Uniunea Europeana va gazdui saptamina viitoare la Bruxelles o reuniune a ministrilor de externe din Marea Britanie, Franta, Germania si Iran pe tema programului nuclear al Teheranului. Convorbirile vor fi prezidate de Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a Uniunii, pe 16 martie, la o zi după ce secretarul de stat american, John Kerry, va avea convorbiri cu omologul sau de la Teheran, Javad Zarif.

Rusia a anunţat ca îşi suspendă participarea incepind de miine din Grupul Consultativ Comun asupra Tratatului privind armele convenţionale din Europa. Anunţul a fost publicat pe site-ul ministerului rus de externe, citindu-l pe Aleksandr Mazur, seful delegaţiei Rusiei la discutiile de la Viena asupra securităţii militare si controlului amamentelor. Mazur a spus ca participarea Rusiei in acest grup de consiliere este, citam „lipsita de sens din punct de vedere politic si practic si o risipre nejustificata din punct de vedere economic si financiar”. Declaratia spune si ca Rusia si-a suspendat participarea in Tratatul privind Fortele Convenţionale in Europa din 2007, spunind ca extinderea NATO a facut imposibila respectarea termenilor acordului. Acum, se scrie in declaratie, suspendarea Rusiei din Tratatul privind armele convenţionale din Europa, a devenit completa. Mazur a mai spus si ca la viitoarele intilniri ale grupului consultativ comun, Rusia va fi reprezentata de Belarus.

Viceprim-ministrul Republicii Moldova Victor Osipov și Nina Ștanski, reprezentata Tiraspolului la negocierile in problema transnistreana vor avea joi, 12 martie, o întrevedere la biroul misiunii OSCE din Moldova. Este prima întrevedere la acest nivel dintre reprezentanții celor două părți din acest an. Potrivit șefului Biroului de Reintegrare, Gheorghe Bălan, agenda discuției dintre cele două părți nu a fost încă stabilită.

Vicepremierul Stephane Bride, ministru al economiei, a avut astăzi o întrevedere cu ambasadoarea Suediei în Moldova, Ingrid Tersman, cu care a discutat despre continuarea programelor de suport în domeniul energiei durabile şi pentru ameliorarea climatului investiţional, informează agenţia Moldpres. Ambasadoarea Ingrid Tersman a dat asigurări în ceea ce priveşte continuarea sprijinului acordat Moldovei pe calea reformelor şi in baza acordului de asociere cu Uniunea Europeana, acord aprobat de Moldova anul trecut.

Procurorul general, Corneliu Gurin, a primit astăzi acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru începerea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a cinci judecători de la Curtea de Apel Chişinău. Este vorba despre judecătorii Nina Traciuc, Iurie Cotruţă, Ion Secrieru, Marina Anton și Mihai Ciugureanu. Potrivit Procuraturii Generale, cei cinci judecători sunt bănuiți că au emis o decizie ilegală şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătorești.

Statele Unite susţin ca au dovezi ca Rusia a transferat in ultimele zile mai mult armament greu catre separatistii din estul Ucrainei, in ciuda acordului de incetare a focului covenit in februarie. Declaratia a fost facuta de adjuncta secretraului de stat, Victoria Nuland, la o audiere in fata comitetului de relatii externe al Senatului american:

„Putem confirma ca numai in ultimele citeva zile, au avut loc noi transferuri de tancuri, vehicule blindate, artilerie grea si rachete peste granita (Rusiei) catre separatistii din estul Ucrainei”.

Doamna Nuland a mai spus si ca Statele Unite au inceput convorbiri cu aliatii europeni pentru impunerea de noi sancţiuni Moscovei, daca va continua sa nu puna in aplicare acordul de încetare a focului sau daca vor avansa peste linia de conflict. Moscova neaga în continuare ca i-ar sprijini militar pe separatistii pro-rusi.

Directorul de ţară al Băncii Mondiale (BM) pentru Belarus, Ucraina şi Republica Moldova, Qimiao Fan, a reconfirmat în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Chiril Gaburici sprijinul Băncii Mondiale pentru Moldova şi a subliniat importanţa obţinerii progresului în promovarea reformelor în domeniile prioritare. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, Chiril Gaburici a spus că executivul îşi propune să stabilizeze sectorul bancar, să dezvolte economia şi să crească veniturile cetăţenilor şi a dat asigurări că va continua cursul reformelor, în baza Acordului de Asociere cu UE. Viceprim-ministrul pentru reintegrare Victor Osipov a avut şi el astăzi o întrevedere cu reprezentantul Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, Ucraina şi Belarus, întrevedere în care s-a vorbit despre proiectele Băncii în regiunea transnistreană.

Autorităţile de la Chişinău trebuie să dea dovadă de mai multă vizibilitate în procesul de reformare a justiţiei, consideră şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Ambasadorul european a declarat astăzi, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, că interesul UE este ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de o justiţie echitabilă, profesionistă, integră, cu toleranţă zero faţă de corupţie. Ieri , ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, a transmis un mesaj similar guvernului Gaburici.

Forțe navale din România, Bulgaria și Turcia s-au alăturat marți celor din alte patru state membre ale Alianței Nord-Atlantice în cadrul unui exercițiu militar al NATO început în Marea Neagră. Din forța navală de reacție rapidă participantă la aplicațiile din Marea Neagră mai fac parte crucișătorul american USS Vicksburg și nave din Canada, Germania, Italia. Aplicațiile militare din Marea Neagră includ simulări de acțiuni militare antiaeriene și antisubmarine, precum și de atacuri realizate cu mici ambarcațiuni. NATO desfășoară o serie de exerciții în Europa de Est pentru a reasigura statele aliate din zonă, îngrijorate de intențiile Rusiei în contextul crizei din estul Ucrainei.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, va participa, intre 10 si 12 martie la Vilnius, la manifestările organizate cu ocazia marcării a 25 de ani de la restaurarea independenței Lituaniei. Andrian Candu va avea întrevederi cu președintele Seimasului Lituaniei, Loreta Graužiniene, președintele Parlamentului Letoniei, Inara Mūrniece, președintele Parlamentului Suediei, Urban Ahlin, președintele Senatului Poloniei, Bogdan Borusewicz, precum și cu președintele grupului de prietenie cu Republica Moldova al Parlamentului Lituaniei, Sergej Ursul. Lituania este prima fosta republică sovietică ce și-a declarat independența față de URSS la 11 martie 1990.

Se relateaza ca forţele irakiene au preluat controlul asupra unor părţi din orasul Tikrit de la grupul extremist Statul Islamic. Se relateaza ca avansarea trupelor guvernamentale este ingreunata de tirurile lunetistilor si de dispozitivele capcana din oras. Militantii islamici au preluat controlul asupra orasului Tikrit in iunie anul trecut si ofensiva trupelor guvernamentale irakiene a fost lansata saptamina trecuta.

Un armean care lucra ca granicer la graniţa cu Rusia a fost gasit spinzurat in localitatea Gyumri, unde se afla o baza ruseasca si unde era angajat militarul armean. In virsta de 26 de ani, tinarul fusese dat disparut in luna februarie. Localitatea Gymri a fost locul unor ample proteste determinate de uciderea, la inceputul anului a unei familii de armeni de catre un recrut rus. Desi protestatarii au cerut judecarea militarului rus in tribunal armenesc, el se afla in baza ruseasca si va fi jucat acolo.

Ungaria, care este membra a Alianţei Nord Atlantice si a Uniunii Europene a anunţat ca ia in considerare sa trimita 100 de militari pentru a participa la operatiunile aliate impotriva gruparii militante Statul Islamic. Potrivit ministrului de externe de la Budapesta, militarii unguri ar putea fi desfasurati in Irak la jumatatea lunii mai, daca parlamentul va accepta decizia executivului. Pentru ca misiunea sa fie aprobata este nevoie de votul a doua treimi din parlamentarii de la Budapesta.

Ministrul britanic de externe Philip Hammond a declarat astazi ca Rusia ar putea sa reprezinte cea mai mare ameninţare la securitatea Marii Britanii. Declaratia a fost facuta la Institutul Unit Regal pentru Studii (RUSI) de la Londra, unde seful diplomatiei britanice a spus ca se fac eforturi din partea serviciilor de informatii pentru neutralizarea acestui pericol.

Rusia a cerut presedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, sa dea explicatii despre propunerea sa recenta ca Uniunea Europeana sa isi formeze propria armata. Solicitarea pentru clarificarea declaratiei a venit de la ministrul adjunct de externe de la Moscova, Alexei Meşkov, care a spus ca astfel de declaratii au mai fost facute in ultimii 30 de ani, dar ar fi „important sa stim la ce se refera de aceasta data”. Duminica, Junker a facut declaratia intr-un interviu cu publicaţia germana Welt Am Sontag, spunind ca Uniunea Europeana ar avea nevoie de o armata comuna pentru a putea face fata „ameninţărilor de securitate la adresa tarilor Uniunii Europene si a vecinelor ei”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat ca occidentul sa impuna sancţiuni Kievului pentru ca nu ar respecta intelegerile de la Minsk din 12 februarie. Lavrov a spus ca autorităţile de la Kiev nu permit indeplinirea prevederilor acordurilor de la Minsk si, in consecinta, „americanii si europenii” ar trebui poate sa impuna „mecanismul lor favorit de presiuni” asupra Kievului. Occidentul a impus sancţiuni Rusiei pentru anexarea Crimeii anul trecut si pentru rolul pe care in joaca in estul Ucrainei, sustindu-i pe separatistii pro-rusi.

Autoritățile ucrainene au acuzat milițiile separatiste că au încălcat acordul de încetare a focului și au atacat poziții ale armatei ucrainene în estul țării, inclusiv în apropiere de orașul Mariupol. Purtătorul de cuvânt al armatei a înșirat aproape zece puncte care au fost atacate. Lideri ai separatiștilor pro-ruși susțin că și armata ucraineană a încălcat armistițiul.

Într-un discurs ținut luni la televiziunea publică, președintele Petro Poroșenko declarase că peste 60 de soldați au fost uciși de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului, dar tot el precizat să de ambele părți s-a încheiat aproape retragerea armamentului greu în spatele liniei de demarcație.

Rusia a cerut explicații privind ideea creării unei armate a Uniunii Europene, idee lansată de președintele Comisiei europene Jean-Claude Juncker. Duminică 8 martie, Juncker declarase că UE ar avea nevoie de o armată proprie pentru a face față amenințărilor la adresa securității țărilor membre și a țărilor vecine.

Adjunctul ministrului de externe rus Aleksei Meșkov a declarat astăzi că Moscova ar vrea să înțeleagă raționamentul în spatele propunerii lui Juncker, pentru că ideea în sine nu este nouă.

Într-un interviu cu publicația germană duminicală Welt am Sonntag, Juncker declara că o armată unită a Uniunii Europene ar transmite Rusiei mesajul că țările UE sunt decise să-și apere valorile comune. Mai mult, o singură armată ar fi mai eficientă, ar oferi țărilor membre șansa de a face mari economii și ar împinge UE spre o politică externă comună. Juncker nu a explicat cum ar putea coexista o astfel de armată cu și în cadrul NATO. În trecut, țările UE au respins ideea unei armate europene.

Moneda unică europeană a ajuns la cel mai scăzut nivel în raport cu dolarul din septembrie 2013 și anume aproape la paritate cu moneda americană. Astăzi, un euro valorează 1,07 dolari. Dolarul a crescut pe fundalul speculațiilor că Banca Centrală americană (Rezervele Federale) va începe să ridice rata dobânzii de referință.

Opt mari sportivi francezi se numără printre cele zece victime ale unui accident de elicopter, petrecut în Argentina. Printre cei dispăruți: campioana olimpică de înot Camille Muffat, boxerul Alexis Vastine și cunoscuta navigatoare Florance Arthaud.
Două elicoptere s-au ciocnit într-o regiune din apropierea Anzilor, în timp ce se filma pentru un „reality show”.

Vlad Filat, liderul PLDM a declarat că alegerile locale ar putea fi amânate după 25 octombrie (data limită pentru organizarea lor potrivit legislației electorale) dacă va exista voința politică pentru reformarea administrației teritoriale. În acest moment, a declarat Filat la televiziunea publică, administrația locală provoacă „pierderi de 2% din PIB” și nu oferă nici serviciile așteptate de public.
O restructurarea administrativ-teritorială s-ar putea bucura și de sprijinul Partidului Liberal. Într-un interviu cu Europa Liberă, liderul liberal Mihai Ghimpu declara luni că amânarea alegerilor locale ar fi acceptabilă dacă se face descentralizarea administrației locale : „Vom vota. Nu mai putem şi nu avem dreptul să chinuim oamenii. Noi avem un aparat birocratic foarte mare… Problema e cum va fi cu mandatul aleşilor locali, fiindcă le expiră mandatul. Dar îmi pare că Parlamentul poate şi în privinţa aceasta prelungi mandatul”, a mai declarat Ghimpu în interviul cu Europa Liberă.

Ministrul adjunct de externe Valeriu Chiveri şi-a anunţat luni demisia si a spus ca se alătura proiectului politic al fostului premier și ministru de externe Iurie Leancă. Valeriu Chiveri se alătură astfel şi foştilor săi colegi de guvern Eugen Carpov, fost vicepremier pentru integrare şi Victor Lutenco, fostul șef al biroului pentru relaţii cu diaspora. Valeriu Chiveri era responsabil de relațiile cu Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente.

Chiveri și-a explicat demisia prin faptul că nu crede „… în capacitatea unui guvern minoritar de a promova reforme, nu cred în capacitatea unui astfel de guvern de a implementa agenda de asociere cu UE”.

Fostul vicepremier Eugen Carpov a declarat Europei Libere că partidul pe care încearcă să-l creeze fostul premier Iurie Leancă oferă șansa unui partid „de o calitate superioară”, care să ducă mai departe agenda europeană.

„Este totuşi ceva nou. Şi este o profundă dezamăgire pe care eu personal o văd, o simt din partea electoratului, din partea celor care au votat partidele pro-europene, care au făcut promisiuni, iar după aceea, prin acţiunile care au urmat după alegeri, au luat o cale care nu corespund cu promisiunile anterioare. Decizia mea a fost să nu mă asociez cu aceste partide şi să încerc să fac ceva nou. Există o şansă reală pentru societatea moldovenească să obţină un partid de o calitate superioară celor care există acum. Pentru asta o să depun efort şi mă bucur că şi alţi colegi din ministere ni se asociază”, a declarat Eugen Carpov într-un interviu cu Europa Liberă.

Aflat luni 9 martie la București, ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a asigurat că Uniunea Europeană nu-și retrage nici sprijinul, nici ofertele făcute Republicii Moldova, dar că depinde de guvernul de la Chișinău dacă va continua și cât de repede cu reformele menite să aducă țara mai aproape de UE.

„Dacă majoritatea care sprijină Guvernul va permite continuarea pe această cale, asta trebuie să vedem, noi sperăm să fie aşa. În ceea ce ne priveşte nu ne vom retrage niciuna dintre ofertele făcute şi nici sprijinul. Ca să spun aşa, mingea este în terenul Moldovei", a declarat Frank-Walter Steinmeier, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a declarat că partidul său nu va intra într-o nouă alianță pro-europeană de guvernare pentru că acest lucru nu ar fi dorit de parteneri, PLDM și Partidul Democrat „… chiar dacă am spune noi, liberalii, mâine că noi acceptăm să fim la guvernare, fără să pretindem la vreun minister, la vreo instituție în stat, oricum acordul pentru formarea AIE-3 nu va fi.”

Într-un interviu cu Europa Liberă, Ghimpu a explicat că în condițiile actuale, liberalii nu sunt însă nici în opoziție așa cum s-au declarat comuniștii (care susțin guvernul minoritar în parlament) sau socialiștii.