La Frankfurt, în Germania, circa 300 de persoane au fost reținute de poliție după ciocnirile violente care au marcat protestul anti-austeritate organizat cu ocazia inaugurării noului sediu al Băncii Centrale Europene. Numărul manifestanților a fost estimat la circa 10.000. Manifestanții au criticat politica de austeritate financiară impusă de BEC în ultimii ani țărilor care erau în pragul falimentului ca Islanda, Portugalia, Spania și Grecia.

Ministerul de interne a confirmat faptul că directorul trustului media Rusia Astăzi Dmitri Kiselyov și jurnalistul Andrei Kondașov sînt indezirabili în Republica Moldova motiv pentru care nu au putut veni miercuri la Chișinău pentru a prezenta documentarul „Crimeea. Drumul spre patrie”, relatează Unimedia. Documentarul a fost arătat deja în Rusia și conține între altele un lung interviu cu președintele Vladimir Putin în care confirmă faptul că anexarea peninsulei Crimeea a fost pregătită în avans.

Marcel Răducan, președintele comisiei parlamentare de anchetă privind creditele neperformante de la Banca de Economii, a declarat că plenul Parlamentului este cel care va decide dacă raportul întocmit de comisie va fi sau nu discutat în public. Răducan a mai declarat, citat de Unimedia, că fostul premier Iurie Leancă a acceptat să apară în fața comisiei de anchetă.

Alegerile din 22 martie pentru funcţia de guvernator al Autonomiei Găgăuze vor fi monitorizate de peste 50 de observatori internaţionali acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală. Purtătoarea de cuvânt a CEC a precizat că observatorii sunt trimiși de ambasadele Ucrainei, Suediei, Turciei, Azerbaidjanului și Statelor Unite, de Delegația Uniunii Europene şi Congresul autorităţilor locale şi regionale a Consiliului Europei.

Președinetele rus Vladimir Putin a afirmat că peninsula Crimeea nu este un simplu teritoriu, ci rădăcina spirituală a națiunii rusești și a mulțumit cetățenilor țării pentru „patriotismul” de care au dat dovadă anul trecut în sprijinul locuitorilor din Crimeea. Vorbind în Piața Roșie la un miting marcând un an de la anexarea abuzivă a penisulei Crimeea, Putin a spus: „vom depăși actualele greutăți, provocate din afară”. Totodată s-a declarat convins că relațiile cu Ucraina se vor normaliza, și că cetățenii ucraineni își vor analiza actuala conducere si vor „realiza cine a adus cu adevărat țara în situația de acum”. Poliția estimează că în Piața Roșie au fost prezente aproximativ 110.000 de persoane.

Președintele Tunisiei a declarat că în atentatul de la muzeul din apropierea Parlamentului au fost ucise 19 persoane, între care 17 turiști străini. Inițial se vorbea de 8 morți, un tunisian și șapte străini. Toți ostaticii luați în muzeu au fost eliberați, a anunțat poliția care a precizat că doi atentatori și un polițist au fost uciși în cursul acțiunii de eliberare. Publicația italiană „La Reppublica” citează surse din ministerul de interne tunisian care susțin că printre victime sunt trei britanici. Nu se știe cine sunt atacatorii dar după atentat, pe Twitter, simpatizanți ai organizației teroriste a Statului Islamic au salutat atacul. În ultimele zile s-au intensificat și mesajele trimise, tot prin rețele de socializare, de Al-Qaida în Magreb.

Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, ministrul moldovean al apărării Viorel Cibotaru a afirmat că R.Moldova trebuie să fie pregătită să facă faţă unui război „hibrid” de felul celui cu care a început conflictul din Ucraina. „Sigur că noi nu ne dorim aşa ceva, dar noi trebuie să trăim cu acest gând”. Cibotaru a salutat acţiunile care s-au întreprins în ultimul an în armata moldoveană, spunând că aceasta este mai pregătită de cinci-şase ori decât era în trecut. Ministrul a mai spus că în 2015 armata va putea miza pe un buget de 400 milioane de lei, sau 0,3% din PIB dar că ar fi nevoie de cel puţin 1% din PIB. În același interviu, Viorel Cibotari a spus că armata va continua să-şi sporească capacitatea de apărare cu sprijinul unui program NATO care presupune sprijin logistic, instruire și reformarea doctrinei militare. Prioritatea conducerii ministerului este acum să fortifice unităţile militare şi să le sporească capacitatea de reacţie, a mai afirmat Viorel Cibotaru în interviul acordat Europei Libere.

Uniunile şi asociaţiile de agricultori din R.Moldova au anunțat proteste în toată țara vineri 27 martie. Agricultorii protestează împotriva faptului că anul acesta, Fondul de subvenţionare este mai mic decât cel pe care l-au cerut. Se adaugă faptul că guvernul intenționează să introducă și cota de TVA de 20% la producţia agricolă, informează IPN. Agricultorii cer majorarea Fondului de subvenţionare până la 1,2 miliarde de lei, menţinerea cotei TVA de 8% în agricultură, deblocarea procesului de creditare în agricultură, micşorarea dobânzilor la credite, demonopolizarea pieţei produselor petroliere şi micşorarea până la 1% a dobândzii la creditele oferite din împrumutul pentru agricultură oferit de Polonia, în valoare de 100 de milioane de euro.

Echipa de consilieri a noului premier moldovean Chiril Gaburici are opt membri, potrivit deciziei publicate miercuri în Monitorul Oficial. IPN informează că Adrian Gavriliță este noul șef de cabinet, iar Aurelia Peru-Balan este noua purtătoare de cuvânt a premierului.

Ministrul moldovean al apărării Viorel Cibotaru a afirmat că Republica Moldova trebuie să fie pregătită să facă faţă unui „război hibrid” de felul celui cu care a început conflictul din Ucraina.

„Sigur că noi nu ne dorim aşa ceva, dar noi trebuie să trăim cu acest gând”, a declarant ministrul apărării într-un interviu cu Europa Liberă.

Viorel Cibotaru a salutat acţiunile care s-au întreprins în ultimul an în armată, spunând că este mai pregătită de cinci-şase ori decât era în trecut.

Ministrul a mai spus că în 2015 armata va putea miza pe un buget de 400 milioane de lei, sau 0,3% din PIB dar că ar fi nevoie de cel puţin 1% din PIB.

Ministrul apărării a mai declarant Europei Libere că armata va continua să-şi sporească capacitatea de apărare cu sprijinul unui program NATO – consolidarea capacităţilor de apărare – destinat Republicii Moldova, Ucrainei şi Iordania, care presupune suport logistic, instruire și reformarea doctrinei militare.

Prioritatea conducerii ministerului este acum să fortifice unităţile militare şi să le sporească capacitatea de reacţie, a mai declarat ministrul apărării Viorel Cibotaru în interviul acordat Europei Libere. ​

Procurorii anticorupție au pus sechestru pe bunurile persoanelor implicate în dosarele Banca de Economii şi Banca Socială. Potrivit Unimedia, între persoanele vizate se află și fostul președinte al Consiliului de Administrație de la BEM, omul de afaceri Ilan Shor. Acesta a fost audiat marți 17 martie la Centrul Național Anticorupție, fiind bănuit că ar fi implicat în devalizarea Băncii de Economii și a Băncii Sociale.

În capitala Tunisului a vot loc un atentat terorist și opt persoane au fost ucise într-un muzeu din oraș. Potrivit televiziunii locale, este vorba de șapte străini și un tunisian. Circulă informații neconfirmate că alte persoane ar fi luate ostateci.
Nu este clar cine sunt atacatorii, dar Tunisia se confruntă de ani de zile cu actele de violență provocate de grupări islamice rebele. Unele au legături cu organizația teroristă a Statului Islamic.

La summitul Uniunii Europene care începe joi la Bruxelles, s-ar putea decide prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, sancțiuni care, altfel, expiră în iulie. Surse diplomatice din UE au declarat Europei Libere că președintele Consiliului European, Donald Tusk, lucrează deja cu Germania și Franța la o propunere care ar prelungi până în decembrie sancțiunile care ating băncile și sectorul energetic rus.
Unele țări, precum Grecia, Austria și Slovacia, ar dori ca orice decizie privind extinderea sancțiunilor să fie luată la summitul din iunie, pentru a da o șansă aplicării acordului de pace de la Minsk.
Rusia este supusă sancțiunilor pentru anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea și pentru amestecul direct în criza din estul Ucrainei. În septembrie anul trecut și în februarie, la Minsk au fost negociate acorduri de încetare a luptelor în estul Ucrainei.

În proiectul de document, care va fi discutat la summitul Uniunii Europene care începe joi la Bruxelles, se vorbește despre întărirea relațiilor de cooperare cu cele șase țări din Parteneriatul Estic. Totodată, țările UE sunt îndemnate să ratifice cât mai repede Acordul de Asociere, semnat de Uniunea Europeană cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, care a văzut proiectul de document, în el se mai vorbește și despre nevoia de a răspunde campaniei de dezinformare lansată de Rusia. Coordonatoarei politicii externe europene Federica Mogherini i se cere ca până în iunie să pregătească un plan de acțiune în sprijinul „libertății mediilor ” și pentru promovarea valorilor Uniunii Europene.

În pofida criticilor venite dinspre Occident, președintele rus Vladimir Putin a semnat un acord de cooperare cu regiunea separatistă Oseția de sud din Georgia, prin care Rusia se angajează să apere integritatea teritorială și granițele regiunii. Forțele are acum apăra securitatea regiunii separatiste, vor fi integrate în armata rusă sau în forțele ruse de securitate.
Rusia a recunoscut independența Oseție de sud după scurtul război cu Georgia din 2008. Uniunea Europeană și Statele Unite au condamnat semnarea acordului de astăzi drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale ale Georgiei.

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov a criticat drept legea adoptată de Parlamentul ucrainean privind statutul special al regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși drept o „violare evidentă” a acordului de încetare a luptelor, negociat la Minsk în februarie. Parlamentul de la Kiev a adoptat marți proiectul de lege care delimitează regiunile din Donețk și Luhansk, ce se vor bucura de un „statut special”, dar numai după ce organizează alegeri locale în conformitate cu legislația ucraineană.
Separatiștii au amenințat că vor rupe armistițiul dacă legea este aplicată pentru că ar încălca acordul de la Minsk. Iar ministrul de externe rus Lavrov a avertizat astăzi că legea subminează serios orice șansă de a se negocia o soluție politică între Kiev și separatiștii din estul Ucrainei. Lavrov a precizat că s-a consultat deja cu liderii Germaniei și Franței, cele două țări care au mediat acordul din februarie de la Minsk.

În capitala Tunisului a vot loc un atentat terorist, iar cel puțin opt turiști au fost uciși în clădirea Parlamentului, relatează BBC. Alți turiști au fost luați ostateci de miltanți într-un muzeu din apropiere, informează autoritățile locale.

Contractele de muncă a circa 40% din managerii (directorii) instituțiilor școlare din Republica Moldova expiră săptămâna viitoare, pe 23 martie când intră în vigoare prevederea Condului Educației care cere ca aceste poziții să fie ocupate prin concurs.
Ministrul educației Maia Sandu a anunțat marți că managerii vizați, în jur de 1200, vor trebui să susțină concursul, dacă vor să rămână în funcție. Altfel, vor rămâne cadre didactice în școlile pe care le-au condus, a mai declarat Maia Sandu.

În România, Horia Georgescu, fostul șef la Agenției Naționale de Integritate, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în dosarul deschis de Direcția Națională Anticorupție. Horia Georgescu este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.
Primarul Constanței, pe de altă parte, Radu Mazăre, va fi cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat nouă milioane de euro mită de la o firmă pe care a ajutat-o să câștige o licitație cu municipalitatea. Atît Horia Georgescu cât și Radu Mazăre au fost reținuți luni de procurorii DNA.

Pentru prima data, Serbia a arestat mai multe persoane bănuite că au participat la masacrul de la Srebrenica din 1995, când în Bosnia, peste opt mii de bărbați și tineri musulmani au fost uciși de milițiile sârbilor bosniaci. Procurorii sîrbi, alături de cei din Bosnia, au reținut șapte bărbați, foști membri ai forțelor special ale sîrbilor bosniaci.

După numărarea aproape tuturor voturilor exprimate în alegerile anticipate de marți, din Israel, partidul conservator Likud, al premierului Benjamin Netanyahu, pare să fi câștigat o victorie nesperat de clară: Likud este creditat cu 30 de mandate față de numai 24 pentru principalii rivali, alianța de centru-stânga „Uniunea sionistă” a lui Isaac Herzog, care între timp și-a recunoscut înfrângerea. Sondajele de opinie care au precedat votul anticipau victoria „Uniunii sioniste”, iar primele prognoze, marți seară, imediat după închiderea centrelor de votare, arătau că cele două partide ar fi fost la egalitate.
În Israel, partidul cel mai păuternic nu este automat însărcinat cu formarea noului govern: decizia este luată de președintele țării în funcție de șansele pe care un partid le are de a forma o majoritate parlamentară. În cazul lui Netanyahu, care se afă acum în pragul celui de al patrulea mandat consecutiv, formarea unei majorități nu este o problemă: încă de marți seară el a început negocierile cu partidele religioase și cele reprezentând interesele coloniștilor.
Victoria lui Netanyahu pune sub semnul întrebării orice șansă de reluare a negocierilor de pace cu palestinienii, mai ales că premierului a promis în campania electorală că nu va permite crearea unui stat palestinian.

Întru-un raport dat astăzi publicității, Amnesty International critică situația drepturilor omului în peninsula Crimeea, la un an de la anexarea la Federația Rusă. Amnesty International susține că autoritățile locale au limitat drastic libertatea de expresie și nu au investigat dispariția și torturarea mai multor oponenți în ultimele luni.
Până acum, remarcă Amnesty International, șapte persoane au dispărut, iar una a fost între timp găsită moartă și cu urme că ar fi fost torturară.

Președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, au discutat marți, la telefon, proiectul noului gazoduct „Turkish Stream”, care ar trebui să înlocuiască proiectul South Stream, până în 2016. Putin a anunțat în decembrie 2014 că Rusia renunță la acest proiect din cauza obiecțiilor Uniunii Europene. Acum, gazul rusesc destinat pieții europene ar urma să vină prin Turcia și să fie stocat într-un terminal ce urmează să fie construit la granița turco-greacă. Surse din cadrul președinției turce au declarat că planurile s-ar putea să nu avansaze atât de repede pe cât își dorește Moscova, pentru că Turcia se teme să nu devină prea dependentă de gazul rusesc.

Potrivit Comisiei electorale centrale israeliene, după numărătoarea a 70% din buletinele de vot în alegerile parlamentare desfășurate luni, partidul Likud, al premierului Benjamin Netanyahu se situează pe primul loc, la o diferență sensibilă de contracandidatul său, Isaac Herzog și Uniunea Sionistă a acestuia. Herzog s-a recunoscut în această dimineață învins în alegeri, după ce anunțul Comisiei electorale indica faptul că Uniunea Sionistă nu a obținut decît în jur de 19% din voturi.

Potrivit radioului public israelian, procentajele comunicate de Comisia electorală ar semnifica, în final, în jur de 30 de locuri în Knesset, parlamentul israelian, față de numai 24 pentru Uniunea Sionistă. Pentru prima dată, lista comună a partidelor arabe se anunță a treia forță în viitorul legislativ, creditată cu 12-13 locuri.

Centrul Național Anticorupție a confirmat informația că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a fost invitat astazi pentru audieri în cadrul anchetei legată de Banca de Economii și Banca Socială. Purtătoarea de cuvânt a CNA a precizat că procurorii vor să afle mai multe informații legate de dezvăluirile făcute de Igor Dodon pe Facebook, mai ales sursa documentelor pe care le-a publicat privind posibilele firme care ar fi fost implicate în devalizarea Băncii de Economii și a Băncii Sociale. Tot azi a fost citat și fostul deputat Viaceslav Ioniță, care a criticat in repetate rinduri situatia din sistemul bancar moldovenesc. Ionita a confirmat ca va merge la audieri.

Parlamentul de la Kiev a aprobat un proiect de lege prin care se acorda un statul special regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Potrivit legii, sunt trasate limitele teritoriale in care ar putea funcţiona noile prevederi legislative in estul Ucrainei, in regiunile controlate acum de rebelii pro-rusi. Legea este parte a intelegerilor de la Misnk, care au dus la un acord de incetarea focului, si regiunea va avea un statul special numai dupa ce se vor ţine alegeri locale in baza legislaţiei ucrainiene si sub supraveghere internaţionala. Ministerul rus de externe a declarat cu o zi inainte de votul din Rada, ca noua lege include prevederi care nu ar fi fost niciodata discutate si ca liderul de la Kiev a ignorat in totalitatea solicitarea de la Minsk de a deschide un dialog cu separatistii. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus ieri, inaintea votului ca legea este o „indepărtare majora de la intelegerea de la Minsk”, prin faptul ca acordarea acestui statut special este direct conditionata de alegeri locale, la care Moscova susţine ca liderii separatisti nu vor lua parte. Lideri separatisti din Luhask si Doneţk au intarit, prin declaratiile lor, spusele Moscovei referitoare la aceasta lege. In confruntarile violente dintre forţele guvernamentale ucrainiene si separatostii din estul Ucrainei au murit peste 6000 de oameni.