Fondul Monetar International a aprobat un ajutor financiar de 17 miliarde 500 de milioane de dolari pentru Ucraina. Economia Ucrainei este in stare foarte proasta mai ales din cauza costurilor pentru razboiul impotriva separatistilor pro rusi din est. Saptamina trecuta, deputatii ucrainieni au aprobat un pachet de masuri de austeritate prin care s-au micşorat pensiile si marit impozitele. Kievul spera sa obtina in acest an 11 miliarde de dolari pentru a-şi intari rezervele interne, ajunse la cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani. Intr-un interviu recent presedintele Poroşenko a spus ca atita timp cit tara va fi in razboi cu separatistii, nu vor veni nici un fel de investitii in Ucraina.

Statele Unite vor trimite echipament militar defensiv Ucrainei. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, vicepreședintele american Joe Biden i-a comunicat această decizie presedintelui ucrainean Petro Poroşenko. E vorba de drone de observație, 30 de vehicule și 200 de transportoare Humvee, aparate de emisie-receție, radare și alte echipamente defensive.

Patru persoane au murit într-un incendiu de proporții la Kazan, Republica Federativă rusă Tatarstan. Cladirea a fost incercuita de politişti si pompieri si jurnalistii nu mai au acces. Presedintele Tatarstanului a sosit la locul accidentului.

Se așteaptă ca Fondul Monetar Internaţional să aprobe un nou împrumut pentru Ucraina, la sedinta consiliului său de administrație de miercuri. Împrumutul este de 17 miliarde si jumătate de dolari. Economia Ucrainei este in stare foarte proasta mai ales din cauza costurilor implicate de razboiul impotriva separatistilor pro rusi din est. Saptamina trecuta, deputatii ucrainieni au aprobat un pachet de masuri de austeritate prin care s-au micşorat pensiile si marit impozitele. Kievul spera sa obtina in acest an 11 miliarde de dolari pentru a-şi intari rezervele interne, ajunse la cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani. Intr-un interviu recent presedintele Poroşenko a spus ca atita timp cit tara va fi in razboi cu separatistii, nu vor veni nici un fel de investitii in Ucraina.

Gruparea militanta Statul Islamic a dat publicitatii o înregistrare video cu presupusa execuție de către un copil in uniforma militara a unui adolescent palestinian de 19 ani acuzat ca ar fi fost spion pentru serviciile israeliene de spionaj Mosad. Inregistrarea video, care a fost postata pe un site internet, arata un militant care vorbeste in franceza si care da aceste informatii despre persoana imbracata in portocaliu si care este ulterior impuşcat in fata camerei de copilul-soldat. Adolescentul ucis a fost identificat ca fiind Mohamed Said Ismail Musallam, un palestinian cu cetatenie israeliana. Israelul si familia baiatului au negat ca tinarul ar fi avut vreo legatura cu Mosadul. Baiatul a disparut in urma cu 4 luni.

Consiliul de Asociere Moldova - Uniunea Europeană se reunește între 15-17 martie la Bruxelles și la el va participa o delegație condusă de premierul R.Moldova Chiril din care vor mai face parte ministrul de externe Natalia Gherman, ministrul economiei Christophe Bride, ministrul pentru integrare Victor Osipov, ministrul justiției Vladimir Grosu și ministrul finanțelor Anatol Arapu

Socialiștii propun ca raportul Comisiei de anchetă a situației de la BEM, Banca Socială și Unibank să fie prezentat în plenul Parlamentului în ședință publică, iar toate documentele legate de cazul BEM să fie desecretizate. Declarația a fost făcută de Igor Dodon după ședința Comisiei parlamentare de ancheta din care face parte. Comisia de anchetă pentru investigarea situației de la BEM, Banca Socială și Unibank a fost creată pentru a investiga ce s-a întâmplat în cazul Băncii de Economii și în cazul deprecierii leului moldovenesc. Comisia are, în total, la dispoziție 15 zile pentru a desfășura audierile necesare pe aceste cazuri și pentru a veni în plenul Parlamentului cu un raport pe marginea situației.

Rusia a transferat joi regiunii Transnistriei o nouă sumă de bani pentru achitarea adaosurilor la pensii. Este vorba despre 522 de milioane de ruble rusești, echivalentul a 8,6 milioane de dolari. Anunțul a fost făcut de așa-zisul președinte al Republicii Moldovenești Nistrene Evgheni Șevciuk la ședința plenară a Sovietului Suprem. Banii sunt destinați achitării adaosurilor la pensii pe parcursul primului semestru. Pensionarii din regiunea transnistreana primesc din anul 2008 adaosuri la pensii, supranumite în popor „adaosul lui Putin”. Acesta constituie 165 de ruble transnistrene (15 dolari) lunar. Anual, Federația Rusă transferă în aceste scop aproximativ 1 miliard de ruble rusești, transmite agentia Infotag.

Statele Unite au făcut publică o nouă listă cu persoane sancţionate în legătură cu implicarea Moscovei în estul Ucrainei și anexarea Crimeii. Pe noua lista se afla ideologul naţionalist Aleksandr Dughin si fostul premier de la Kiev Mykola Azarov. Pe lista se mai afla o banca din Crimeea – Banca Comerciala Naţionala Rusa, două foste oficialități ale regimului ianukovici, opt separatisti pro rusi, și doi membri ai Uniunea Euroasiatice a Tineretului, condusă de Dughin. Toate proprietăţile din Statele Unite ale acestor persoane si entitati sunt ingheţate si cetăţenilor americani li se interzice sa faca afaceri cu ele.

Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a anunțat ca va candida pentru un nou mandat la alegerile presidențiale din 26 aprilie. Nazarbaiev, care e președinte de 25 de ani, a acceptat nominalizarea pentru acest post din partea partidului sau Nur Otan, care a decis să-l nominalizeze în cadrul congresului de miercuri. In virsta de 74 de ani, Nazarbaiev conduce tara din 1989, cind era liderul Partidului Comunistilor. In Kazahstan nici un scrutin desfasurat in ultimii 25 de ani nu a fost considerat liber si corect de către observatorii internaţionali.

Jurnalista Hadigea Ismailova, colaboratoarea serviciului azer al Europei Libere, aflată in arest preventiv din luna decembrie, a trimis o scrisoare deschisa din detenţie în care cere Occidentului sa nu închida ochii la abuzurile comise de autorităţile azere. Mesajul a fost postat pe pagina sa de Facebook. Ismailova scrie despre asemanarea care exista intre metodele de oprimare din Azerbaijan, promovate de presedintele Ilham Aliev, si cele din Rusia lui Vladimir Putin. Jurnalista da ca exemple modul in care la Baku au fost interzise organizatiile neguvernamentale independente şi persecutarea oponenţilor politici si a activistilor care cer respectarea drepturilor omului. Arestarea jurnalistei, specializata in anchete despre corupţie la nivel inalt, a fost condamnata de comunitatea internaţionala ca un atac asupra libertatăţii de expresie si s-a cerut eliberarea ei.

Deţinuţii dintr-o închisoare din Kutaisi, din regiunea estica a Georgiei Imereti, se afla în greva foamei. Ei protesteaza sa li se amina procesele si cer o intrevedere cu presedinta comitetului parlamentar pentru drepturile omului. Printre cei aflati in greva foamei este si fostul guvernator al orasului Khoni, arestat acum un an sub acuzatia de delapitare de fonduri, o acuzatie pe care fostul guvernator o neaga.

Președintele Rusiei Vladimir Putin și-a amînat vizita în Kazahstan. O oficialitate kazahă a afirmat că Putin ar fi bolnav. Putin ar fi trebuit sa se intilneasca joi și vineri cu presedintii din Belarus si Kazahstan, tari care fac parte din Uniunea Vamala Euroasiatica. Purtatorul de cuvint al lui Putin Dmitri Peskov nu a dat detalii despre motivele aminarii vizitei lui Putin. Nu se stie daca liderul de la Minsk va merge in Kazahstan in aceste conditii.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel nu va participa la parada de 9 mai de la Moscova, când Rusia sărbătorește Ziua Victoriei. Biroul de presă al guvernului de la Berlin a precizat însă că Merkel se va afla la Moscova în 10 mai. Anul acesta se implinesc 70 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste si Rusia organizeaza o parada deamploare în Piaţa Roşie. În 10 mai, Angela Merkel va depune o coroana de flori la mormintul soldatului necunoscut de la Moscova, ceremonie la care va participa si presedintele Vladimir Putin. Rusia a confirmat ca la Parada din 9 mai va participa si liderul Coreii de Nord kim Jong Ill.

NATO regretă decizia Rusiei de a se retrage din Grupul Comun Consultativ asupra Tratatului privind fortele convenţionale din Europa, FACE. Declaratia a fost făcuta de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o conferinta de presa de la Mons, din Belgia. Rusia va fi reprezentata in acest grup de Belarus, iar Moscova a moitovat aceatsă reragere spunînd că participarea ei la aceasta structura consultativa este fara sens politic și reprezinta o risipă din punct de vedere economico-financiar.

Rusia susține ca are dreptul să instaleze arme nucleare în peninsula Crimeea. Şeful Departamentului pentru controlul armelor din ministerul rus de externe, Mihail Ulianovsk a declarat că nu ştie dacă acum există arme nucleare in Crimeea, si nu are știe nimic de existenta unor planuri guvernamentale pentru amplasarea lor acolo, dar în principiu, Rusia poate face asta. Rusia a anexat Crimeea anul trecut, o acțiune condamnată de comunitatea internaţionala și de Naţiunile Unite. În 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear, care la data aceea era al treilea ca mărime din lume, dupa ce a primit garanţii de securitate din partea Rusiei, Statelor Unite si Marii Britanii. Mai mulți lideri militari occidentali si-au exprimat ingrijorarea fata de eventuale planuri ale Moscovei de a instala arme nuclear în Crimeea.

Dacă alegerile locale vor fi amânate , atunci va fi nevoie de o modificare a legii a declarat Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale într-un interviu cu Europa Liberă.

Pentru că nu se poate face analogia cu prevederile constituționale legate de alegerile parlamentare, a explicat Alexandru Tănase: „pentru amânarea alegerilor (locale) trebuie schimbată legea, nu este posibilă analogia cu alegerile parlamentare....sunt nuanțe privind extinderea mandatului alesului local ...”

Președintele Curții Constituționale s-a declarat însă încrezător ca s-ar putea face reforma administrativ teritorială, invocată drept posibil motiv al amânării alegerilor locale, în timp util pentru a ține scrutinul la timp. Totul depinde de politic, a subliniat Tănase în interviul cu Europa Liberă.

„Eu cred ca este posibil de a opera reforma teritorial administrativă structural încă în perioada care este disponibilă până la finalizarea mandatului actualilor aleși locali… Dar pâna la urma este decizia Parlamentului”.

Curtea Constituțională va examina la începutul lui mai sesizarea Partidului Liberal privind articolul 11 din Constituție care se referă la neutralitatea țării, a declarat președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase într-un interviu cu Europa Libera.

„Nu este vorba numai de neutralitate , este vorba și despre prezența trupelor străine ...este o sesizare mai aparte” a mai spus Tănase.

Președintele Curții Constituționale a explicat că amânarea discuției (sesizarea fusese făcută în decembrie anul trecut) nu poate fi echivalată cu amestecul politicului în treburile Curții:

„…de la amânarea unei sesizări la influențe politice este o mare distanță,sigur ca a fost o solicitare expresă a șefului statului...argumentele lui mi s-au părut pertinente si convingătoare pentru a amâna aceasta discuție”.

Încă un ministru adjunct de externe, Iulian Groza, a anunțat că își dă demisia pentru se alătura „proiectului național” al fostului premier, Iurie Leancă. Groza a scris pe o rețea de socializare online că va „depune toata priceperea și experiența” pentru a sprijini un viitor partid politic pregătit de fostul premier, care a părăsit Partidul Liberal Democrat luna trecută, acuzându-l de înșelarea alegătorilor pro-europeni, prin instalarea uni guvern cu sprijin comunist. Groza este al treilea demnitar care renunță la funcție în guvern pentru a-l urma pe fostul premier, după alt fost viceministru de externe, Valeriu Chiveri, și șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco. Împreună cu Iurie Leancă a părăsit fracțiunea parlamentară a PLDM luna trecută și fostul vicepremier pentru Reintegrare, Eugen Carpov.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că are confirmarea faptului că „Rusia se mai află încă în estul Ucrainei”. Vorbind la o conferință de presă la sediul SHAPE al NATO din Belgia, Stoltenberg a cerut Moscovei să retragă toate forțele din Ucraina și să înceteze furnizarea armelor pentru separatiști. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forțelor NATO în Europa, a spus la aceeași conferință de presă că aliații au observat retragerea unor piese de armament greu rusesc de pe linia de contact, dar nu se știe unde s-au dus. Armata ucraineană crede că separatiștii folosesc armistițiul mediat luna trecută la Minsk de Franța și Germania pentru a-și regrupa forțele în vederea unor noi atacuri spre portul Mariupol. La conferința de presă de astăzi, secretarul general al NATO a spus că Alianța este „dezamăgită” de decizia Rusia de a-și suspenda începând de astăzi participarea în Grupul Consultativ Comun asupra Tratatului cu privire la Forțele Armate Convenţionale în Europa. Comentând ideea creării unei armate europene vehiculate săptămâna trecută de președintele Comisiei Europene, Stoltenberg a spus că NATO și Uniunea Europeană trebuie să evite dublările.

Suspectul principal, care și-a recunoscut inițial implicarea în asasinarea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov, și-a retras mărturisirea, spunându-i unui activist pentru drepturile omului că a fost maltratat și că i s-a promis eliberarea unui fost subaltern în schimbul asumării vinovăției. Zaur Dadaiev, fost ofițer de poliție cecen, este citat cu aceste declarații într-un raport publicat pe site-ul Consiliului pentru drepturile omului de pe lângă președintele Federației Ruse.

Autorul raportului, Andrei Babușkin, l-a vizitat pe Dadaiev la centrul de detenție Lefortovo de la Moscova, împreună cu reprezentanți ai unei Comisii de monitorizare civică și un jurnalist al publicației Moskovsky Komsomolets. Reținut pe 5 martie în Ingușetia, Dadaiev a spus că a fost ținut două zile încătușat cu cagula pe cap. „Se striga într-una: 'Tu l-ai ucis pe Nemțov?’ Răspundeam că nu”, este citat Dadayev de Moskovsky Komsomolets. El ar fi recunoscut vina în schimbul eliberării unui fost subaltern împreună cu care a fost reținut și care a dispărut ulterior.

Potrivit agenției AFP, activistul Babușkin a mai declarat că se pare că Dadaiev, pus oficial sub acuzare pe 8 martie de un tribunal din Moscova, a fost torturat în timpul interogatoriilor: pe corpul său se văd mult echimoze și vînătăi.

Fostul premier Iurie Leancă s-a întâlnit marți cu ambasadorii europeni la Chișinău și le-a solicitat să „pună presiune pe autorități” ca ancheta despre devalizarea Băncii de Economii „să nu fie doar una mimată”. Într-o postare pe Facebook, Leancă a mai scris că „investigația trebuie supravegheată de specialiști din afara țării, pentru a avea garanția că va fi una imparțială, că vom afla adevărul și vom reuși să recuperăm prejudiciul produs”. Centrul Național Anticorupție spune că investighează dispariția a aproape 11 miliarde de lei de la Banca de Economii, anul trecut, în perioada guvernului Leancă. Informații scurse în presă săptămâna aceasta sugerează că, ulterior, guvernul a aprobat în regim secret și urgent înainte de alegerile din noiembrie credite de 9,5 miliarde de lei pe care Banca Națională le-a acordat Băncii de Economii și altor două bănci afectate de devalizare. Înainte de a-și încheia mandatul, fostul premier Leancă a propus și obținut un audit la Banca de Economii efectuat în prezent de experții unei firme americane.

Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat pornirea urmăririi penale împotriva a cinci judecători de la Curtea de Apel Chişinău. Procuratura Generală care a cerut ridicarea imunității celor cinci spune că magistrații sunt bănuiți de falsificarea unei hotărâri judecătorești într-un proces de decădere din drepturile părintești.

Rusia a anunţat ca îşi suspendă de astăzi participarea în Grupul Consultativ Comun asupra Tratatului cu privire la Forțele Armate Convenţionale în Europa, pe scurt FACE. Anunțul a fost făcut la ședința de marți a acestui grup, la Viena, de către șeful delegației ruse, Anton Mazur. În declarația oficialului postată pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova, se precizează că Rusia și-a suspendat în 2007 participarea la Tratatul FACE din cauza extinderii NATO, iar prin pasul anunțat acum suspendarea devine completă.

Statele Unite spun că Rusia a transferat separatiștilor din estul Ucrainei în ultimele zile mai multe tancuri, vehicule blindate, piese de artilerie grea și echipamente pentru rachete, în ciuda acordului de încetare a focului convenit în februarie, la Minsk. Declarația a fost făcută marți la audieri în Comitetul de relații externe al Senatului american de către adjuncta secretarului de stat pentru afaceri europene Victoria Nuland. Ea a mai spus că Statele Unite au început convorbiri cu aliații europeni pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, dacă Rusia nu va pune în aplicare acordul de încetare a focului sau dacă separatiștii sprijiniți de ea vor ocupa noi teritorii. Moscova a negat mereu că ar sprijini separatiștii pro-ruși.