniunea Europeană a anunţat că ar putea întrerupe negocierile pentru liberalizarea vizelor cu Rusia.

Premierul Iurie Leancă a îndemnat oamenii de afaceri americani să investească în economia Republicii Moldova. Apelul a fost lansat în cadrul unui forum de afaceri moldo-american, găzduit de Camera de Comerț de la Washington, unde premierul moldovean a ţinut un discurs.

Potrivit unui comunicat de la Guvern, Iurie Leancă a vorbit şi despre reformele puterii de la Chişinău pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și perspectivele oferite de semnarea Acordului de creare a Zonei de comerț liber cu Uniunea Europeană.

Premierul moldovean a mai spus că Moldova nu este doar o ţară agrară, dar dezvoltă şi alte ramuri. „Trei din zece cei mai mari exportatorii ai țării sunt, de fapt, companii producătoare de piese pentru automobile. Una dintre acestea este o companie americană”, a spus Iurie Leancă.

Comitetul de investigaţii din Rusia l-a dat în urmărire internaţională pe liderul organizaţiei naţionaliste ucrainene „Sectorul de dreapta”, Dmitri Iaroş. Procurorii ruşi spun că vor cere un mandat de arest pe numele lui Iaroş. Anterior, organele de anchetă din Rusia i-au deschis şi un dosar penal pentru îndemnuri la acţiuni teroriste. Procurorii ruşi spun că Iaroş a instigat forţele anti-ruseşti la acţiuni extremiste, însă anunţul Comitetului de investigaţii nu precizează la modul concret i se incriminează liderului ucrainean.

Agenţia ONU pentru refugiaţi a anunţat că nu dispune de informaţii privind existenţa unui „val de refugiaţi ucraineni” în Rusia. Despre un asemenea „flux de refugiaţi” a vorbit şefa Consiliului Federaţiei de la Moscova, Valentina Matvienko, argumentând nevoia introducerii trupelor militare ruse în ţara vecină.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general ONU, Martin Nesirky, a declarat la o conferinţă de presă la New-York că Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi nu a observat mişcări de migrare neobişnuită sau în masă a populaţiei din Ucraina.

La începutul săptămânii, şeful Serviciului federal de migraţiune din Rusia, Constantin Romodanovski, declara agenţiei Interfax că tot mai mulţi locuitori ai Ucrainei ar cere să li se acorde azil în Rusia. Unele medii ruseşti au scris despre existenţa a mii de asemenea azilanţi, publicând imagini de la punctele de trecere a graniţei unde cetăţeni ucraineni ar fi format rânduri imense pentru a intra în Rusia, însă ulterior în Internet au apărut informaţii ce au contrazis asemenea afirmaţii.

Banca centrală din Rusia a retras licenţa de activitate a trei instituţii de creditare: banca „Monolit”, banca comercială pentru dezvoltare „Daghestan” şi „Banca pentru dezvotarea businessului” din Kemerovo.

Într-un comunicat de presă al Băncii centrale a Rusiei se spune că cele trei instituţii au încălcat de mai multe ori legea privind combaterea spălării banilor şi au eliberat credite, în condiţii dubioase, în valoare de mai multe miliarde de ruble.

Agenţia rusească de asigurare a deponenţilor a promis să înceapă să achite despăgubiri clienţilor celor trei bănci de săptămâna viitoare.

Conducerea Crimeii a respins oferta de negocieri cu reprezentanţii Radei supreme de la Kiev, pentru că nu recunoaşte legitimitatea noii puteri din Ucraina, a declarat premierul pro-rus al regiunii autonome Serghei Aksionov. Potrivit lui, guvernul din Crimeea „deocamdată nu este pregătit” să răspundă unei invitaţii la negocieri.

Între timp, în ajun, Rada supremă a anunţat că parlamentarii de la Kiev s-au întâlnit cu reprezentanţii legislativului Crimeii şi s-au înţeles să creeze un grup de lucru pentru modificarea constituţiei regiunii autonome.

La sfârşitul lui februarie, autorităţile din Crimeea au refuzat să recunoască noua putere de la Kiev, după demiterea preşedintelui Victor Ianukovici. Parlamentul regiunii autonome a demis guvernul Crimeii şi l-a numit premier pe liderul mişcării pro-ruse Serghei Aksionov. În Crimeea a fost anunţat pentru data de 30 martie un referendum privind statutul regiunii. La rândul lor, autorităţile centrale de la Kiev au spus că nu recunosc nici ele legitimitatea noului guvern din Crimeea.

Parlamentara liberal-reformatoare Ana Guţu a declarat, într-o emisiune matinală a Europei Libere, că paradigma spaţiului informaţional din Republica Moldova, dominată de posturile ruseşti de televiziune, trebuie schimbată. Modificările legislative pregătite în acest sens ar trebui, în opinia sa, să vizeze şi radiodifuzorii privaţi. Potrivit Anei Guţu, în Republica Moldova ar avea loc o acaparare cu rea-voinţă a spaţiului informaţional de către posturile de televiziune ruseşti, pe care este proliferată propaganda anti-europeană. Liberal-reformatorii propun ca 80 la sută din posturile de radio şi televiziune străine, retransmise în R. Moldova, să emită exclusiv în limba română, iar restul 20 la sută – să emită în alte limbi, dar cu subtitrare în română. Această proporţie, în opinia parlamentarei Ana Guţu, va respecta realităţile componenţei etnice din Moldova şi ar corespundere şi unor norme internaţionale în domeniul audiovizualului.

Ambasadorul Republicii Moldova la Națiunile Unite, Vlad Lupan, a declarat, într-un interviu cu Europa Liberă că potrivit unor informaţii preliminare, grupul operativ de trupe ruse din stânga Nistrului şi armata transnistreană s-ar afla în stare de alertă maximă, în legătură cu situaţia din Ucraina. Reprezentantul Moldovei la ONU a mai spus că Chişinăul „susţine vehement respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, ar fi gata să boicoteze summitului G8 de la Soci, din iunie, dacă Rusia nu-şi schimbă poziţia faţă de Ucraina, transmite agenţia Reuters, cu referinţă la un reprezentant de rang înalt al administraţiei de la Washington. În corespondenţa Reuters preluată de presa americană se mai spune că Obama ar fi luat această decizie după o discuţie de o oră cu cancelara Germanei, Angela Merkel, în timpul căreia au discutat eventuale măsuri diplomatice de presiune asupra Rusiei.

Influenţi legislatori republicani au îndemnat Casa Albă să accelereze procesul de acordare a licenţelor de export a gazelor naturale lichefiate. Declaraţii în acest sens au făcut senatorii republicani Jim Inhofe şi John Barrasso. Anterior, o asemenea propunere a făcut şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor John Boehner (Beiner). În opinia lor, măsura ar permite să reducă dependenţa Ucrainei şi altor ţări europene de livrările de gaze din Rusia.

Canada a anunțat prin vocea premierului ei Stephen Harper că a „suspendat” toate activitățile militare bilaterale planificate cu Rusia. Într-o declarație, citată de agențiile internaționale de presă, premierul canadian a precizat: „În această dimineață, am dat dispoziția ca, începînd din acest moment, toate activităție bilaterale programate între forțele armate ale Canadei și armata Federației Ruse să fie suspendate. Acestea includ exercițiile militare cum sînt Exercise Vigilant Eagle (NORAD) și reuniunle planificate”. Premierul Harper a adăugat în declarația citată „continuăm să privim cu îngrijorarea cea mai gravă situația din Ucraina și vom continua să trecem în revistă relațiile noastre cu guvernul președintelui Putin, în consecință.”

Anunțul urmează unei decizii similare făcută publică în cursul zilei de marți de către Pentagon și căreia i-a răspuns la scurtă vreme Anatoli Antonov, un adjunct al ministrului rus al apărării. Potrivit agenției Interfax, acesta a spus că Rusia „a luat notă de această declarație, ca și de cele făcute de înalte oficialități militare din alte țări. Poziția noastră este că orice interacțiune, în special pe linie militară, poate fi doar avantajoasă reciproc și bazată pe principiul strictei parități.”

Armata rusă a testat o rachetă balistică intercontinentală. Ministerul rus al apărării a anunțat că a lansat o rachetă RS-12M Topol de la baza de la Kapustin Yar marți seară.
Ministerul a spus că testul a fost încununat de succes și că racheta a lovit ținta stabilită la poligonul militar din Sary-Șagan în Kazahstan.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului rus al apărării a precizat că unul din obiectivele testului a fost de a vedea dacă racheta este capabilă să rămână nedetectată de sistemele de apărare antirachetă.
Casa Albă a descris testul drept unul de „rutină”, anunțînd că Statele Unite au fost anunțate în prealabil despre lansarea rachetei.

Ministerul rus de externe ru a anunțat că Moscova va riposta la orice sancțiuni impuse de Statele Unite. Declarația diplomației ruse vine după ce secretarul de stat american John Kerry a declarat în capitala ucraineană Kiev că dacă Rusia nu e dispusă să conlucreze direct cu guvernul Ucrainei (ceea ce Washingtonul speră să se întîmple) atunci partnerii Statelor Unite nu vor avea de ales decît să se alăture Americii în a extinde măsurile luate în ultimele zile pentru a izola politic, diplomatic și economic Rusia.
„Vreau să să subliniez pentru liderii ruși, nu e ceva ce dorim noi să facem, e ceva ce alegerile Rusiei ne obligă să facem”, a spus șeful diplomației americane marți în capitala Ucrainei.
Reamintim că tot marți, președintele Vladimir Putin negat la o conferință de presă că trupele ruse ar fi implicate în operațiuni în Crimeea. Putin a mai spus că Moscova nu are nevoie să trimită trupe în Ucraina, dar nu exclude o asemenea pozibilitate ca „ultimă opțiune” pentru a-i apăra pe etnicii ruși.