Ambasadorul Statelor Unite în China a fost convocat la Ministerul de externe de la Beijing unde partea chineză a protestat împotriva faptului că o navă militară americană s-a apropiat la mai puțin de 12 mile nautice de insulele artificiale construite de China în Marea Chinei de Sud.

Beijingul a calificat misiunea americană de patrulare drept „extrem de iresponsabilă” și a cerut Statelor Unite să pună capăt acțiunilor care afectează suveranitatea și interesele de securitate ale Chinei.

China consideră drept apele sale teritoriale zona de 12 mile nautice în jurul acestor insule artificiale, dar Statele Unite contestă această revendicare, pe care o vede drept abuzivă.

În Ucraina, patru sondaje realizate duminică, în timpul alegerilor locale la ieșirea de la urne, arată că țara rămâne împărțită între forțele pro-occidentale și cele pro-rusești. Partidele coaliției pro-occidentale, în frunte cu președintele Petro Poroșenko, domină în vestul și centrul țării. În sud și est, alegătorii au preferat însă Blocul Opoziției format din rămășițele partidului fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici înlăturat în 2014. Peste 130 de partide au prezentat candidați duminică, pentru a ocupa 10 700 de locuri de primari și consilieri locali.

Poroșenko a salutat rezultatele preliminare, spunând că reprezintă o victorie asupra tentativelor Rusiei de a-i controla țara. Observatorii internaționali au spus luni că alegerile locale din Ucraina au fost „bine organizate” și „democratice”, dar au adăugat că autoritățile de la Kiev trebuie să-și mărească efortul de a scoate viața politică de sub controlul oligarhilor.

Marea Britanie nu-și va reduce prezența militară actuală din Afganistan, până anul viitor, a anunțat ministrul apărării Michael Fallon. Și Statele Unite anunțaseră că-și vor menține cei 5 mii de militari și anul viitor, deși retragerea trupelor internaționale era programată pentru sfârșitul acestui an.

NATO a cerut și altor țări membre, prezente cu trupe în Afganistan, să facă același lucru. Alianța și-a încheiat operațiunea din Afganistan anul trecut, dar a lăsat peste 13 mii de militari care să instruiască și să sprijine logistic armata afgană.

În ultimele săptămâni, milițiile Taliban și-au intensificat atacurile, motiv pentru care autoritățile de la Kabul au insistat asupra menținerii unei prezențe militare internaționale în țară.

În Afganistan și Pakistan crește bilanțul victimelor cutremurului din 26 octombrie, pe măsură ce echipele de salvare ajung în zone care fuseseră blocate până de curând. Pentru moment se estimează că în Pakistan numărul morților ar fi de peste 300 și în jur de 1,600 de răniți. În Afganistan, cutremurul cu magnitudinea de 7,5 a făcut cel puțin 115 victime.

Având epicentrul în provincia afgană nordică Hindu Kush, cutremurul a durat cel puțin 1 minut, a zguduit clădirile la Kabul, Islamabad și Delhi, fiind resimțit și în alte țări și orașe ale Asiei Centrale. Mai multe țări, inclusiv Statele Unite și Iranul, au spus că sunt gata să acorde ajutoare umanitare. Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a spus de asemenea că agențiile relevante ale Națiunilor Unite se mobilizează și sunt gata să acorde ajutor guvernelor din Afganistan și Pakistan.

Uniunea Europeană și Kosovo au semnat marți, la Strasbourg, Acordul de stabilizare și asociere, o primă etapă în direcția aderării la Uniunea Europeană.

Cele 28 de țări ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 22 octombrie, pentru semnarea acestui acord, deși cinci țări membre, între care România, nu recunosc independența Kosovo, proclamată în 2008, precizează AFP.

Acordul de stabilizare și asociere constituie o etapă importantă în apropierea unei țări de UE. În baza lui se creează o zonă de liber schimb și se stabilește o listă de reforme în domenii precum guvernarea, statul de drept, drepturile omului și sistemul judiciar.

În România, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererea Parchetului general de începere a urmăririi penale împotriva lui Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Victor Atanasie Stănculescu, în dosarul „Mineriadei” din 13-15 iunie,1990. Decizia președintelui a fost transmisă ministerului justiției. Cei trei sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii. Fostul președinte Ion Iliescu a fost deja pus sub acuzaţie.

În perioada „Mineriadei”, Roman Petre deținea funcția de premier al României, Gelu- Voican-Voiculescu era viceprim-ministru, iar Victor Stănculescu, ministru a apărării.

Virgil Măgureanu, fostul director al Serviciului Român de Informații este suspect în dosarul „Mineriadei”, tot pentru infracţiuni contra umanității, relatează Mediafax.

Pe 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casaţie și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul „Mineriadei ”din 13-15 iunie 1990.

La Chișinău are loc primul Forum al mass-media, la care s-a cerut între altele o legislație mai bună, care să definească și noțiunea de „propagandă”, și sancţiuni mai drastice pentru radiodifuzorii care nu respectă pluralismul de opinii și asigurarea unei protecții a mass-media de politic.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat, citat de agenția IPN, că este important faptul că rezultatele forumului se vor materializa într-o rezoluţie şi într-o foaie de parcurs.

Șeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a subliniat din nou cât de importantă este transparenţa proprietății media.

Forumul este organizat de Consiliul de Presă în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociaţia Presei Electronice (APEL) şi Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM). Desfăşurarea Forumului este finanțată de Programul Mass-Media al Fundaţiei Soros-Moldova şi co-finanţată de Consiliul Europei şi Fundaţia Est-Europeană.

Simpatizanții şi membrii Partidului Socialiştilor au protestat marți în fața sediului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), cerând anularea deciziei de majorare a tarifelor la gaze și electricitate.

Pe 18 iulie 2015, ANRE a aprobat creşterea tarifelor cu circa 40% pentru energia electrică şi cu 15% pentru gazele naturale. Ulterior, la începutul lunii septembrie, ANRE a suspendat majorările până pe 1 noiembrie.

Protestatarii au cerut și demisia conducerii ANRE, relatează agenția IPN.

Liderul PSRM, Igor Dodon, prezent la protest, a declarat că mitingul ar fi „ultimul avertisment chinezesc”.

Ulterior, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că săptămâna viitoare vor fi audiate public rapoartele întocmite de firme externe de audit privind majorarea tarifelor. Aceste rapoarte fusese comandate concomitent cu luarea deciziei de a îngheța pentru două luni majorările de tarife.

ANRE recomandase companiilor din sectorul electroenergetic şi cel al gazelor naturale desfăşurarea auditului extern pentru a elimina toate suspiciunile asupra corectitudinii calculelor efectuate la stabilirea noilor tarife, informează IPN.

Ministrul rus de finanțe spune că fondul de rezervă al Rusiei ar putea fi epuizat până la sfârșitul anului 2016, dacă prețurile globale ale energiei rămân la nivelul actual. Vorbindu-le jurnaliștilor la Moscova, Anton Siluanov a spus astăzi că deficitul bugetar urmează să atingă acesta 2,6 trilioane de ruble, (41 de miliarde de dolari) și va trebui acoperit din rezerve. În 2016, deficitul poate atinge 900 de miliarde de ruble, dacă prețul petrolului rămâne de 45 de dolari barilul la un curs de schimb de 62 de ruble pentru un dolar. „Aceasta înseamnă că 2016 este ultimul an în care ne putem permite să cheltuim rezervele în felul acesta”, a spus Sluanov. Economia rusă a fost afectată de ieftinirea petrolului, lipsa reformelor și sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană din cauza anexării Crimei de către Rusia și sprijinului acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Kievul spune că un militar ucrainean a fost ucis de focurile trase de separatiștii pro-ruși în apropiere de aeroportul de la Donețk. Este primul militar ucrainean ucis de la mijlocul lunii octombrie. Luni, un purtător de cuvânt al separatiștilor a acuzat armata ucraineană de lansarea unui atac la aeroport. Oficiali de la Kiev a dezmințit. AFP citează localnici spunând că au auzit lupte grele în regiune în cursul nopții. În conflictul declanșat în primăvara lui 2014 au murit peste 8 mii de oameni. Un armistițiu negociat în februarie trecut la Minsk și întărit în septembrie anul acesta a diminuat intensitatea luptelor, dar nu le-a potolit de tot.

Procuratura Generală spune că a contestat decizia de duminică a Judecătoriei Centru de la Chișinău de a-l elibera din arest pe liderului Partidului Nostru Renato Usatîi. Potrivit unui comunicat de presă, procurorii au cerut din nou ca primarul de la Bălți să fie cercetat în arest preventiv în dosarul interceptării presupuselor convorbiri telefonice ale lui Vlad Filat cu Ilan Shor. Usatîi a fost reținut vineri seara la aeroportul de la Chișinău, sub bănuiala de violare a dreptului la secretul corespondenței pentru că a dat publicității pe canalul său de pe YouTube înregistrările presupuselor convorbiri. De asemenea, a publicat înregistrări trucate ale președintelui Nicolae Timofti și ministrului de Interne Oleg Balan.

Dar Judecătoria Centru l-a eliberat , considerând că infracțiunile imputate nu sunt foarte grave, iar funcția de primar la Bălți pe care o deține Usatîi reduce probabilitatea ca acesta să se sustragă anchetei.

Politicianul pro-rus conduce unul din protestele antiguvernamentale neîntrerupte de la Chișinău la care participanții cer de luna trecută demisia guvernului și alegeri anticipate.

Premierul Valeriu Streleț, liderul interimar al PLDM, a declarat că va încerca astăzi să ajungă la o înțelegere cu deputații PD și PL din alianța de guvernare, care ar permite guvernului să supraviețuiască moțiunii de cenzură a opoziției la votul așteptat joi. Vorbind la emisiunea „În profunzime” a postului Pro Tv Chișinău, Streleț a spus că le va propune asumarea unui angajament care include „acțiuni în domeniul energetic” și reforma unor entități care ar trebui să fie independente politic. Primul ministru a repetat că îl crede nevinovat pe liderul partidului său, Vlad Filat. Acesta a fost arestat sub bănuiala de luare de mită și alte acuzații într-un dosar pe care PLDM îl consideră o înscenare fabricată de fruntașul autosuspendat din PD, Vlad Plahotniuc, care ar controla justiția. Plahotniuc și alți democrați au respins acuzațiile.

Primarul de la Bălți Renato Usatîi a cerut într-o scrisoare procurorului general să spună public în ce dosare îl cercetează și ce învinuiri i se aduc. Proaspăt eliberat din detenție, unde a petrecut două nopți sub bănuiala interceptării presupuselor convorbiri telefonice ale lui Vlad Filat cu Ilan Shor, Usatîi a spus luni că ar avea în total 16 dosare. Liderul Partidului Nostru spune în scrisoarea trimisă procurorului general că dosarele ar fi lipsite de temei iar lipsa de transparență dă naștere unor speculații care îi lezează reputația. Politicianul pro-rus conduce unul din protestele antiguvernamentale de la Chișinău la care participanți cer de câteva luni demisia puteri și alegeri anticipate.

Patru sondaje la ieșirea de la secțiile de vot în urma alegerilor locale din Ucraina sugerează că partidele coaliției pro-occidentale în frunte cu președintele Petro Poroșenko își mențin poziția dominantă în vestul și centrul țării. Dar în sud-est, alegătorii au preferat Blocul Opoziției format din rămășițele partidului fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici înlăturat în 2014. Poroșenko a salutat rezultatele preliminare, spunând că reprezintă o victorie asupra tentativelor Rusiei de a-i controla țara. Observatorii internaționali au spus luni că alegerile locale din Ucraina au fost „bine organizate” și „democratice”, dar au adăugat că autoritățile de la Kiev trebuie să-și mărească efortul de a scoate viața politică de sub controlul oligarhilor.

Trei persoane au fost găsite vinovate de un judecător de la New York că au furnizat ilegal dispozitive electronice americane de ultimă generație agențiilor militare și de spionaj ale Rusiei, inclusiv Serviciului Federal de Securitate. Alexandr Posobilov, Shavkat Abdullaev și Anastasia Diatlova riscă ani grei de închisoare. În total, 11 oameni au fost inculpați în Statele Unite în 2012 într-o schemă de export ilegal de aparataj de milioane de dolari, inclusiv aparataj militar folosit la construcția radarelor, sistemelor de supraveghere, sistemelor de ghidare a rachetelor și detonatoarelor. În afară de cei condamnați, alte cinci persoane și-au recunoscut vina, inclusiv un om de afaceri cu cetățenie dublă americană și rusă care deținea corporația Arc Electronics din Texas. Alte trei persoane se află în Rusia și nu pot fi pedepsite de justiția americană.

Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a spus că agențiile relevante ale Națiunilor Unite se mobilizează și sunt gata să acorde ajutor guvernelor din Afganistan și Pakistan în eforturile de salvare de după puternicul cutremur de luni. Peste 150 de victime au fost înregistrate în Pakistan și peste 60 în Afganistan în urma cutremurului de 7,5 grade. Având epicentrul în provincia afgană nordică Hindu Kush, cutremurul a durat cel puțin 1 minut, a zguduit clădirile la Kabul, Islamabad și Delhi, fiind resimțit și în alte țări și orașe ale Asiei Centrale. Mai multe țări, inclusiv Statele Unite și Iranul, au spus că sunt gata să acorde ajutoare umanitare.

Alegătorii din stânga Nistrului vor fi monitorizați cu ajutorul camerelor de supraveghere la alegerile din 29 noiembrie, relatează televiziunea publică de la Chișinău. Presa din regiune citează autorităţile electorale de la Tiraspol, care au precizat că dispozitivele de înregistrare vor fi montate în aşa fel încât să nu încalce secretul votului. Pe 29 noiembrie vor avea loc pentru prima dată, concomitent, alegerile locale şi legislative. Scrutinul, ca și altele de până acum, nu este recunoscut de Moldova și comunitatea internațională.

Un purtător de cuvânt al Armatei Libere Siriene (grupare anti-Assad, sprijinită de Occident) a declarat că nu este dorit un eventual sprijin din partea Rusiei. Săptămâna trecută, ministrul de externe rus Serghei Lavrov declarase că aviația rusă ar putea sprijini Armata Liberă în lupta acesteia cu milițiile organizației extremiste a Statului Islamic. „Vom vorbi de o posibilă cooperare, când nu ne mai bombardează bazele”, a declarat la BBC purtătorul de cuvânt al forțelor rebele.

Aviația rusă a lovit mai multe grupări care sprijină Armata Liberă din 30 septembrie, când a lansat campania de bombardament în Siria. Din acest motiv, țările occidentale au criticat deja Rusia, afirmând că principalul ei scop în Siria nu ar fi lupta cu Statul Islamic, ci cu grupările care se opun regimului președintelui Bashar al-Assad.

Partidul Socialiştilor intenționează să organizeze marți, 27 octombrie, un protest în fața Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. În scurt timp, expiră moratoriul instituit de ANRE la începutul lunii septembrie, când a fost suspendată pentru 60 de zile scumpirea energiei electrice şi a gazului. Pe 3 septembrie, reprezentanţii Agenţiei au spus că doresc un audit extern la companiile energetice ca să verifice cât de justificate au fost scumpirile operate de Agenţia de reglementare, rezervându-şi dreptul să revină asupra deciziei, după expirarea celor două luni de moratoriu.

Banca Mondială prognozează o scădere continuă a creșterii economice în țările din Asia Centrală și Caucazul de Sud, dar și continuarea în 2015 a recesiunii economice în țări precum Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Potrivit unui raport dat publicității luni, la Astana, principalii factori pentru continuarea recesiunii în Europa de Est sunt criza din Rusia și căderea prețurilor la petrol, relatează publicația electronică „Agora”. În raportul „Europa și Asia Centrală: Recuperare modestă la Vest, dar scădere bruscă la Est”, se mai arată că „situația geopolitică și instabilitatea piețelor financiare din economiile emergente” afectează prognozele.

La Consiliul Republican al Partidului Liberal, liderul partidului Mihai Ghimpu a declarat că actualul guvern trebuie menţinut la putere pentru a nu provoca haos în țară. Dar a cerut și pedepsirea celor vinovați de delapidarea băncilor moldovenești. „PL a acceptat să fie ridicată imunitatea (fostului premier Vlad Filat) fiindcă Acordul AIE-3 nu prevede apărarea intereselor lui Ghimpu, Lupu şi Filat, ci a cetăţenilor”, a explicat Mihai Ghimpu, citat de agenția IPN. Mihai Ghimpu a anunțat că fracțiunea parlamentară a liberalilor nu va susține joi moțiunea înaintată de opoziția socialistă împotriva guvernului. „Demiterea Guvernului acum ar fi cea mai proastă situaţie pentru Republica Moldova, când aşteptăm să vină FMI”, a mai spus Mihai Ghimpu.

Ministerul de externe rus și compania petrolieră de stat Rosneft au semnat un acord, privind coordonarea proiectelor internaționale. Acordul a fost semnat luni de ministrul de externe Serghei Lavrov și de Igor Secin, directorul general al companiei Rosneft. Lavrov a declarat că această coordonare a fost făcută necesară de „impunerea nejustificată de sancțiuni, care distorsionează competiția” pe o piață oricum foarte competitivă.

Alegerile locale din Ucraina, care s-au desfășurat duminică în cea mai mare parte a țării, vor fi nu numai un test politic pentru președintele Petro Poroșnko și guvernul acestuia. Vor determina și măsura în care ar putea fi limitată puterea oligarhilor locali.

Votul a avut loc în toată țara cu excepția regiunilor separatiste din est si a peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Rezultatele sunt așteptate cel mai devreme pe 28 octombrie.

Partidul președintelui Petro Poroșenko ar putea fi unul din câștigătorii alegerilor de duminică, deși rata de sprijin pentru președinte a scăzut la 26%, arată ultimele sondaje de opinie.

Un alt favorit al alegerilor locale este Partidul de Opoziție, format în cea mai mare parte din membrii fostului partid al Regiunilor al președintelui Victor Ianukovici.

Observatorii OSCE au declarat că alegerile locale au fost „bine organizate”, dar că mai este loc de îmbunătățire a procesului. Totodată au remarcat faptul că 5 milioane de persoane cu drept de vot au fost împiedicate să participe la alegerile de duminică, în urma conflictului din estul Ucrainei.

Autoritățile croate au anunțat că 13.000 de refugiați și migranți au intrat în ultimele 24 de ore în Croația venind din Serbia. Tot luni 26octombrie, Slovenia a anunțat că 10.000 de persoane au trecut granița din Croația, iar în landul Bavaria, din sudul Germaniei, au intrat la sfârșitul săptămânii peste 17.000 de refugiați și imigranți din Austria. Duminică, la summitul țărilor blcanice cu UE s-a convenit asupra un program de cooperare în 17 puncte menit să fluidizeze trcerea zecilor de mii de refugiați și imigranți prin Europa. Se vor crea, pe așa anumita ruta balcanică, mai multe centre de adăpostire a migranților, cu o capacitate totală de 100.000 mii de locuri. Cu ajutorul organizațiilor internaționale va fi mărită și capacitatea Greciei de a găzdui până la 30.000 de persoane, aflate în drum spre alte țări ale Uniunii Europene.

Partidul conservator eurosceptic „Dreptate și Justiție” a cîștigat majoritatea în parlamentul polonez după alegerile generale de duminică. Partidul pledează pentru întărirea prezenței NATO în țară, ca reacție la politica agresivă a Rusiei din ultimul an, se opune intrării în zona euro și pledează pentru o serie de reforme sociale care merg în contrasens cu strategiile europene cum ar fi reducerea dractică a vârstei de pensionare, naționalizarea mai multor bănci sau introducerea religiei ca materie obligatorie în școli. Platforma Civică a premierului Eva Kopacz a pierdut deși în ultimii ani, economia poloneză a crescut iar șomajul a scăzut semnificativ, în regiunea Varșovia ajungând la sub 10%. Cu victoria partidului „Dreptate și Justiție” , majoritatea țărilor esteuropene din UE sunt conduse de partide tradiționaliste și eurosceptice.