Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, spune că Uniunea Europeană a decis să semneze „imediat” capitolele politice ale Acordului de Asociere cu Ucraina.
Vorbind la un summit al regiunilor și orașelor europene la Atena, Barroso a spus că Uniunea Europeană are „datoria” de a fi solidară cu Ucraina și că vrea ca asocierea să se producă în mod pașnic.
Refuzul președintelui înlăturat Victor Ianukovici de a mai semna Acordul în noiembrie trecut a dus la proteste îndelungate soldate cu 100 de morți, fuga lui Ianukovici în Rusia și incursiunea militară rusească în peninsula ucraineană Crimeea.

Din Crimeea se relatează că mii de femei au demonstrat în numeroase sate și orașe din peninsulă cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pronunțându-se împotriva ocupației rusești și războiului. Serviciul ucrainean al Europei Libere relatează că mii de femei aliniate de-a lungul unor trasee sau adunate în centrul localităților la chemarea organizațiilor femeilor de etnie tătară au cerut rămânerea Crimeii în componența Ucrainei.
Vineri, sute de oameni s-au adunat la monumentul scriitorului ucrainean Taras Șevcenko din capitala Crimeii Simferopol, adresând un apel conaționalilor din Ucraina să nu-i părăsească sub ocupație rusească. Autoritățile pro-ruse ale Crimeii plănuiesc un referendum de alipire a peninsulei la Rusia, pe 16 martie.

Oficiali din Afganistan spun că șeful districtului Nazran din provincia Nangarhar a fost ucis de o bombă plasată în mașina sa, în orașul Jalalabad. Se relatează că talibanii și-ar fi asumat responsabilitatea pentru acest atac, precum și pentru plasarea unei mine care a ucis astăzi șase soldați și ofițeri afgani în provincial Laghman Province.
Atacurile au loc în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc peste o lună.

41 de militari moldoveni au plecat astăzi în Kosovo pentru a lua parte la operațiunile de menținere a păcii, fiind pentru prima dată când un contingent moldovean va lua parte la o misiune condusă de NATO. La ceremonia de plecare a militarilor, președintele Nicolae Timofti le-a spus la aeroportul Chișinău că experiența pe care o vor căpăta va servi la dezvoltarea forțelor armate moldovene „pentru consolidarea păcii între cele două maluri ale Nistrului”.
Detașarea militarilor moldoveni pe șase luni în Kosovo urma să aibă loc în noiembrie trecut, dar a fost amânată din cauza unor formalități în privința finanțării acoperită în mare parte de țările aliate.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a lăudat procurorii anticorupție pentru presupusa dejucare, vineri, a unei tentative de mituire a deputaților din coaliția majoritară. Lupu a declarat în interviu Europei Libere că se așteaptă și la alte tentative conduse din ”exteriorul țării” pentru a dezmembra coaliția pro-europeană, a declanșa o criză și a zădărnici semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană vara aceasta.
Centrul Național Anticorupție a spus vineri că a reținut un bărbat suspectat de tentativă de mituire a unui deputat cu 250 de mii de dolari. Cazul a avut loc la o zi de la ieșirea deputatului Iurie Bolboceanu din fracțiunea PD.

La Kiev, ministrul de externe în exercițiu Andrii Deșciția a declarat că Ucraina nu va renunța niciodată la Crimeea și că face tot ce se poate pentru a rezolva criza în mod pașnic. Ministrul a mai spus la o conferință de presă că Rusia trebuie să permită accesul observatorilor internaționali trimiși de OSCE pentru a monitoriza situația în Crimeea.
Deșciția a vorbit după întoarcerea din drum, vineri, a unei noi misiuni de observatori, de către forțe neidentificate. Dar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a spus tot astăzi că Rusia nu joacă un rol direct în Crimeea, acuzând noul guvern de la Kiev că n-ar fi „independent”.

Rusia spune că orice sancțiuni i-ar impune Statele Unite din cauza crizei din Ucraina se vor întoarce împotriva Americii. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut declarația într-o convorbire la telefon cu secretarul de stat american, John Kerry. Rusia a adresat avertismente asemănătoare și Uniunii Europene.
Între timp, în peninsula ucraineană Crimeea, controlată de presupuși militari ruși, a avut loc noaptea trecută o tentativă de asalt asupra unei noi baze ucrainene la Sevastopol. Autoritățile ucrainene spun că numărul militarilor ruși în peninsulă ar fi ajuns la 30 de mii.

Kremlinul susține că președintele rus Vladimir Putin „nu și-a exercitat deocamdată dreptul” să folosească forța în Ucraina. Purtătorul de cuvânt prezidențial Dmitri Peskov a recunoscut numai că Rusia și-ar apăra propriile obiective militare în Crimeea, iar restul militarilor văzuți pe străzi ar fi parte a forțelor de autoapărare ale autorităților locale, care nu recunosc puterea de la Kiev.
Parlamentul rus l-a autorizat pe Vladimir Putin să folosească forța armată în Ucraina sâmbăta trecută, când din Crimeea se relata deja de câteva zile despre prezența militarilor ruși.

Autoritățile din China și Vietnam spun că se află în căutarea unui avion de pasageri având 239 de oameni la bord, care a dispărut de pe radare deasupra Mării Chinei de Sud. Boeingul 777-200 al companiei Malaysia Airlines se afla de două ore în zbor de la Kuala Lumpur spre Beijing când a dispărut. Presa vietnameză de stat a relatat că avionul s-ar fi prăbușit în mare la țărmul Vietnamului. China a trimis două nave pentru a ajuta la operațiunile de căutare. Majoritatea pasagerilor aflați la bordul avionului erau cetățeni chinezi.

OSCE a anunțat că observatorilor săi militari li s-a interzis accesul în Crimeea și s-au întors în orașul ucrainean Kerson, pentru a-și stabili următoarea mișcare. Anunțul postat de OSCE pe Twitter vineri vine după ce agențiile de presă au relatat că persoane înarmate au blocat la un punct de control intrarea în Crimeea a două autobuze cu observatori OSCE. Ministerul rus de externe a anunțat, tot vineri, că observatorii OSCE nu au reușit să obțină invitații oficiale din partea autorităților Crimeeii.

Șeful unei delegații a Fondului Monetar Internațional care a făcut o vizită la Kiev a afirmat că a fost impresionat de hotărîrea de care dau dovadă autoritățile ucrainene. Reza Moghdan a anunțat că a avut discuții fructuoase cu premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk și echipa sa economică în timpul vizitei din 6-7 martie. Delegația FMI s-a întîlnit și cu președintele interimar al Ucrainei Olexandr Turcinov, cu guvernatorul băncii centrale Stepan Kubiv, și cu miniștrii dezvoltării economice și comerțului. Noile autorități ucrainene au spus că au moștenit o trezorerie practic goală după ce fostul guvern a fost alungat de la putere.

Un vas de război american a trecut prin Bosfor spre Marea Neagră. Televiziunea turcă a arătat distrugătorul USS Truxton îndreptîndu-se spre nord, în ceea ce armata americană a spus că e o misiune de rutină programată cu mult înainte de începerea crizei din Ucraina. Nava americană va participa la exerciții navale împreună cu aliații NATO ai Americii, România și Bulgaria. Săptămîna aceasta, Washingtonul a anunțat că va suplimenta numărul avioanelor sale care participă la operațiunile NATO de patrulare aeriană deasupra statelor baltice pentru a-i liniștii pe aliații săi alarmați de ocuparea Crimeii de către Rusia.

Moscova a anunțat că va riposta dacă Uniunea Europeană impune sancțiuni Rusiei din cauza intervenției sale în Crimeea. Ministerul rus de externe a spus că „Rusia nu va accepta limbajul sancțiunilor și al amenințătilor”, și că dacă acestea vor fi aplicate ele nu vo fi lăsate fără răspuns. Diplomația rusă a adăugat că Uniunea Europeană a adoptat „o poziție extrem de neconstructivă” refuzînd să coopereze cu Rusia în domenii cum ar fi liberalizarea vizelor și semnarea unui nou acord de bază. Uniunea Europeană a anunțat joi că va opri negocierile cu Rusia privind liberalizarea vizelor și va lua în considerare înghețarea de bunuri și impunerea de interdicții de călătorie dacă Moscova nu începe negocieri cu autoritățile ucrainene în cîteva zile.

Premierul ucrainean în exercițiu Arseni Iațeniuk a spus la o conferință de presă la Kiev că nimeni din lumea civilizată nu va recunoaște rezultatul referendumul anunțat în Crimeea pentru 16 martie. Joi, Parlamentul din Crimeea a a votat alipirea regiunii la Rusia și a decis organizarea unui referfendum în acest sens pe 16 martie. Tot vineri, speakerul Dumei de Stat de la Moscova a anuțat că Duma va respecta „alegerea istorică” făcută de Crimeea, iar președinta Consiliului Federației a spus că e dreptul Crimeeii să orgnizeze un referendum despre unirea cu Rusiei și ca această cameră superioară va sprijini unirea cu Rusia.

Poliția din capitala Rusiei a anunțat că mai mult de 65.000 de persoane purtînd steaguri rusești și pancarde s-au adunat la o demonstrație lîngă Catedrala Sf. VAsile de la Moscova vineri, pentru a-și exprima solidaritatea cu autoritățile pro-ruse din Crimeea care vor alipirea acestei regiuni la Rusia. Manifestația, numită „Sîntem împreună”, a avut loc în fața zidurilor Kremnlinului.

Premierii României, Bulgariei şi Serbiei şi-au exprimat speranţa că un dialog între Kiev şi Moscova va duce la soluţionarea crizei din Ucraina, care are un efect negativ asupra regiunii, adăugând totodată că modul în care statele lor cooperează în problemele zonale poate constitui un exemplu. Declarația semnată de Victor Ponta, Plamen Oreharski și Ivița Dacici a fost adoptată cu ocazia unei ședințe comune a guvernelor român și bulgar care a avut loc la Ruse, și la care a prezent și șeful guvernului de la Belgrad.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) deţine informaţii că în următoarea perioadă ar putea exista provocări în stânga Nistrului. Declaraţia a fost făcută de către şeful SIS, Mihai Balan, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru securitate naţională. Balan a mai declarat că instituţia pe care o conduce este gata să contracareze orice provocări din partea Tiraspolului. Membrii Comisiei pentru securitatea cred că aceste eventuale provocări ar putea fi legate de situaţia din Ucraina.

Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) Victor Parlikov a fost suspendat din funcţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău, care este definitivă, Victor Parlicov are interdicţie de a ocupa funcţii publice pentru o perioadă de până la un an. Potrivit IPN, sancţiunea a fost aplicată în baza unui raport de control făcut de SIS la ANRE, în care Victor Parlicov este acuzat că nu a organizat corect lucrul cu documentaţia secretă din instituţiei. Parlicov a spus pentru IPN că este vorba despre o răfuială politică. Directorul general al ANRE a fost revocat din funcţie în 12 iulie 203, cu votul majorităţii parlamentare. În septembrie însă decizia a fost declarată neconstituţională şi Victor Parlicov şi-a reluat atribuţiile.

Un tribunal de la Moscova l-a amendat cu 10.000 de ruble pe opozantul rus Aleksei Navalnîi pentru că a intonat versuri anti-poliție în fața cădirii tribunalului la începutul săptămânii trecute. Navalnîi fusese eliberat luni după șapte zile de arest pentru nerespectarea ordinelor poliției în legătură cu același incident. Blogger și critic al Kremlinului, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la cinci de închisoare cu suspendare pentru furt, o condmnare despre care el spune că e motivată politic.

Secretarul de stat american John Kerry se află la Aqaba, în Iordania, pentru a discuta chestiuni legate de procesul de pace din Orientul Mijlociu cu regele Abdullah. Această vizită inopinată se înscrie în eforturile șefului diplomației americane de a obține în aprilie sprijinul israelienilor și al palestinienilor pentru un cadru al unui acord de pace. Premierul israelian Biniamin Netaniahu a spus la Washington săptămâna aceasta că dorește un acord, dar că înainte palestinienii trebuie să recunoască existența statului Israel și să renunțe la cererea lor privind revenirea refugiaților palestinieni. De partea cealaltă, președintele Autorității Palestiniene Mahmud Abbas a afirmat că construcția de așezări evreiești în Cisiordania și Ierusalimul de est e principalul obstacol în fața unei înțelegeri care ar permite creare aunui stat palestinian.

Sute de persoane au protestat în capitala Armeniei Erevan împotriva reformării sistemului de pensii. Poliția a operat cîteva arestări. Demonstranții au cerut abrogarea unei legi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta, și care prevede că toți armenii născuți după 1 ianuarie 1974 trebuie să contribuie cu 5 la sută lunar la un fond de pensie, iar guvernul să contribuie cu alte 5 procente. Curtea Constituțională a suspendat temporar aplicarea legii în ianuarie după ce mii de oamenii au protestat împotriva ei la Erevan. Protestatarii spun însă că angajatorii continuă să rețină cele 5 procente din salariile lunare.

Un purtător de cuvînt al premierului irakian Nuri al-Maliki a anunțat că directorul-adjunct al aeroportului de la Bagdad a fost arestat după ce nu a permis aterizarea joi a unui avion de linie libanez. Compania libaneză Middle East Airlins a anunțat că la 20 de minute după decolarea de la Beirut, autoritățile irakiene au contactat compania pentru a spune că avionului nu i se va permite aterizarea la Bagdad din cauză că fiul ministrului irakian al transporturilor Hadi al-Amiri a pierdut zborul. Avionul cu 71 de pasageri la bord a fost întors din drum. Potrivit unui purtător de cuvînt de la ministerul irakian al transporturilor, informația că avionul a fost întors din cauza fiului lui al-Amiri este falsă.

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) spune că deţine informaţii că în următoarea perioadă ar putea exista provocări în stânga Nistrului. Declaraţia a fost făcută de către şeful SIS, Mihai Balan, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru securitate naţională. Balan a mai declarat că instituţia pe care o conduce este gata să contracareze orice provocări din partea Tiraspolului. Membrii Comisiei pentru securitatea cred că aceste eventuale provocări ar putea fi legate de situaţia din Ucraina.

O persoană suspectată de tentativă de corupere a deputaţilor a fost reţinută în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în colaborare cu procurorii anticorupţie, informează ziarul „Timpul” în pagina sa electronică.
Informaţia a fost confirmată de către Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA. Nu sunt informații despre identitatea suspectului.
În urmă cu trei săptămâni doi deputați din coaliția de guvernare, Valentina Stratan (PD) și Iurie Chiorescu (PLDM), au semnalat public faptul că în privința lor, anumite persoane au întreprins acțiuni de corupere. Parlamentarilor li s-a propus să părăsească fracțiunile și să adere la o „nouă forță politică de perspectivă”.

Liderii Rusiei au apărat dreptul Crimeei de a-și hotărî singură soarta, după ce Occidentul a numit ilegală decizia parlamentului de la Simferopol de alipire a regiunii la Rusia și organizare a unui referendum pe această temă la 16 martie. Potrivit unei declarații apărute dimineață pe site-ul Kremlinului, președintele rus Vladimir Putin a apărat dreptul al autodeterminare al celor din Crimeea în discuția telefonică avută ieri cu președintele Statelor Unite, Barack Obama. Iar astăzi, spicherul Dumei de Stat a Federației Ruse, Serghei Narîșkin, a repetat punctul de vedere al lui Putin, cu ocazia primirii la Moscova a unei delegații a parlamentului regional al Crimeei. „Vom trata cu respect alegerea istorică a populației din Crimeea”, a spus Narîșkin, citat de Interfax. RIA Novosti spune că o poziție similară a formulat și camera superioară a Parlamentului rus, Consiliul Federației.