În Israel s-au încheiat alegerile generale anticipate, iar potrivit primelor prognoze, rezultatul este foarte strâns între partidul conservator „Likud” al premierului Benjamin Netanyahu și alianța de centru-stânga „Uniunea sionistă”, condusă de Isaac Herzog. Un post de televiziune relata că cele două partide ar fi la egalitate, cu câte 27 de mandate în Parlamentul (Knesset) cu 120 de locuri. O altă televiziune a dat partidul „Likud” câștigător cu 28 de mandate față de 27 pentru „Uniunea sionistă”. Oricum, guvernul este format nu neapărat de cel mai puternic partid, ci de primul capabil să negocieze o majoritate parlamentară. Rezultatele finale sunt așteptate miercuri dimineață.

Netanyahu a făcut o campanie centrată pe problemele de securitate și a promis că nu va permite crearea unui stat palestinian în cursul unui viitor mandat. „Uniunea sionistă”, pe de altă parte, a promis o normalizare a relațiilor cu palestinienii, reluarea negocierilor de pace și scoaterea Israelului din izolarea internațională în care s-ar afla în acest moment. Mai ales după afrontul adus recent de Netanyahu președintelui american Barack Obama prin faptul că a acceptat o invitație în Congres din partea opoziției republicane, fără să se fi consultat cu administrația democrată de la Casa Albă.

Centrul Național Anticorupție a confirmat informația că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a fost invitat miercuri pentru audieri în cadrul anchetei legată de Banca de Economii și Banca Socială. Purtătoarea de cuvânt a CNA a precizat că procurorii vor să afle mai multe informații legate de dezvăluirile făcute de Igor Dodon pe Facebook, mai ales sursa documentelor pe care le-a publicat privind posibilele firme care ar fi fost implicate în devalizarea Băncii de Economii și a Băncii Sociale. Tot miercuri a fost citat și fostul deputat Viaceslav Ioniță, care a accepat să se prezinte, a precizat purtătoarea de cuvânt CNA, citată de Realitatea.md. Răspunsul lui Igor Dodon nu este cunoscut.

Mai multe persoane au fost audiate de către Centrul Naţional Anticorupţie în legătură cu tranzacțiile dubioase făcute de Banca de Economii şi Banca Socială iar două au foste reținute pentru 72 de ore, relatează IPN. Cele două persoane reținute, a declarat ofiţerul de presă al CNA, au acţionat cu procură de la nişte companii și care ulterior au beneficiat de credite de la Banca Socială. Omul de afaceri Ilan Shor a fost tot astăzi audiat în calitate de bănuit. În cazul Băncii de Economii și Băncii Sociale, procurorii spun că prin acordarea de credite neperformante , cele două bănci ar fi fost păgubit statul cu peste 27 de miliarde de lei. Omul de afaceri Ilan Shor a fost tot astăzi audiat în calitate de bănuit. În cazul Băncii de Economii și Băncii Sociale, procurorii spun că prin acordarea de credite neperformante, cele două bănci ar fi fost păgubit statul cu peste 27 de miliarde de lei. Liderul socialiștilor Igor Dodon a informat pe pagina sa de Facebook că ar fi fost invitat miercuri Centrul Național Anticorupție după ce a publicat o serie de informații, tot pe internet, despre firme despre care el susține că ar fi direct implicate în delapidarea Bănciii de Economii și a Băncii Sociale. Igor Dodon a mai relatat că așteaptă acum o citație oficială de la CNA.

Doar patru țări din Uniunea Europeană și-au confirmat până acum participarea la parada de la Moscova care va marca 70 de ani de la terminarea celui de al Doilea Război Mondial. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că este vorba de președinții Cehiei și Ciprului și de premierii Greciei și Slovaciei. Vorbind la o reunine a așa-numitei Comisii a Victoriei (cea care organizează ceremoniile din mai) Lavrov a pus absența majorității liderilor europeni pe seama „ acțiunilor întreprinse de America împreună cu grupul țărilor agresive din Uniunea Europeană”. Cancelarul german Angela Merkel nu va fi prezentă la parada din Piața Roșie, dar potrivit mediilor germane va lua parte la o ceremonie separată o zi mai tîrziu, alături de președintele Vladimir Putin. Soluție de comprimis apreciată astăzi de Lavrov drept „un gest important pentru a întrerupe campania împotriva Rusiei”

Nadia Savcenko, pilotul militar ucrainean ținut în arest preventiv în Rusia de vara trecută, a anunțat că reia greva foamei și că este pregătită să moară dacă nu este eliberată. Savcenko e acuzată că ar fi fost implicată în uciderea a doi jurnaliști rușiîn estul Ucrainei. Ea spune că a fost fost răpită de separatiști în iunie anul trecut și adusă ilegal în Rusia și contestă dreptul oricărui tribunal rusesc de a o judeca. Savcenko fost în greva foamei din 13 decembrie 2014, pînă la începutul lui martie anul acest, când a oprit protestul din motive de sănătate. În toată această perioadă a pierdut din greutate peste 20 de kilograme.

În Israel au loc alegeri generale anticipate iar ultimele sondaje de opinie înainte de scrutin arată că partidul de dreapta Likud al premierului Benjamin Netanyahu ar putea fi învins de coaliția de centru dreapta Uniunea Sionistă, condusă de Isaac Herzog. Apelând la electoratul de dreapta și cel religios Netanyahu a promis că dacă rămâne la putere nu va exista un stat palestinian. Dacă va câștiga al patrulea mandat de premier, Netanyahu va deveni cel mai longeviv șef de guvern al Israelului. Pe de altă parte, Uniunea Sionistă a promis că va încerca să normalizeze relațiile cu palestinienii și să scoată Israelul din izolarea în care ea susține că s-ar afla acum pe scena internațională.

Șeful misiunii ONU la Kabul spune că gruparea Statul Islamic începe să se infiltreze în Afganistan. Încă nu au o bază puternică, a declarat luni Nicholas Haysom în Consiliul de Securitate ONU dar ar putea atrage repede grupările insurgente izolate din Afganistan. Aprecierea a fost susținută de Rusia, care spune că are loc o creștere a pericolului terorist în și din Afganistan spre republicile central asiatice.

Premierul grec Alexis Tsipras și-a devansat cu o lună vizita în Rusia, care va avea loc în 9 aprilie în loc de 9 mai, cum fuses einvittat inițial de președintele rus Vladimir Putin. Guvernul de la Atena a precizat că devansarea viziei a fost cerută de Tsipras. Nu este prima dată când Grecia, aflată în mijlocul unor negocieri extrem de grele cu Uniunea Eurpeană, încearcă să lase impresia că Rusia ar putea fi o alternativă la sprijinul financiar european, condiționat de reforme nepopulare. Miniștrii din zona euro au acceptat să prelungească creditul de zeci de miliarde acordat Greciei până în iunie, dar cere reforme profunde. Guvernul grec speră încă să obțină o restructurare a datoriei, ceea ce ar implica ștergerea unei părți din ea. În acest moment, datoria Greciei reprezinta peste 130% din PIB-ul acestei țări.

După mai multe tentative eşuate, bugetul municipiului Chişinău pentru anul 2015 a fost votat în Consiliului municipal, fiind sprijinit de consilierii PCRM, PL, PLDM, PDM şi neafiliaţi, relatează agenția IPN. Față de 2014, cheltuielile prevăzute sunt cu 34 de milioane de lei mai mari, a declarat șefa Direcţiei generale finanţe, Veronica Herţa, care a precizat că deficitul preconizat va fi finanțat din privatizări și împrumuturi externe. Bugetul pe 2015 prevede venituri de 2,839 miliarde de lei și cheltuieli de 3,262 miliarde de lei.

Opoziția din Kirghistan cere explicații legate de scurtul „popas” făcut pe 15 martie de președintele țării, Almazbek Atambaev la Chișinău. Potrivit mediilor moldovene, Atambaev s-a întîlnit numai cu vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. O zi mai târziu, a fost la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, discuție mediatizată în detalii pentru că era prima apariție în public a lui Putin de peste o săptămână.

Ravșan Jeembakov, parlamentar al opoziției, îi cere președintelui să explice ce a făcut la Chișinău, de ce nu a anunțat vizita în prealabil, despre ce a discutat și cine a plătit avionul privat cu care a zburat. Purtătorul de cuvânt al președintelui kirghiz a confirmat vizita la Chișinău, dar s-a rezumat numai să spună că „a fost ca orice activitate a președintelui, în interesul țării”.

Aflat la Kiev, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că țara sa sprijină menținerea sancțiunilor europene împotriva Rusiei până la aplicarea integrală a acordurilor de la Minsk. La conferința de presă comună cu Iohannis, președintele ucrainean Petro Poroșenko a precizat ca România, la fel ca și Germania, va oferi ajutor medical pentru soldatii ucraineni raniti in conflictul din estul țării, dar a evitat să răspundă la întrebarea dacă și România se află printre țările care vând sau vor vinde armament defensiv Ucrainei. Poroșeko a declarat numai că în acest momet 11 state UE vând Ucrainei arme defensive, fără să le nominalizeze. Poroșenko a mulțumit totdată României pentru faptul că a fost prima țară care a ratificat Acordul de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană.

Serviciul de presă CNA relatează că președintele Consiliului de Administrație de la Banca de Economii, Ilan Shor, a fost dus pentru audieri la Centrul Național Anticorupție (CNA). Serviciul de presă a declarat că marți dimineață au avut loc opt percheziții în legătură cu situația de la Banca de Economii. Ilan Shor a mai fost audiat deja de CNA la 6 februarie, când i-a fost percheziționată și casa. El are statut de bănuit în dosarele deschise de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, în cazul Băncii de Economii și Băncii Sociale. Procurorii spun că prin acordarea de credite neperformante de către cele două bănci statul ar fi fost păgubit cu peste 27 de miliarde de lei.

Președintele României, Klaus Iohannis, vizitează astăzi Kievul la invitația omologului său ucrainean Petro Poroșenko. Potrivit relatării Hotnews.ro, Iohannis a vizitat mai întâi monumentul închinat victimelor foametei din anii 1930, numit de ucraineni „Holodomor” și are programată o vizită în Piața Independenței din Kiev, unde au avut loc protestele soldate cu fuga din țară a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Liderul român se va întâlni cu președintele Petro Poroșenko, cu premierul Arseni Iațeniuk si cu presedintele Parlamentului, Volodimir Groisman. Înaintea vizitei la Kiev, Iohannis a exprimat sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei și pentru aspirațiile ei de integrare europeană.

Autoritățile dintr-un oraș est-ucrainean aflat sub controlul guvernului au făcut mai multe arestări după violențele care au urmat unui accident rutier în care un vehicul militar a lovit și omorât o fetiță. Locuitorii furioși ai orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk au aruncat cu pietre într-o cazarmă, au incendiat două mașini și au răsturnat încă una după ce militarii au pierdut luni 16 martie controlul asupra unui transportor blindat care a ucis o fetiță de șapte ani, rănindu-i pe mătușa ei și pe un copil. Poliția a întețit patrulele pentru a preveni noi violențe, a spus pe Facebook șeful poliției regionale din Donețk, Viaceslav Abroskin. El a mai spus că soldații vinovați de accident au fost arestați, iar organizatorii „dezordinilor” vor fi pedepsiți.

Kremlinul a anunțat un program încărcat al președintelui Vladimir Putin după o absență lungă din viața publică soldată cu speculații despre starea sănătății sale. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov le-a spus marți reporterilor că Putin va prezida miercuri, 18 martie, o ședință pe tema dezvoltării Crimeii, de la a cărei anexare se împlinește un an, și tot miercuri se va întâlni cu liderul Osetiei de Sud, regiune separatistă georgiană pe care Rusia o consideră stat independent. Joi seară, Putin va pleca la Astana, unde va participa vineri la summit-ul liderilor din Rusia, Kazahstan și Belarus. Putin a apărut ieri în public pentru prima oară de la 5 martie la St. Petersburg, în compania președintelui din Kirghistan, Almazbek Atambaev.

Președintele Belarus, Aliaxandr Lukașenka, a spus că țara sa respectă opțiunea pro-occidentală a Chișinăului, chiar dacă situația Moldovei „nu este ușoară”, a relatat site-ul de știri Belarussian News. El scrie că remarca liderului de la Minsk a fost făcută luni, 16 martie, cu ocazia numirii unui nou ambasador din Belarus la Chișinău. „Moldova și-a ales calea și trebuie să o respectăm. Ar fi fost dificil pentru Moldova să facă altă alegere”, a spus Lukașenka, părând să sugereze apoi că dacă Chișinăul ar fi ales altă cale occidentul nu ar mai fi sprijinit Moldova cu bani. „Dar aș vrea să sugerez că situația de acolo, inclusiv situația economică, nu este deloc ușoară”, a mai spus Lukașenka, care a mai menționat „contactele strânse” ale Chișinăului cu „Ucraina de azi”.

Libertatea de circulație în UE de care se bucură cetățenii moldoveni sprijină indirect și rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean, a apreciat luni la Bruxelles, ministrul de extene român Bogdan Aurescu, care a coprezidat, alături de secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE francez, Harlem Desir, cea de-a zecea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM).

„…aproximativ 75.000 de paşapoarte din cele peste 400.000 de paşapoarte biometrice care au fost eliberate de către autorităţile moldovene pentru cetăţenii Republicii Moldova provin din Transnistria. Deci o contribuţie, dacă vreţi, la soluţionarea conflictului transnistrean”, a mai spus Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

Premierul Chiril Gaburici i-a spus luni la Bruxelles comisarului european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, că „Republica Moldova îşi dorește recunoaşterea unei perspective europene clare”, fapt care ar motiva societatea să accepte mai ușor reforme „dureroase”, dar necesare. Tot ieri, la sediul Alianței nord-atlantice din Bruxelles, premierul moldovean s-a întâlnit cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Cei doi au reiterat importanța cooperării Alianței cu Moldova. Stoltenberg a spus că Moldova este unul din partenerii neutri cei mai activi ai NATO, iar Gaburici a repetat prețuirea de către Chișinău a sprijinului acordat de NATO modernizării forțelor armate ale țării sale.

Președintele Nicolae Timofti a conferit prin decret „Ordinul Republicii” președintei lituaniene Dalia Grybauskaite. Într-un comunicat de presă de la președinție se spune că distincția a fost acordată ieri „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea relațiilor moldo-lituaniene și pentru susținerea constantă a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova”. Lidera de la Vilnius este cunoscută pentru remarcile sale foarte critice la adresa Rusiei. În urmă cu un an, în zilele când Moscova se pregătea să anexeze Crimeea, președinta lituaniană avertiza într-o declarație mult-citată în presa internațională că Moldova și țările baltice ar putea fi următoarele ținte ale agresiunii rusești, după Ucraina.

Ambasadorul la Chișinău al UE, Pirkka Tapiola, a criticat atacurile gratuite la adresa noului guvern la așa de puțin timp de la învestire. Într-un interviu acordat portalului de știri „Moldova curată”, Tapiola a insistat că Uniunea Europeană nu are favoriți printre politicienii de la Chișinău, iar sprijinul formulat de reprezentanții unor partide europene la adresa unor colegi moldoveni nu reprezintă poziția Uniunii Europene. Tapiola a refuzat să comenteze ceea ce a numit „zvonurile” referitoare la noul premier Chiril Gaburici și a spus: „Haideţi să nu avem nici aşteptări foarte mari, dar nici să nu venim cu denigrări în cea de-a doua sau a treia zi de activitate a noului Guvern.”. Oficialul european a mai spus că indiferent de componența executivului, sarcinile lui sunt același, începând cu stabilizarea economică și lupta împotriva corupției.

În România, procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au arestat pe primarul orașului Constanța, Radu Mazăre, bănuit de luare de mită, conflict de interese și abuz în serviciu. Controversatul om politic, implicat mai demult într-un scandal legat de portul uniformei naziste, a fost plasat luni seară în arest pentru 24 de ore după mai multe ore de audieri la sediul DNA din București. Potrivit declarațiilor făcute de Mazăre înaintea audierii, acuzațiile ce i se aduc ar putea avea legătură cu acelea aduse lui Horia Georgescu, șeful Agenției Naționale de Integritate. Arestat preventiv luni, Georgescu este bănuit că în 2008-2009 ar fi supraevaluat unor prețurile unor bunuri imobiliare în procesul de restituție, păgubind statul cu 75 de milioane de euro.

În Israel au loc alegeri generale. Ultimele sondaje de opinie indicau un ușor avantaj al partidului centrist Uniunea Sionistă în fața partidului de dreapta Likud al premierului în exercițiu Benjamin Netanyahu. În ultimele mitinguri de campanie, el a insistat că Likud își va menține politica fermă față de vecini, nepermițând proclamarea statului palestinian, în vreme ce rivalul său centrist Isaac Herzog a promis să repare relațiile cu palestinienii și cu comunitatea internațională. Sondajele de opinie prevăd printre altele un declin al partidului naționalist Yisrael Beitenu, al ministrului de externe Avigdor Lieberman, originar din Chișinău.

Președintele rus Vladimir Putin a apărut în public pentru prima dată de la 5 martie. Putin s-a întâlnit ieri la St. Petersburg cu președintele din Kirghistan, Almazbek Atambaiev. Referindu-se la speculațiile larg-răspândite privind starea sănătății sale în timpul îndelungatei absențe publice, Putin a spus că lumea „s-ar plictisi fără bârfe”. Liderul kirghiz a spus că Putin este „în formă excelentă” și că a i-a oferit un tur al grădinilor unui palat din metropola nordică a Rusiei, conducând el însuși mașina. Absența lui Putin a generat zvonuri despre presupuse divergențe între factorii de decizie de la Moscova după uciderea politicianului de opoziție Boris Nemțov la 27 februarie.

În încheierea vizitei sale la Bruxelles, premierul Chiril Gaburici s-a întâlnit la sediul Comisiei Europene cu Comisarul responsabil cu vecinătatea și extinderea UE Johannes Hahn și cu ministrul de externe al Letoniei Edgars Rinkevičs al cărui țară deține actualmente președinția rotativă a UE. Intâlnirea celor trei a avut în primul rând ca scop pregătirea summitului Parteneriatului Estic care se va ține pe 21 și 22 mai la Riga.

Intrebat ce ar fi pentru el un summit bun la Riga, premierul Gaburici a răspuns: "un summit care să ne permită să continuăm reformele".

Mai devreme, înainte de reuniunea celor 28 de miniștri de externe din UE, mai multe voci propuseseră renunțarea la ficțiunea Parteneriatului Estic și stimularea în schimb, ba chiar favorizarea celor trei țări: Moldova, Ucraina și Georgia, care au semnat deja un Acord de Asociere cu UE.

Oficial, însă, nu a fost pomenită această eventualitate, iar ministrul de externe leton Edgars Rinkevičs dupa intalnirea cu Gaburici a declarat că va trebui menținut dialogul cu toți cei șase parteneri. El a confirmat însă că "Acordurile de asociere nu sunt etapa finală în relația cu UE". Tot el a spus că speră ca în urma evaluării Comisiei Europene, la summitul Parteneriatului Estic de la Riga să se decidă liberalizarea regimului de vize si pentru cetățenii georgieni.

În Crimeea au început ceremoniile organizate de Moscova pentru a marca un an de la anexarea peninsulei, ocazie pentru Uniunea Europeană de a reafirma că nu va recunoaște anexarea peinsulei și că este îngrijorată de întărirea prezenței militare rusești în Crimeea. Ceremoniile au debutat în parlamentul local unde trimisul Kemlinului, Oleg Belavenţev i-a felicitat pe aleși pentru „revenirea” la Rusia.

Beleventsev a repetat teza Kremlinului și anume că Rusia a decis anexarea pentru a-i proteja pe locuitorii peninsulei după ce președintele pro-moscovit Victor Ianukovici a fost forțat să părăsească puterea, în urma demonstrațiilor pe care tot Kremlinul le prezintă drept o „lovitură de stat” organizată de Statele Unite.