Premierul Chiril Gaburici şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk au extins valabilitatea protocolului privind circulaţia feroviară între cele două maluri ale Nistrului până la finele lui 2016. După o primă întrevedere a celor doi, care a avut loc la Chişinău, premierul Chiril Gaburici a declarat într-o conferinţă de presă comună că scopul Chişinăului este continuarea dialogului şi soluţionarea problemelor acute cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Gaburici a anunţat că o primă reuniune extinsă a grupurilor de lucru de la Chişinău şi Tiraspol va avea loc pe 20 martie. Potrivit lui, la întâlnire s-a discutat şi despre nevoia continuării negocierilor în format 5+2, problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor în raionul Dubăsari, libera circulaţie în zona de securitate. La rândul său, şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk a apreciat pozitiv rezultatele discuţiei, dar a subliniat că Tiraspolul va reveni la negocierile în format 5+2 după eliminarea a ceea ce Tiraspolul numeşte blocada economică a Moldovei şi Ucrainei impusă regiunii transnistrene. Şevciuk a cerut şi clasarea necondiționată a dosarelor penale deschise în ultimul an de către Chişinău mai multor reprezentanţi ai administraţiei separatiste de la Tiraspol.

Consiliul de Observatori (СO) al Companiei publice „Teleradio-Moldova” şi-a ales un nou preşedinte. Ludmila Vasilache a fost numită în această funcţie prin votul a patru membri din cei şapte prezenţi la şedinţa de sâmbătă, 14 martie, a CO. Pentru cea de a doua candidatură, a Doinei Deleu, au votat numai doi membri ai CO. „Ne propunem să deblocăm situația în care se află Compania „Teleradio-Moldova”. Ne vom întâlni în cadrul ședințelor Consiliului de Observatori de câte ori va fi nevoie, pentru că este necesar să alegem și președintele Companiei”, a declarat Ludmila Vasilache. De profesie jurnalist, Ludmila Vasilache a fost membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, iar anterior a activat şi în cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”.

Medicii ucraineni au fost acceptați să o examineze pe Nadejda Savcenko, pilotul militar ucrainean deținut în izolatorul de anchetă penală de la Moscova. Informaţia a fost confirmată de avocatul lui Savcenko şi ministrul de externe de la Kiev, Pavel Klimkin. „Graţie eforturilor depuse în comun – de la Poroşenko, până la consulul nostru – medicii ucraineni sunt deja împreună cu Nadejda”, a scris Klimkin într-o postare pe Twitter. În ajun, Kievul anunţa că doctorii nu sunt lăsaţi la Savcenko, iar apărarea a spus că se va plânge la procuratură. Miercuri, Nadejda Savcenko amenințase să reintre în greva foamei, din care ieșise recent după 80 de zile, dacă medicii ucraineni nu vor fi lăsaţi să o examineze. Pilotul militar ucrainean e învinuit de complicitate în uciderea a doi jurnalişti ruşi în Donbas, acuzaţii respinse de Nadejda Savcenko.

Ministrul agriculturii, Ion Sula, a declarat că în cel mult o lună fermierii moldoveni vor avea acces la linia de credit de 100 de milioane de euro oferită de Polonia, transmite IPN. Ministrul agriculturii a spus că va propune să fie redusă rata dobânzii de 3 la sută la împrumuturile din creditul polonez, dar că decizia finală o va lua guvernul. Agricultorii care au participat, vineri, 13 martie, la o întâlnire cu ministrul Ion Sula şi cu premierul Chiril Gaburici, insistă pe majorarea fondului de subvenţionare al guvernului pentru agricultură până la 1,2 miliarde de lei, iar rata dobânzii la împrumuturile din creditului polonez să fie de cel mult 1 la sută.

În Serbia, un elicopter militar care evacua un copil în vârstă de cinci zile pentru o urgenţă medicală s-a prăbuşit, în condiţii de ceaţă, în apropiere de Belgrad. Ministerul apărării anunţat că nu există supraviețuitori în urma accidentului de vineri noaptea, dar n-a precizat câţi oameni se aflau la bord. Televiziunea publică sârbă a relatat că ar fi vorba de şapte oameni: patru membri ai echipajului, copilul şi doi lucrători medicali. Elicopterul Mi-17 care efectua operaţiunea de salvare era în zbor spre Belgrad când, aparent, s-a rătăcit în condiţii de vreme rea. Mai multe zboruri comerciale care au încercat să aterizeze pe aeroportul din Belgrad, aflat la 30 de kilometri de capitala sârbă, au fost redirecționate spre alte destinații din cauza vizibilității reduse.

O conferinţă pe tema securităţii energetice are loc la Viena cu participarea reprezentanţilor Parlamentului European şi ai Comisiei Europene. Participanţii discută despre modul în care conflictul din Ucraina şi ameninţările companiei ruse de stat Gazprom de a tăia livrările de gaze prin Ucraina ar putea afecta relaţiile Uniunii Europene cu vecinii săi de la răsărit. Comisarul pentru politica de vecinătate şi extindere Johannes Hahn a vorbit despre importanţa chestiunii energetice pentru noua politică de vecinătate a Uniunii Europene. Participanţii discută şi despre modul în care eficienţa energetică şi sursele de energie alternative ar putea reduce dependenţa Uniunii Europene de gazele naturale din Rusia.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat că premierul Chiril Gaburici se întâlneşte astăzi la Chișinău cu liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk. Întâlnirea fusese anunțată inițial de vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov, după întrevederea avută la Chişinău cu negociatoarea transnistreană Nina Ștanski. După convorbirile cu Osipov, Ștanski și-a exprimat bucuria că părțile au ieșit din ceea ce a numit o stare de pauză inacceptabilă. Pe fundalul întârzierii ajutoarelor financiare rusești, regiunea transnistreană se confruntă cu un deficit bugetar imens, care a cauzat în premieră la sfârșitul lunii trecute un mic protest la Tiraspol.

Coreea de Nord a testat şapte rachete cu rază medie de acţiune. Potrivit unui reprezentant al forţelor armate din Coreea de Sud, lansarea în mare a rachetelor de tip „sol-aer” a avut loc aseară, pe coasta de nord a ţării. Se relatează că testul a fost supravegheat de liderul nord-coreean. De la începutul lui martie, Statele Unite şi Coreea de Sud desfăşoară împreună exerciţii militare, care au fost criticate dur de autorităţile nord-coreene.

Preşedintele comitetului pentru afaceri politice şi securitate a Adunării Parlamentare a OSCE, senatorul american Roger Wicker, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu sprijinul militar acordat de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei şi faţă de decizia Moscovei de a-şi suspenda participarea la Tratatul pentru Armele Convenționale în Europa. El a declarat că este dezamăgit de refuzul Rusiei de a-şi onora angajamentele internaţionale din cadrul acestui tratat. Roger Wicker a respins argumentele autorităţilor ruse cum că Moscova a fost nevoită să se retragă din tratat din cauza extinderii NATO spre Est. Moscova respinge acuzaţiile ţărilor occidentale şi ale Kievului cum că i-ar sprijini pe separatişti şi avea militari pe teritoriul Ucrainei.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că procesul de pace în estul țării se desfășoară normal. Vorbind la canalul de televiziune 1+1, Poroșenko a spus: „nu am avut pierderi militare de cîteva zile, iar acesta e un semn clar că al unei de-escaladări treptate. Remarca liderului de la Kiev vine după o lună de la noul armistițiu convenit la Minsk de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei, și Franței. În ciuda afirmației lui Poroșenko, agenția ucraineană de știri UNIAN a relatat că forțele guvernamnetale au fost atacate în apropiere de Donețk, controlat de separatiști.

În Lituania, un fost ofiţer al KGB-ului a fost condamnat la 5 ani de închisoare sub acuzaţia de genocid. Potrivit presei de la Vilnius, tribunalul din Kaunas l-a găsit vinovat pe Stanislovas Drelingas de complicitate la operaţiunea de arestare în anul 1956 a comandantului partizanilor lituanieni Adolfas Ramanauskas-Vanagas. Liderul partizanilor a fost deţinut timp de un an în închisoarea KGB-ului din Vilnius, unde a fost torturat şi în cele din urmă a fost împuşcat. Partizanii lituanieni şi-au început lupta împotriva puterii sovietice şi pentru restabilirea independenţei ţării după anexarea ei la fosta URSS, în 1940. În perioada stalinistă au fost ucişi peste 20 de mii de partizani, susţinători şi membri ai familiilor acestora.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că procesul de pace în estul țării se desfășoară normal. Vorbind la canalul de televiziune 1+1, Poroșenko a spus: „nu am avut pierderi militare de cîteva zile, iar acesta e un semn clar că al unei de-escaladări treptate”. Remarca liderului de la Kiev vine după o lună de la noul armistițiu convenit la Minsk de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei, și Franței. În ciuda afirmației lui Poroșenko, agenția ucraineană de știri UNIAN a relatat că forțele guvernamnetale au fost atacate în apropiere de Donețk, controlat de separatiști.

Președintele rus Vladimir Putin plănuiește să semneze un tratat de alianță și integrare cu liderul regiunii georgiene separatiste Osetia de sud în 18 martie. Într-o declarație a serviciului de presă al lui Putin se spune că după semnearea documentului liderul rus va discuta cu Leonid Tibilov despre relațiile bilaterale. Georgia a condamnat ferm intențiile Moscovei legate de acest tratat și pactul similar semnat cu cealaltă regiune georgiană separatistă Abhazia.

Un parlamentar rus a inițiat o lege care interzice străinilor să ia parte la proteste publice și alte demonstrații în Rusia. Evgheni Fiodorv a anunțat că proiectul de lege a fost înaintat Dumei de stat, și că el e menit să prevină provocările în tipul manifestațiilor politice.

Medicii sud-africani au anunțat prima operație de transplant de penis din lume efectuată cu succes. Pacientul de 24 de ani care a beneficiat de transplant avusese penisul amputat cu trei ani în urmă din cauza unor complicații generate de o circumcizie tradițională. Medicii au anunțat în 13 martie că pacientul și-a revenit complet după operația care a avut loc acum trei luni. Se estimează că aproximativ 250 de bărbați își pierd anual penisurile în Africa de Sud din cauza circumciziilor făcute în mod tradițional. În 2006, un chinez a suferit un transplant de penis, dar medicii au fost obligați să taie după aceea organul din cauza „unei severe probleme psihologice la pacient și la soția sa”.

O mireasă din India și-a anulat nunta după ce mirele nu a știut răspunsul corect la o adunare matematică. Incidentul a avut loc acum cîteva zile în satul Rasulobad din statul Uttar Pradesh, în nordul Indiei. Mireasa, pe care o cheamă Lovely, l-a pus pe mire să spună cît fac 15 plus 6. Când mirele, pe care-l cheamă Ram Baran, a răspuns 17, ea anulat nunta. Tatăl miresei, Mohar Singh, a declarat agenției Associated Press că familia mirelui a ascuns familiei miresei că mirele e needucat. Poliția a mediat între cele două familii, care au returnat toate darurile și bijuteriile ce fuseseră schimbate înainte de nuntă. Cele mai multe căsătorii din India sînt aranjate de familii, și mirii au rareori șansa să se cunoască înainte de nuntă.

Șeful Comandamentului de apărare aerospațială nord-americană - NORAD a afirmat că activitatea militară a Rusiei pune în pericol securitatea Statelor Unite și a Canadei. Într-o declarație scrisă trimisă comisiei serviciilor armate din Senatul american, amiralul William Gortney spune că dezvoltarea ăn continuare de către Rusia a rachetelor convenționale cu rază lungă de acțiune dă Moscovei o capacitate „la limita pragului nuclear”. Gortney a adăugat dacă această tendință continnă, capacitatea NORAD de a apăra Statele Unite și Canada va fi amenințată NORAD este un comandament americano-canadian cu baza în statul Colorado care are misiunea de a preveni atacuri aeriene împotriva continentului nord-american.

Televiziunea de stat din Rusia a prezentat imagini de la o întrevedere dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele Curții supreme de justiție de la Moscova Viaceslav Lebedev. Putin nu a mai fost văzut în public din 5 martie, și a amânat o vizită în Kazahstan, ceea ce a generat speculația că ar fi bolnav. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin Dmitri Peskov a negat în repetate rînduri că starea de sănătate a lideurlui rus nu e bună. Potrivit paginii de internet a Kremlinului, întîlnirea dintre Putin și Lebedev a avut loc vineri 13 martie. Agenția rusă de știri RBK a relatat că mai alte întîlniri despre care Kremlinul a susținut că au avut loc în 8 și 11 martie au fost de fapt înregistrate mai devreme.

Ucraina a anunțat că a primit o primă tranșă de 5 miliarde de dolari dintr-un împrumut de la Fondul Monetar Internațional. Ministerul ucrainean de finanțe spune într-un comunicat din 13 martie că 2 miliarde 200 de milioane de dolari vor fi puse în conturile guvernului, restul urmînd să fie folosite de banca centrală de la Kiev pentru a stabiliza moneda națională hrivna.

Oficialități de la Seul au anunțat că armata nord-coreeană a tras șapte rachete cu rază scurtă de acțiune în mare în timp ce Statele Unite și Coreea de sud făceau manevre în apropiere. O oficialitate a ministerului sud-coreean al apărării a spus că rachetele sol-aer au fost lansate de pe coasta de west a Coreii de nord și au căzut în mare în largul coastelor de est ale peninsulei. Coreea de Nord a criticat exercițiile militare anuale ale Statelor Unite și Coreii de sud, pe care le-a numit o repetiție înaintea unei invazii.

Guvernul de la Chișinău a anunțat că premierul R.Moldova Chiril Gaburici se întîlnește sâmbătă la Chișinău cu liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk. Întîlnirea fusese anunțată inițial de vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov după întrevederea avută în capitala R.Moldova cu negociatoarea transnistreană Nina Ștanski. După convorbirile cu Osipov, Ștanski și-a exprimat bucuria că părțile au ieșit din ceea ce a numit o stare de pauză inacceptabilă. Pe fundalul întârzierii ajutoarelor financiare rusești, regiunea transnistreană se confruntă cu un deficit bugetar imens, care a cauzat în premieră la sfîrșitul lunii trecute un mic protest la Tiraspol.

Agenţia Națională pentru Reglementare în Energie - ANRE a calificat drept nejustificate măririle de tarife propuse de către distribuitorii de energie electrică și gaze naturale din R.Moldova. Publika TV citează un comunicat ANRE, în care se spune că aceste solicitări vor fi examinate în detaliu, pentru a nu permite abuzuri și pentru ca interesele consumatorilor să fie respectate. ANRE a anunţat de asemenea că va începe o serie de consultări publice pe acest subiect săptămâna viitoare.

Moldova are cea mai coruptă justiţie din lume, potrivit Raportului Competitivităţii Globale (2014-2015), realizat de World Economic Forum, a declarat președintele Curții supreme de justiție de la Chișinău Mihai Poalelungi. Vorbind vineri la Adunarea generală a judecătorilor moldoveni, Poalelungi a spus că imaginea judecătorilor în rândul cetăţenilor din R.Moldova este foarte proastă, dar că vina pentru această situaţie nu o poartă toți magistraţii, ci doar o mică parte de judecători, anume cei implicaţi în scheme de spălare de bani şi în dosare de distribuire a loturilor de teren, relatează IPN.

Soluționarea conflictului transnistrean și acordarea unui statut special regiunii transnistrene în contextul suveranității și integrității teritoriale a R.Moldova rămân o prioritate pentru autoritățile moldovene, a afirmat ministrul moldovean de externe Natalia Gherman, în cadrul unei întrevederi vineri cu șeful misiunii OSCE la Chișinău, Michael Scanlan. Potrivit unui comunicat al externelor moldovene; Michael Scanlan a salutat acţiunile autorităţilor Republicii Moldova pentru revigorarea procesului de pace transnistrean, şi a încurajat continuarea eforturilor de consolidare a societăţii cu sprijinul partenerilor internaţionali.

Deputații de la Tiraspol vor sesiza procuratura din regiunea transnitreană pentru a verifica legalitatea deciziei de achitare parțială a pensiilor și a salariilor, relatează Publika TV. Sursa citată reamintește că autoritățile transnistrene au decis ca începînd din începînd cu luna martie locuitorii din stânga Nistrului să primească 70 la sută din salarii și pensii, urmând ca restul de 30 la sută să fie trecute drept datorii. Tot Publika TV relatează că autorităţile din regiunea transnitreană ar fi promis că aceste datorii vor fi achitate atunci când economia regiunii își va reveni.