În Crimeea au început ceremoniile organizate de Moscova pentru a marca un an de la anexarea peninsulei, ocazie pentru Uniunea Europeană de a reafirma că nu va recunoaște anexarea peinsulei și că este îngrijorată de întărirea prezenței militare rusești în Crimeea. Ceremoniile au debutat în parlamentul local unde trimisul Kemlinului, Oleg Belavenţev i-a felicitat pe aleși pentru „revenirea” la Rusia.

Beleventsev a repetat teza Kremlinului și anume că Rusia a decis anexarea pentru a-i proteja pe locuitorii peninsulei după ce președintele pro-moscovit Victor Ianukovici a fost forțat să părăsească puterea, în urma demonstrațiilor pe care tot Kremlinul le prezintă drept o „lovitură de stat” organizată de Statele Unite.

După cinci ore de negocieri în Elveția cu secretarul de stat american John Kerry, ministrul de externe iranian Javad Zarif a declarat că „un acord este posibil, dar mai rămân anumite semne de întrebare”. Grupul principalelor puteri mondiale negociază cu Iranul un acord privind limitarea programului nuclear al Teheranului, bănuit că ar avea și o componentă militară. În schimb, ar urma să fie ridicate sancţiunile economice care afectează grav economia iraniană. Principiile acordului ar trebui negociate până la sfîrșitul acestei luni pentru ca acordul final să fie încheiat pe 30 iunie. O oficialitate americană a declarat jurnaliștilor după negocieri că Teheranul mai trebuie să facă o serie de concesii importante și că acordul de principiu ar putea să nu fie încheiat pe 30 martie.

Mormântul fostului dictator irakian Saddam Hussein din Tikrit a fost aproape total distrus în luptele dintre armata irakiană, susținută de luptători șiiți sprijiniți de Iran și milițiile organizației extremiste a Statului Islamic. Potrivit autorităților irakiene, milițiile extremiste sunt încercuite și izolate în câteva cartiere ale orașului.

În cursul vizitei la Bruxelles, premierul Chiril Gaburici a repetat, în cadrul fiecărei întrevederi că „integrarea europeană constituie prioritatea programului de activitate al noului Guvern”.

În cadrul întâlnirii cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul a asigurat că prioritățile „emblematice” ale guvernului său sunt reforma din sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și stabilitatea din sistemul financiar-bancar, se arată într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.

Chiril Gaburici a numit şi reforma administrativ-teritorială printre prioritățile cabinetului său.

Vicepreședintele american Joe Biden și președintele ucrainean Petro Poroșenko au cerut din nou Rusiei și separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei să respecte acordul de încetare a luptelor negociat în februarie la Minsk. Casa Albă informează că cei doi au avut o convorbire telefonică pe 14 martie, când au discutat și despre creditul de 17,5 miliarde de dolari acordat de FMI pentru următorii patru ani. Prima tanșă, de 5 miliarde de dolari a fost deja eliberată, iar în perspectivă acest credit ar putea ajuta Ucraina să strângă credite de la alți donatori internaționali de până la 40 de miliarde de dolari.

„Este evident că cele 6 țări din Parteneriatul Estic sunt diferite și trebuie tratate diferit (...). Întrebarea la care va trebuie să răspundem la summitul de la Riga este cum ne uităm la Parteneriatul Estic în noul context geopolitic”, a declarat la Bruxelles, ministrul de externe slovac, Miroslav Lajcak, după reuniunea miniștrilor de externe din UE.

El a reamintit că summitul din luna mai de la Riga va fi prima reuniune de acest fel după izbuncirea crizei din estul Ucrainei, ceea ce dă o nouă dimensiune discuției despre relațiile cu țările Parteneriatului Estic. Lajcak a confirmat faptul că la Riga s-ar putea decide ca Georgia și Ucraina să primească un regim liberalizat de vize pentru Uniunea Europeană. Totodată, crede ministrul de externe slovac, Uniunea Europeană ar trebui să se gândească la îmbunătățirea relației cu Belarus, țară care a acționat „cu atâta responsabilitate” în contextul crizei ucrainene.

În ceea ce privește extinderea sancțiunilor economice împotriva Rusiei pentru rolul jucat în criza din Ucraina, Lajcak a declarat jurnaliștilor că unele țări membre cer extinderea sancțiunilor acum. Altele, între care și Slovacia, vor să aștepte până la vară cînd expiră oricum actualele sancțiuni „pentru a da o șansă” acordului de pace negociat în februarie la Minsk.

Aflat în prima sa vizită oficială în Germania, președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat că sâmbătă, 14 martie, a înaintat în parlament proiectele de lege care delimitează zonele de autodeterminare ale separatiștilor din Donețk și Luhansk. Vorbind la o conferință de presă după discuțiile cu cancelara Angela Merkel, Poroșenko a reafirmat că nu există în acest moment alternativă la acordul de pace de la Minsk, renegociat în februarie, şi i-a acuzat pe separatiștii pro-ruși că încalcă cele mai importante prevederi ale acordului, respectiv că nu au retras armamentul greu în spatele liniei de demarcație și nu respectă armistițiul. Totodată, Poroşenko s-a plâns că Rusia continuă să trimită convoaie cu ajutoare în estul Ucrainei prin porțiunea de frontieră care nu este controlată de vameșii ucraineni. La fel se pare că separatiștii nu ar fi eliberat nici prizonierii de război.

În Rusia, șeful Consiliului prezidențial pentru Drepturile Omului, Mihail Fedotov, și colegul său Kiril Kabanov nu au voie să-i viziteze pe cei cinci suspecți în uciderea politicianului de opoziție Boris Nemtov. Fedotov a declarat că au vrut să-i viziteze pe 13 martie și că anchetatorii nu au dat nici o explicație pentru interdicție.

Un alt membru al Comisiei, Andrei Babușkin, i-a vizitat pe principalii doi suspecți, după care a declarat că există indicii că Zaur Dadaiev ar fi fost torturat când și-a recunoscut implicarea în uciderea lui Nemtov. Ulterior, pe 11 martie, Babușkin a fost și el interogat de anchetatori, după care i s-a interzis să mai facă orice declarație publică pentru că ar avea acum calitatea de martor.

Boris Nemtov a fost ucis cu patru gloanțe în spate în noaptea de 27 februarie, în imediata apropiere a Kremlinului.

Ministrul de externe polonez Grzegorz Schetyna a declarat la Bruxelles că trebuie găsită de comun acord o cale pentru a diferenția „tratamentul acordat Georgiei, Moldovei și Ucrainei” de cel acordat celorlalte trei țări din Parteneriatul Estic, Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Schetyna a făcut declarația la Bruxelles, înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai UE. Cu aceeași ocazie, ministrul de externe leton Edgars Rinkevics a declarat că speră ca în urma evaluării Comisiei Europene, la summitul Parteneriatului Estic de la Riga să se decidă liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii georgieni.

Summitul Parteneriatului Estic va avea loc la Riga la sfîrșitul lunii mai și se va desfășura nu numai pe fundalul crizei din estul Ucrainei, dar și al discuției din cadrul Uniunii Europene privind regândirea sau abandonarea Politicii de Vecinătate, în forma sa actuală. Primele propuneri concrete au fost făcute la începutul acestei luni, într-un document pregătit de experții coordonatoarei politicii exerne europene, Federica Mogherini.

Premierul Chiril Gaburici a declarat că Republica Moldova acordă o atenție deosebită planului individual de acțiuni Moldova-NATO. În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, Gaburici a precizat că R. Moldova este interesată în acest moment mai ales de reformarea și modernizarea sistemului național de securitate și apărăre în conformitate „cu actualul context de securitate”.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „toate țările din Alianță sprijină suveranitatea, independenta, integritatea teritorială a Rerpublicii Moldova și respectă statutul de suveranitate din Constituția Moldovei”. În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu premierul Chiril Gaburici, Stoltenberg a promis de asemenea sprijinul NATO pentru reformele preconizate de guvernul de la Chișinău.

Jens Stoltenberg a precizat că în acest moment este examinată o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defenisv care va ajuta Moldova să-și modernizeze apărarea și securitatea.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „toate țările din Alianță sprijină suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectă statutul de suveranitate din Constituția Moldovei”. În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu premierul Chiril Gaburici, Stoltenberg a promis, de asemenea, sprijinul NATO pentru reformele preconizate de guvernul de la Chișinău.

La Erevan, în Armenia, a început a patra sesiune a Adunării Parlamentare Euronest, reuniune la care Republica Moldova este reprezentată de democratul Dumitru Diacov, transmite IPN. Adunarea Parlamentară Euronest a fost create în 2011, fiind aripa parlamentară a Parteneriatului Estic. Actuala reuniune Euronest durează până pe 18 martie.

La reuninea de la Erevan sunt discutate summitul Parteneriatului Estic din mai, de la Riga, și modificările pe care Uniunea Europeană vrea să le facă în legătură cu Politica sa de Vecinătate (în care se înscrie și Parteneriatul Estic).

În România, șeful Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, dupa mai bine de cinci ore de audieri. El fusese adus cu mandat luni la DNA pentru a fi audiat în legătură activitatea sa din cadrul Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților, relatează Agerpres, citând surse judiciare. Georgescu este suspectat de abuz in serviciu în perioada când era membru în Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, informează HotNews.ro, care citează și ea surse juridice. Georgescu a fost membru al Comisiei Centrale până în 2010.

În ianuarie 2015, Guvernul Romaniei și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților au sesizat DNA, după ce Curtea de Conturi ceruse reevaluarea dosarelor de despăgubiri din perioada 2009-2011.

În ajunul vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, la Kiev (17 martie), ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer, a declarat că vizita ar putea marca „resetarea totală a relațiilor" dintre România si Ucraina. Într-un interviu cu portalul de știri HotNews.ro, ambasadorul ucrainean a mai explicat că în acest moment Ucraina are nevoie din partea Occidentului de armament modern și de drone de supraveghere pentru a reduce numărul victimelor din conflictul din estul Ucrainei. Întrebat de ce are nevoie Ucraina de armament modern occidental, Teofil Baer a afirmat ca Rusia foloseste în acest conflict întregul arsenal de care dispune.

Bosnia-Herțegovina a făcut un pas decisiv spre aderarea la Uniunea Europeană. Miniștrii de externe din UE au aprobat astăzi Acordul de Asociere și Stabilizare negociat cu Bosnia, Acord care stabilește o listă de reforme pe care statul din Balcani trebuie să le facă pentru a putea depune oficial cererea de aderare la Uniuea Europeană. Din țările din vestul Balcanilor, Bosnia era singura care nu avea drumul deschis spre această cerere. Miniștrii de externe au avertizat că trebuie aplicare toate reformelele legate de liberalizarea economiei, democratizare și respectarea drepturilor omului, înainte ca guvernul de la Sarajevo să poată cere deschiderea negocierilor de aderare. Orice abatere va reduce șansele unei integrări, au mai avertizat miniștrii de externe UE.

Uniunea Europeană nu va recunoște anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, a confirmat șefa politicii externe europene Federica Mogherini într-o declarație data publicității astăzi, 16 martie, cu ocazia împlinirii unui an de la anexare. Mai mult, în declarație, Uniunea Europeană își exprimă îngrijorarea față de întărirea prezenței militare ruse în Crimeea. Este criticat și faptul că situația drepturilor omului s-a înrăutățit simțitor în ultimul an; a fost mai ales limitată libertatea de expresie.

Secretarul de stat american John Kerry se întâlnește la Lausanne, în Elveția, cu ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif pentru noi negocieri privind acordul care va limita programul nuclear iranian, bănuit că ar avea și o componentă militară. Până la sfîrșitul acestei luni trebuie stabilite principiile unui acord permanent, care ar urma încheiat pe 30 iunie. De semnarea acordului depinde ridicarea sancațiunilor internaționale impuse Iranului și care au afectat serios economia țării.

Duminică, când se afla în Egipt, Kerry a declarat că majoritatea problemelor care rămân de rezolvat sunt de natură politică, nu tehnică. Negocierile sunt duse de grupul țărilor membre permamente în Consiliul de Securitate ONU plus Germania. Israelul, dar și mulți membri ai Congresului american se opun acestor negocieri care în opinia loc nu vor împiedica Iranul să construiasă arme nucleare.

Președintele rus Vladimir Putin a apărut în public pentru prima dată de la 5 martie. El s-a întâlnit cu președintele kirghiz, Almazbek Atambaev, în apropiere de St. Petersburg. Putin a comentat speculațiile despre îmbolnăvirea și locul aflării sale în timpul absenței neobișnuit de îndelungate din ochii publicului, spunând că „fără bârfe ar fi plictisitor”. Presa îl citează pe Atambaev spunând că Putin se află „în formă excelentă” și că i-a oferit o plimbare pe teritoriul Palatului Constantin, unde s-au întâlnit cei doi. Televiziunile i-au înfățișat pe ce doi dând mâna la începutul întrevederii.

Premierul Chiril Gaburici i-a spus comisarului european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, că „Republica Moldova îşi dorește recunoaşterea unei perspective europene clare”, fapt care ar motiva societatea să accepte mai ușor reforme „dureroase”. Potrivit unui comunicat al guvernului moldovean, Gaburici a vorbit la o întrevedere cu Hahn la Bruxelles, unde a mai spus că noul guvern moldovean dorește să „asigure un ritm dinamic de punere în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu UE”. Gaburici se află la a doua sa vizită la Bruxelles, de când și-a început mandatul, luna trecută. El mai are plănuită astăzi participarea la prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, convorbiri cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu mai mulți comisari europeni și cu secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

În Crimeea, are loc o sesiune festivă a Parlamentului local, sprijinit de Moscova, în debutul unei săptămâni de manifestări pentru a marca un an de la anexarea peninsulei de către Rusia. La o ceremonie transmisă în direct de televiziunile ruse, emisarul Kremlinului, Oleg Belavențev, a felicitat deputații Consiliului de Stat de la Simferopol cu prilejul împlinirii unui an de la „reîntoarcerea în Rusia”. Rusia a anexat Crimeea după ce a trimis în peninsulă trupe, care au organizat un referendum în vederea anexării. Referendumul de pe 16 martie 2014 a fost condamnat de zeci de țări și declarat ilegal printr-un vot covârșitor al Adunării Generale ONU.

Ministrul rus al apărării a anunțat că Flota Nordică a Rusiei și unitățile de parașutiști sunt puse în stare de alertă, în cadrul unui exercițiu neașteptat în regiunea arctică, la ordinul președintelui Vladimir Putin. Agenția de stat RIA îl citează pe ministrul Serghei Șoigu, spunând că Rusia se confruntă cu noi amenințări la adresa securității sale, care o forțează să-și consolideze capacitățile militare. La exercițiul menit să verifice pregătirea de luptă a Flotei Nordice și capacitatea armatei de a aduce trupe din regiunea Rusiei centrale ar urma să ia parte aproape 40 de mii de militari, 41 de nave militare de suprafață, 15 submarine și 110 aparate de zbor. Agențiile ruse de știri spun că unitățile implicate au primit azi dimineață ordinul din partea președintelui rus. Vladimir Putin nu a mai apărut în public de la 5 martie, dând naștere unor speculații dezmințite de Kremlin că s-ar fi îmbolnăvit.

Autoritățile kirghize spun că președintele Almazbek Atambaev se află de duminică la St. Petersburg pentru a se întâlni în cursul zilei de astăzi cu liderul rus, Vladimir Putin. Pagina oficială a președinției kirghize anunță că Atambaev și Putin urmează să ia în discuție cooperarea bilaterală, proiecte economice comune și așteptata aderare a Kârgâzstanului la Uniunea Economică Eurasiatică. Întrevederea celor doi este așteptată după 11 zile în care Putin nu a fost văzut în public, dând naștere multor zvonuri despre îmbolnăvirea lui, dezmințite însă de Kremlin.

Premierul Chiril Gaburici se află la Bruxelles pentru întrevederi cu oficiali ai Uniunii Europene și ai NATO și participarea la
reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Un comunicat al guvernului spune că Gaburici se va întâlni astăzi cu secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și mai mulți comisari europeni. Reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană va fi prima de la încheierea Acordului de Asociere, anul trecut. Ea a fost amânată cel puțin o dată din cauza instalării întârziate a noului guvern moldovean după alegerile de la 30 noiembrie, 2014.

La București, peste 100 de oameni au format un lanț uman între Ministerul de Externe și ambasada moldoveană, cerând eliminarea pașapoartelor la trecerea frontierei dintre România și Republica Moldova. Potrivit presei din România, la demonstrația de duminică organizată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 au luat parte locuitori de pe ambele maluri ale Prutului. Unii participanți au spus că este nefiresc ca cetățenii români să fie nevoiți să-și procure pașaport pentru a călători în Republica Moldova, în timp ce pot circula doar pe baza buletinului în zeci de alte țări și teritorii.

De la Ierusalim, presa a anunțat la sfîrșitul săptămînii încetarea din viață a Liei Van Leer, o binecunoscută pioneră a cinematografului israelian. Lia Van Leer s-a născut în 1924, în România interbelică, la Bălți, în Basarabia, de unde a plecat în 1940 în Palestina. Evrei, părinții și alte rude ale ei au fost ucise, la Bălți și într-un lagăr de concentrare antonescian din Transnistria.

În 1952, Lia Van Leer a creat în 1952, împreună cu soțul ei, Wim Van Leer, inginer, pilot, cineast, producător, primul cine-club israelian, după model francez.

A fost creatoarea Cinematecii israeliene, la care au fost proiectate sute de filme și unde au avut loc numeroase dezbateri, inclusiv pe teme de cultură românești. Tot ei i se datorează inițierea Festivalului Internațional al Filmului de la Ierusalim. Lia Van Leer a fost distinsă cu Premiul Israelului, în 2004, și a primit Legiunea de Onoare în 2013. A fost o remarcabilă militantă pentru pace, invitînd, între altele, cineaștii iranieni la Ierusalim.