Premierul Chiril Gaburici a plecat, în după-amiaza zilei de astăzi, la Bruxelles, unde va participa la prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și va avea întrevederi cu mai mulți oficiali europeni, transmite Moldpres, citând serviciul de presă al guvernului.

Luni, 16 martie, Chiril Gaburici va avea întrevederi cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, cu Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere, Johannes Hahn, și cu Comisarul European pentru Politica Regională, Corina Crețu. În seara zilei de luni va avea loc ședința Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.

La Bruxelles, șeful Guvernului de la Chișinău va fi însoțit de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, şi ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu.

Biroul pentru reintegrare al guvernului de la Chişinău a emis un comunicat de presă prin care a condamnat actele de vandalism prosude la biserica din satul Corjova (raionul Dubăsari), localitate aflată în stânga Nistrului, dar controlată de autorităţile moldovene. Incidentul s-a produs noaptea trecută. Potrivit PublikaTV, care-l citează pe consilierul local Valeriu Miţul, răufăcătorii au profanat bustul lui Ştefan cel Mare din curtea bisericii şi au spart maşina preotului. Consilierul local consideră că actul de vandalizare ar fi „un răspuns” la manifestaţia organizată pe 1 martie pentru comemorarea celor căzuţi în luptele pentru independenţa Republicii Moldova. Potrivit lui Valeriu Miţul, vandalii au distrus şi exponatele dintr-un muzeu istoric aflat pe teritoriul bisericii. În comunicatul de presă al Biroului pentru reintegrare este exprimată speranţa că „făptașii şi organizatorii acestui incident” vor fi identificaţi şi traşi la răspundere. Ţinând cont că satul Corjova se află în zona de securitate, Chişinăul speră că la „elucidarea circumstanţelor” acestui caz îşi vor da aportul şi „reprezentanţii transnistreni”.

Două biserici creștine din Lahore, în estul Pakistanului, au fost atacate cu bombe de militanți radicali islamici sinucigaşi, în timp ce enoriaşii se aflau în interior. Oficialităţile spun că în urma atacurilor au fost ucişi cel puţin 14 oameni şi peste 70 au fost răniţi. După atacuri, o mulţime furioasă a atacat polițiștii pakistanezi, a dat foc unei persoane, crezând că ar fi complice, şi a încercat să o linșeze pe o alta. Atacurile asupra bisericilor din cartierul creştin Youhana Abad s-au produs, practic, unul după altul, în timpul slujbei de duminică. Răspunderea pentru atac şi-au asumat-o Talibanii. Un reprezentant al grupării radicale a spus că ar fi fost doi atacatori sinucigaşi şi a ameninţat că atacurile vor continua.

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au discutat, telefonic, sâmbătă, 14 martie, despre evoluţiile crizei ucrainene. Cei doi au îndemnat Rusia şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei să respecte acordul de pace de la Minsk.

Într-un comunicat de presă al Casei Albe de la Washington se spune că Biden şi Poroşenko au salutat transferarea de către FMI a primei tranşe în valoare de 5 miliarde de dolari, vineri, 13 martie, din creditul de 17,5 miliarde de dolari ce ar urma să fie oferit Ucrainei în următorii patru ani.

Creditul FMI i-ar permite Ucrainei să împrumute şi de la alţi donatori internaţionali, în total, aproximativ 40 de miliarde de dolari.

Ministerul ucrainean de finanţe a anunţat că 2,2 miliarde de dolari au fost transferate pe conturi guvernamentale, iar restul sumei către Banca centrală pentru stabilizarea monedei naţionale hrivna.

Preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian, a aprobat, sâmbătă, concepția reformei constituţionale care prevede trecerea de la sistemul actual de guvernare - prezidenţial, la forma parlamentară. Constituţia urmează să fie aprobată prin referendum. Sarkisian nu a numit termenele pentru adoptarea noii legi supreme, ci a spus că în concepţie sunt menționate avantajele reformei. Constituţia Armeniei a fost adoptată în 1995 şi a fost amendată la un referendum în noiembrie 2005. Actuala redacție prevede că funcţia centrală în stat îi revine preşedintelui, care este ales prin vot direct pe cinci ani. Următoarele alegeri prezidenţiale în Armenia sunt programate pentru anul 2018.

În Serbia a fost anunţată zi de doliu, duminică, 15 martie, după ce un elicopter militar, cu şapte oameni la bord, inclusiv un copil transportat pentru o urgenţă medicală s-a prăbuşit în apropiere de Belgrad. Nici unul din cei aflaţi la bord – patru membri ai echipajului, copilul şi doi lucrători medicali - nu a supravieţuit. Elicopterul Mi-17 s-a prăbuşit vineri noaptea, se presupune că din cauza vremii proaste – ceaţă şi vizibilitate extrem de redusă.

Consiliul de Observatori al Companiei publice „Teleradio-Moldova” şi-a ales un nou preşedinte. Ludmila Vasilache a fost numită în această funcţie prin votul a patru membri din cei şapte prezenţi la şedinţa de sâmbătă a Consiliului. „Ne propunem să deblocăm situația în care se află Compania „Teleradio-Moldova”. Ne vom întâlni (...) de câte ori va fi nevoie, pentru că e necesar să alegem și președintele Companiei”, a declarat Ludmila Vasilache, după numirea în funcţie. De profesie jurnalist, Ludmila Vasilache a fost membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, iar anterior a activat şi în cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”.

Decizia executivului de la Tiraspol de a achita doar parţial pensiile și salariile locuitorilor regiunii ar putea fi atacată în instanţă de către deputaţi în Sovietul suprem. O sesizare adresată procuraturii din regiunea transnistreană este în proces de elaborare, relatează Publika TV cu referire la serviciul de presă al legislativului transnistrean. Din cauza problemelor economice din stânga Nistrului, executivul din Tiraspol a decis să reducă din luna martie cu 30 la sută pensiile şi salariile bugetarilor, restanţele fiind trecute la datorii. Transnistria se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii. Cheltuielile bugetului regiunii depăşesc de patru ori veniturile, iar administraţia de la Tiraspol spune că deficitul e alimentat, între altele, de criza din Ucraina şi căderea rublei ruseşti care a făcut ca exportul în Rusia să fie mai puţin profitabil.

După o pauză de aproape doi ani şi jumătate, şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, s-a aflat la Chişinău ca să discute cu autorităţile moldovene. Întrevederea de sâmbătă cu noul premier Chiril Gaburici a durat aproape două ore şi s-a încheiat cu semnarea unui protocol adiţional ce prevede prelungirea termenului de aplicare a acordului privind circulaţia trenurilor marfare pe segmentul transnistrean, până la finele anului 2016. De asemenea, în cadrul întrevederii, cei doi au convenit asupra simplificării procedurii de traversare a Nistrului în perioada sărbătorilor pascale.

După discuţii, într-o conferinţă de presă comună, Chiril Gaburici a declarat că scopul Chişinăului este să dea un nou impuls dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol şi să găsească soluţii viabile pentru problemele acute cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit lui Gaburici, la întâlnire s-a discutat şi despre nevoia continuării negocierilor în format 5+2, despre problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor în raionul Dubăsari şi libera circulaţie în zona de securitate. Premierul moldovean a declarat că la 20 martie, reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului se vor întruni în cadrul unei reuniuni extinsă a grupurilor de lucru.

Evgheni Şevciuk, la rândul său, a apreciat pozitiv rezultatele discuţiei, dar a subliniat că Tiraspolul va reveni la negocierile în format 5+2 doar după eliminarea a ceea ce administrația transnistreană numeşte blocada economică a Moldovei şi Ucrainei impusă regiunii transnistrene.

Evgheni Șevciuk a declarat însă că este gata să discute cu autoritățile de la Chișinău implementarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, afirmând că, din cauza politicii Chișinăului, Transnistria a fost pusă în situația de a avea un comerț orientat către UE, în timp ce de fapt își dorea să fie prezentă mai mult pe piața rusă.

Ultima dată Evgheni Şevciuk a fost la Chişinău într-o aşa numită „vizită oficială" în septembrie 2012, când a avut o întrevedere cu premierul de atunci, Vladimir Filat. Un an mai târziu, în octombrie 2013, fostul prim-ministru Iurie Leancă s-a întâlnit cu Evgheni Şevciuk în cadrul unei conferinţe, în Germania.

În Lituania, un fost ofiţer al KGB-ului a fost condamnat la cinci ani de închisoare sub acuzaţia de genocid. Potrivit presei de la Vilnius, tribunalul din Kaunas l-a găsit vinovat pe Stanislovas Drelingas de complicitate la operaţiunea de arestare în anul 1956 a comandantului partizanilor lituanieni Adolfas Ramanauskas-Vanagas. Liderul partizanilor a fost deţinut timp de un an în închisoarea KGB-ului din Vilnius, unde a fost torturat şi în cele din urmă a fost împuşcat. Partizanii lituanieni au început lupta împotriva puterii sovietice şi pentru restabilirea independenţei ţării după anexarea ei la fosta URSS, în 1940. În perioada stalinistă au fost ucişi peste 20 de mii de partizani, susţinători şi membri ai familiilor acestora.

O conferinţă pe tema securităţii energetice a avut loc Viena cu participarea reprezentanţilor Parlamentului European şi ai Comisiei Europene. La conferinţa de sâmbătă, 14 martie, s-a vorbit despre modul în care conflictul din Ucraina şi ameninţările companiei ruse Gazprom de a sista livrările de gaze prin Ucraina ar putea afecta relaţiile Uniunii Europene cu vecinii săi de la răsărit. În luarea sa de cuvânt, comisarul pentru politica de vecinătate şi extindere, Johannes Hahn, s-a referit la importanţa chestiunii energetice pentru noua politică de vecinătate a Uniunii Europene. Participanţii au discutat şi despre modul în care eficienţa energetică şi sursele de energie alternative ar putea reduce dependenţa Uniunii Europene de gazele naturale din Rusia.

Premierul Chiril Gaburici şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk au extins valabilitatea protocolului privind circulaţia feroviară între cele două maluri ale Nistrului până la finele lui 2016. După o primă întrevedere a celor doi, care a avut loc la Chişinău, premierul Chiril Gaburici a declarat într-o conferinţă de presă comună că scopul Chişinăului este continuarea dialogului şi soluţionarea problemelor acute cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Gaburici a anunţat că o primă reuniune extinsă a grupurilor de lucru de la Chişinău şi Tiraspol va avea loc pe 20 martie. Potrivit lui, la întâlnire s-a discutat şi despre nevoia continuării negocierilor în format 5+2, problema accesului fermierilor moldoveni la terenurile lor în raionul Dubăsari, libera circulaţie în zona de securitate. La rândul său, şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk a apreciat pozitiv rezultatele discuţiei, dar a subliniat că Tiraspolul va reveni la negocierile în format 5+2 după eliminarea a ceea ce Tiraspolul numeşte blocada economică a Moldovei şi Ucrainei impusă regiunii transnistrene. Şevciuk a cerut şi clasarea necondiționată a dosarelor penale deschise în ultimul an de către Chişinău mai multor reprezentanţi ai administraţiei separatiste de la Tiraspol.

Consiliul de Observatori (СO) al Companiei publice „Teleradio-Moldova” şi-a ales un nou preşedinte. Ludmila Vasilache a fost numită în această funcţie prin votul a patru membri din cei şapte prezenţi la şedinţa de sâmbătă, 14 martie, a CO. Pentru cea de a doua candidatură, a Doinei Deleu, au votat numai doi membri ai CO. „Ne propunem să deblocăm situația în care se află Compania „Teleradio-Moldova”. Ne vom întâlni în cadrul ședințelor Consiliului de Observatori de câte ori va fi nevoie, pentru că este necesar să alegem și președintele Companiei”, a declarat Ludmila Vasilache. De profesie jurnalist, Ludmila Vasilache a fost membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, iar anterior a activat şi în cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”.

Medicii ucraineni au fost acceptați să o examineze pe Nadejda Savcenko, pilotul militar ucrainean deținut în izolatorul de anchetă penală de la Moscova. Informaţia a fost confirmată de avocatul lui Savcenko şi ministrul de externe de la Kiev, Pavel Klimkin. „Graţie eforturilor depuse în comun – de la Poroşenko, până la consulul nostru – medicii ucraineni sunt deja împreună cu Nadejda”, a scris Klimkin într-o postare pe Twitter. În ajun, Kievul anunţa că doctorii nu sunt lăsaţi la Savcenko, iar apărarea a spus că se va plânge la procuratură. Miercuri, Nadejda Savcenko amenințase să reintre în greva foamei, din care ieșise recent după 80 de zile, dacă medicii ucraineni nu vor fi lăsaţi să o examineze. Pilotul militar ucrainean e învinuit de complicitate în uciderea a doi jurnalişti ruşi în Donbas, acuzaţii respinse de Nadejda Savcenko.

Ministrul agriculturii, Ion Sula, a declarat că în cel mult o lună fermierii moldoveni vor avea acces la linia de credit de 100 de milioane de euro oferită de Polonia, transmite IPN. Ministrul agriculturii a spus că va propune să fie redusă rata dobânzii de 3 la sută la împrumuturile din creditul polonez, dar că decizia finală o va lua guvernul. Agricultorii care au participat, vineri, 13 martie, la o întâlnire cu ministrul Ion Sula şi cu premierul Chiril Gaburici, insistă pe majorarea fondului de subvenţionare al guvernului pentru agricultură până la 1,2 miliarde de lei, iar rata dobânzii la împrumuturile din creditului polonez să fie de cel mult 1 la sută.

În Serbia, un elicopter militar care evacua un copil în vârstă de cinci zile pentru o urgenţă medicală s-a prăbuşit, în condiţii de ceaţă, în apropiere de Belgrad. Ministerul apărării anunţat că nu există supraviețuitori în urma accidentului de vineri noaptea, dar n-a precizat câţi oameni se aflau la bord. Televiziunea publică sârbă a relatat că ar fi vorba de şapte oameni: patru membri ai echipajului, copilul şi doi lucrători medicali. Elicopterul Mi-17 care efectua operaţiunea de salvare era în zbor spre Belgrad când, aparent, s-a rătăcit în condiţii de vreme rea. Mai multe zboruri comerciale care au încercat să aterizeze pe aeroportul din Belgrad, aflat la 30 de kilometri de capitala sârbă, au fost redirecționate spre alte destinații din cauza vizibilității reduse.

O conferinţă pe tema securităţii energetice are loc la Viena cu participarea reprezentanţilor Parlamentului European şi ai Comisiei Europene. Participanţii discută despre modul în care conflictul din Ucraina şi ameninţările companiei ruse de stat Gazprom de a tăia livrările de gaze prin Ucraina ar putea afecta relaţiile Uniunii Europene cu vecinii săi de la răsărit. Comisarul pentru politica de vecinătate şi extindere Johannes Hahn a vorbit despre importanţa chestiunii energetice pentru noua politică de vecinătate a Uniunii Europene. Participanţii discută şi despre modul în care eficienţa energetică şi sursele de energie alternative ar putea reduce dependenţa Uniunii Europene de gazele naturale din Rusia.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat că premierul Chiril Gaburici se întâlneşte astăzi la Chișinău cu liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk. Întâlnirea fusese anunțată inițial de vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov, după întrevederea avută la Chişinău cu negociatoarea transnistreană Nina Ștanski. După convorbirile cu Osipov, Ștanski și-a exprimat bucuria că părțile au ieșit din ceea ce a numit o stare de pauză inacceptabilă. Pe fundalul întârzierii ajutoarelor financiare rusești, regiunea transnistreană se confruntă cu un deficit bugetar imens, care a cauzat în premieră la sfârșitul lunii trecute un mic protest la Tiraspol.

Coreea de Nord a testat şapte rachete cu rază medie de acţiune. Potrivit unui reprezentant al forţelor armate din Coreea de Sud, lansarea în mare a rachetelor de tip „sol-aer” a avut loc aseară, pe coasta de nord a ţării. Se relatează că testul a fost supravegheat de liderul nord-coreean. De la începutul lui martie, Statele Unite şi Coreea de Sud desfăşoară împreună exerciţii militare, care au fost criticate dur de autorităţile nord-coreene.

Preşedintele comitetului pentru afaceri politice şi securitate a Adunării Parlamentare a OSCE, senatorul american Roger Wicker, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu sprijinul militar acordat de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei şi faţă de decizia Moscovei de a-şi suspenda participarea la Tratatul pentru Armele Convenționale în Europa. El a declarat că este dezamăgit de refuzul Rusiei de a-şi onora angajamentele internaţionale din cadrul acestui tratat. Roger Wicker a respins argumentele autorităţilor ruse cum că Moscova a fost nevoită să se retragă din tratat din cauza extinderii NATO spre Est. Moscova respinge acuzaţiile ţărilor occidentale şi ale Kievului cum că i-ar sprijini pe separatişti şi avea militari pe teritoriul Ucrainei.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că procesul de pace în estul țării se desfășoară normal. Vorbind la canalul de televiziune 1+1, Poroșenko a spus: „nu am avut pierderi militare de cîteva zile, iar acesta e un semn clar că al unei de-escaladări treptate. Remarca liderului de la Kiev vine după o lună de la noul armistițiu convenit la Minsk de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei, și Franței. În ciuda afirmației lui Poroșenko, agenția ucraineană de știri UNIAN a relatat că forțele guvernamnetale au fost atacate în apropiere de Donețk, controlat de separatiști.

În Lituania, un fost ofiţer al KGB-ului a fost condamnat la 5 ani de închisoare sub acuzaţia de genocid. Potrivit presei de la Vilnius, tribunalul din Kaunas l-a găsit vinovat pe Stanislovas Drelingas de complicitate la operaţiunea de arestare în anul 1956 a comandantului partizanilor lituanieni Adolfas Ramanauskas-Vanagas. Liderul partizanilor a fost deţinut timp de un an în închisoarea KGB-ului din Vilnius, unde a fost torturat şi în cele din urmă a fost împuşcat. Partizanii lituanieni şi-au început lupta împotriva puterii sovietice şi pentru restabilirea independenţei ţării după anexarea ei la fosta URSS, în 1940. În perioada stalinistă au fost ucişi peste 20 de mii de partizani, susţinători şi membri ai familiilor acestora.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că procesul de pace în estul țării se desfășoară normal. Vorbind la canalul de televiziune 1+1, Poroșenko a spus: „nu am avut pierderi militare de cîteva zile, iar acesta e un semn clar că al unei de-escaladări treptate”. Remarca liderului de la Kiev vine după o lună de la noul armistițiu convenit la Minsk de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei, și Franței. În ciuda afirmației lui Poroșenko, agenția ucraineană de știri UNIAN a relatat că forțele guvernamnetale au fost atacate în apropiere de Donețk, controlat de separatiști.

Președintele rus Vladimir Putin plănuiește să semneze un tratat de alianță și integrare cu liderul regiunii georgiene separatiste Osetia de sud în 18 martie. Într-o declarație a serviciului de presă al lui Putin se spune că după semnearea documentului liderul rus va discuta cu Leonid Tibilov despre relațiile bilaterale. Georgia a condamnat ferm intențiile Moscovei legate de acest tratat și pactul similar semnat cu cealaltă regiune georgiană separatistă Abhazia.

Un parlamentar rus a inițiat o lege care interzice străinilor să ia parte la proteste publice și alte demonstrații în Rusia. Evgheni Fiodorv a anunțat că proiectul de lege a fost înaintat Dumei de stat, și că el e menit să prevină provocările în tipul manifestațiilor politice.