Grupul media Gazprom, controlat de stat, a decis să-l concedieze pe directorul postului de radio Ekho Moskvy. Mihail Diomin va fi înlocuit cu fostul director-general al radioului, Ekaterina Pavlova, a anunțat astăzi Gazprom-Media. Ekho Moskvy, în care Gazprom are majoritatea acțiunilor, este unul din puținele posturi de radio care mai critică politica Kremlinului.
Alexander Venedikov, directorul-general al postului de radio și acționar, a declarat că a fost numai informat că pe 15 iunie va avea loc o ședință a acționarilor la care va fi discutată situația lui Mihail Diomin. Venedikov a precizat că va vota împotriva licențierii lui Diomin, un motiv fiind că este al treilea director care ar fi demis în ultimele 18 luni.

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov a cerut convocarea unei noi reuniuni a așa-numitului „Grup Normandia” pentru a discuta criza din Ucraina. Este vorba de Franța, Germania, Rusia și Ucraina. Lavrov a anunțat astăzi că a discutat deja cu miniștrii de externe din Germania și Franța despre necesitatea de a preveni deteriorarea situației. Inițiativa lui Lavrov vine după ce Parlamentul de la Kiev a aprobat pe 17 martie proiectul de lege care delimitează regiunile din estul Ucrainei, care s-ar putea bucura de un statut special după ce organizează alegeri în conformitate cu legislația ucraineană. Separatiștii pro-ruși și Moscova au criticat imediat legea drept o violare a acordului de la Minsk, încheiat în februarie.

La Tiraspol, cunoscutul jurnalist şi politolog Serghei Ilcenko a fost arestat de serviciile speciale sub acuzaţia de extremism, relatează portalul Ava.md. Angajaţii KGB-ului au descins miercuri seara la domiciliul lui Ilcenko pentru percheziţie, confiscându-i toate echipamentele folosite în activitatea sa jurnalistică. După percheziţie, Ilcenko a fost arestat şi plasat în izolatorul KGB.

Într-un comunicat de presă difuzat ulterior, serviciile speciale ale regiunii separatiste afirmă că pe 18 martie, în Internet ar fi fost răspândite „mesaje cu îndemnul la răsturnarea armată a puterii legitime în Transnistria şi la o confruntare armată cu Federaţia Rusă”. KGB-ul de la Tiraspol susţine că a stabilit autorul pretinselor îndemnuri şi acesta ar fi „utilizatorul activ al reţelelor de socializare” Serghei Ilcenko.

Jurnalistul şi politologul transnistrean este cunoscut prin poziţia sa activă împotriva politicii actualei administrații din Tiraspol şi împotriva amestecului Rusiei în criza din Ucraina.

La finele lunii trecute, Serghei Ilcenko a scris, într-o postare pe Facebook, că a fost vizitat de câţiva angajaţi ai KGB-ului care i-au cerut să le transmită imaginile filmate de el în timpul acţiunii de protest din Tiraspol, din 28 februarie, împotriva politicii de austeritate a administraţiei regiunii, şi să nu le difuzeze pe Internet. Ilcenko a scris atunci că a reuşit să-i alunge pe KGB-işti, dar a fost ameninţat cu persecuții.

Cele două persoane reținute marți după audierile la CNA în dosarul Băncii de Economii și a Băncii Sociale, au fost arestate preventiv în această după amiază pentru 30 de zile prin decizia Judecătoriei Buiucani. Pe perioada arestului vor rămâne în custodia CNA.
Cei doi sunt acuzați că ar fi acționat prin procură pentru firme care au luat credite de la BEM.
În cazul Băncii de Economii și Băncii Sociale, procurorii spun că prin acordarea de credite neperformante, cele două bănci ar fi păgubit statul cu peste 27 de miliarde de lei. Marți fusese audiat timp de mai multe ore la CNA și omul de afaceri Ilan Shor. Astăzi, într-o conferință de presă, Ilan Shor a dezmințit că ar fi comis vreo ilegalitate ca președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, în perioada în care a deținut această funcție, din aprilie până în noiembrie 2014.

În țările cu economii emergente sau în curs de dezvoltare, marea majoritatea este de părere că Internetul este util în educație, sprijină și dezvoltarea relațiilor personale, dar strică moralității și, mai ales, moralității în politică. Unul din cele mai mari institute de cercetare a opiniei publice „Pew” a prezentat un raport cuprinzînd 32 de țări emergente sau în curs de dezvoltare, de pe mai multe continente – pe listă regăsindu-se și Rusia, Ucraina și Polonia. Peste 64% din cei interogați spun că Internetul este bun pentru educație, peste 52% apreciază efectul pozitiv al Internetului asupra relațiilor personale și economiei. 42% sunt însă de părere că Internetul are o influență negativă asupra moralității.

Două persoane, retinute in dosarul BEM si Banca Socială, au fost arestate. Cu putin timp in urma, Judecatoria Buiucani a emis mandat de arestare pe numele lor pentru 30 de zile. In aceasta perioada, ambele persoane se vor afla in custodia CNA. Amintim că învinuitii ar fi actionat în baza de procură în numele unor companii pentru a beneficia de credite de la Banca Sociala. Decizia instanței este cu drept de atac.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, spune că nu există motive să se pună sub semnul întrebării legalitatea actului de absolvire a studiilor universitare de către premierul Chiril Gaburici. Răspunzând în Parlament la o interpelare a deputatului liberal, Valeriu Munteanu, Maia Sandu a confirmat că premierul a fost exmatriculat de două instituţii în care îşi făcuse studiile, Colegiul de Microelectronică şi Tehnică de calcul şi Academia de Studii Economice, dar Universitatea Slavonă, care i-a eliberat diploma de absolvire, funcţiona în acel moment în condiţiile legale.
Astfel, neclară rămâne deocamdată doar provenienţa actului de absolvire a şcolii medii de cultură generală, în baza căruia Chiril Gaburici fusese înscris la ASEM, deşi studiase până atunci la un colegiu din care fusese exmatriculat pentru că nu se prezentase la toate examenele de bacalaureat. Aşa cum a afirmat ministrul, actul respectiv nu poate fi verificat pentru că se află la deţinător, care l-a retras de la ASEM după ce fusese exmatriculat pentru neprezentare la ore.​

Extinderea sau nu a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei depinde de măsura în care respectă prevederile acordului de încetare a luptelor din estul Ucrainei, negociat în februarie la Minsk. Este una din concluziile discuției telefonice, avută astăzi de vicepreședintele american Joe Biden cu președintele ucrainean Petro Poroșenko. Biden a salutat totdată votul de miercuri, 17 martie, din Parlamentul ucrainean, prin care regiunile separatiste din estul Ucrainei ar putea primi un statut special, după ce organizează alegeri în conformitate cu legea electorală ucraineană. Legea adoptată ieri a fost respinsă categoric de liderii separatiși și criticată în termeni duri de Rusia.

Biroul ONU pentru drepturile omului crede că milițiile organizației teroriste a Statului Islamic au comis crime împotriva umanității și a recomandat Consiliului de Securitate să sesizeze Tribunalul Penal Internațional. În iunie anul trecut, milițiile IS au ucis în nordul Irakului sute de bărbați aparținând unor minorități religioase.

Guvernul tunisian a confirmat că 20 de turiști străini au fost uciși miercuri, în atacul terorist de la Muzeul Național din capitală, situat în imediata apropiere a Parlamentului. 13 din victime au fost identificate. Cei doi tunisieni care au comis atacul au fost uciși tot miercuri de poliție și între timp au fost identificați. Unul era în atenția Poliției, dar nu s-a putut stabili vreo legătură cu o organizație teroristă sau extremistă. Motivele atentatului rămîn, deasemeni, necunoscute.

Administrația americană a declarat că sprijină în continuare soluția creării unui stat palestinian alături de Israel, pentru a pune capăt conflictelor din Orientul Mijlociu. Casa Albă a ținut să facă această declarație după ce s-a confirmat victoria preierului israelian Benjamin Netanyahu în alegerile anticipate de marți. Scurt timp înainte de vot, Netanyahu declarase că atâta timp cât va conduce țara, nu va permite crearea unui stat palestinian. Administrația americană a criticat și retorica anti-arabă folosită de Netanyahu în campania electorală, iar președintele Barack Obama nu l-a felicitat încă pentru victoria în alegeri.

Centrul OSORC, o instituție de reabilitare a copiilor cu necesități speciale, riscă să fie închis la Tiraspol. Autoritățile orășenești au decis să transmită încăperea care a găzduit până acum această organizație nonguvernamentala unei instituții aflate în subordinea administraței transnistrene. Decizia a fost luată în pofida protestului angajaților centrului și a părinților care apelează la serviciile acestuia. Conducerea centrului OSORC afirmă că instituția nu va mai putea activa în lipsa unui sediu adecvat, cei aprope 20 de angajați - medici și pedagogi - vor fi disponibilizați, iar centrul va fi închis. În consecinţă, părinţii celor aproape 50 de copii găzduiţi de OSORC vor trebui să renunţe la serviciu, întrucât nu vor mai avea unde-și plasa copii pe durata zilei de muncă. Părinţii spun că în acest caz, singurul lor venit va fi pensia de invaliditate a copiilor de 606 ruble, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate din coşul minim de consum în regiunea transnistreană. La ora actuală, OSORC este singura instituție de acest fel la Tiraspol.

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, Victor Osipov și Nina Ștanski, se vor întâlni vineri, 20 martie, la sediul misiunii OSCE din Chișinău, relatează Unimedia, citând novostipmr.com. Prima întîlnire dintre cei doi a avut săptămâna trecută, pe 12 martie, când Nina Ștanski a precizat că „în primul rând se vor reuni experții din grupele privind transportul, apoi experții din domeniul economic”. Ea a subliniat și necesitatea reluării discuțiilor din cadrul grupului privind educația, pentru a clarifica statutul statutul școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Parlamentul a votat astăzi modificările la Codul Electoral, prin care se stabilește că din 2016, partidele politice vor fi finanțate din bugetul statului. Legea, propusă de PLDM, prevede alocarea anuală a 0,3% din buget sau aproximativ 100 de milioane de lei. Banii vor fi împărțiți partidelor de Comisia Electorală Centrală în funcţie de rezultatele obţinute la alegerile parlamentare și locale. Totodată, se interzice utilizarea în campaniile electorale a banilor câștigați peste hotare și a promovării imaginii politicienilor străini în spoturile electorale. A fost micşorat și plafonul pentru donaţii în campanie, până la 75 de mii de lei, în cazul persoanelor fizice, și la 150 de mii de lei, în cazul celor juridice.

Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Naţional Liberal din România (PNL) vor semna un Acord de parteneriat politic, relatează Unimedia. Cele două partide fac parte din același partid european, Partidul Popular European, iar un grup comun de lucru va stabili domeniile de cooperare pe termen mediu și lung.

Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat din nou pentru „consolidarea” relației Uniunii Europene cu țările vecine de la Est „în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere de Uniunea Europeană: Ucraina, Republica Moldova şi Georgia”. Vorbind înainte de summitul UE care începe astăzi la Bruxelles, Iohannis a mai arătat că se va discuta şi situaţia din Ucraina, cu accent pe modul în care Acordul Minsk 2 este implementat, urmând să fie analizată şi relaţia Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, relatează Mediafax.

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost pus oficial sub urmărire penală pentru șantaj. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a precizat, potrivit Mediafax, că în dosarul constituit ca urmare a plângerii senatorului PSD, Gabriela Firea, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au decis continuarea urmăririi penale. Anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Traian Băsescu de şantaj, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

Setul de recomandări prezentat guvernului Gaburici sub titlul de „Note informative” de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldovei cuprinde „recomandări destul de dure”, dar necesare pentru că în perioada electorală s-a observat o încetinire a reformelor, a declarat ambasadoarea Suediei la Chișinău, Ingrid Tersman, într-un interviu pentru Europa Liberă.

„În prezent, cu toţii ne dăm seama că Republica Moldova are nevoie de schimbări clare în mai multe domenii-cheie şi cred că acum este momentul potrivit ca noul Guvern să accelereze reformele în beneficiul cetăţenilor acestei ţări. Observ, în calitatea mea de reprezentantă a unui stat partener al Republicii Moldova, că anumite reforme au pierdut din viteză pe parcursul anului trecut...”, a declarat ambasadoarea Suediei, Europei Libere.

Domeniile care cer o atenție imediată sunt: lupta cu corupția, reforma în justiție și consolidarea sistemului financiar-bancar, cu sprijinul Băncii Mondiale și al FMI.

„Cred că Guvernul va face bine dacă va asculta îndeaproape îndemnurile partenerilor săi internaţionali (...) şi, de asemenea, va relua negocierile cu FMI în vederea semnării unui nou acord”, a mai declarat Ingrid Terman în interviul cu Europa Liberă.

Suedia sprijină extinderea Uniunii Europene, dar ar fi „prematur” acum pentru Republica Moldova să se gândească la o cerere de aderare pentru că „la baza acestei cereri stau reformele”, a declarat ambasadoarea Suediei la Chișinău, Ingrid Tersman, într-un interviu cu Europa Liberă. Dna Tersman a reamintit parcursul lung al reformelor făcute de țările din Balcani care au obținut statutul de state candidate la aderare.

Referitor la regândirea Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, problemă discutată și la summitul UE care începe astăzi la Bruxelles, ambasadoarea Suediei a explicat că este vorba de o „revizuire”, care să reflecte schimbările majore ce au avut loc în anii de la lansarea acestei strategii. Dar nu se pune problema renunțării la aceste politici: „Atât Politica de Vecinătate, cât şi Parteneriatul Estic sunt proiecte importante pentru Uniunea Europeană şi pentru ţările-membre ale Uniunii. Cel puţin pentru ţara mea, Suedia, aşa este”, a mai declarat dna Ingrid Tersman în interviul cu Europa Liberă.

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a solicitat liderilor europeni să mențină sancțiunile împotriva Rusiei și să le înăsprească dacă Moscova nu pune în aplicare înțelegerile de luna trecută de la Minsk pentru aplanarea conflictului din estul Ucrainei. Vorbind la Bruxelles după convorbiri cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, premierul Ucrainei a mai cerut Uniunii Europene să dea dovadă de unitate în privința sancțiunilor. Liderii europeni încep astăzi un summit de două zile la care urmează să ia în discuție posibila extindere a sancțiunilor economice curente până în decembrie. Dar surse diplomatice sugerează că țări ca Grecia, Austria și Slovacia doresc amânarea discuțiilor până la summit-ul din iunie, când unele sancțiuni expiră.

Liderul republicii separatiste georgiene Osetia de Sud spune că acest teritoriu și-ar dori că intre în componența Rusiei, dar nu va face acest lucru în viitorul apropiat. Vorbind la Moscova, Leonid Tibilov a spus că ideea există, dar implementarea ei poate trezi astăzi ”multe îngrijorări”. El a făcut declarația după ce a semnat cu liderul rus Vladimir Putin un ”tratat de aliere și integrare”. Tratatul a fost criticat de Georgia, Statele Unite și Uniunea Europeană. Rusia a recunoscut independența Osetiei de Sud după scurtul război ruso-georgian din august 2008.

Omul de afaceri Ilan Shor a dezmințit că ar fi comis vreo ilegalitate ca președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, în perioada în care a deținut această funcție, din aprilie până în noiembrie 2014. Vorbindu-le jurnaliștilor astăzi la Chișinău, Shor l-a mai atacat pe liderul socialiștilor Igor Dodon, spunând că l-ar denigra cu informații neverificate, deși ar fi fost prieteni în trecut și i-ar fi finanțat campania din 2011, când fostul comunist a încercat să câștige primăria Chișinăului. Marți, CNA l-a audiat timp de șapte ore pe Shor și alte cinci persoane, reținând cel puțin doi suspecți în dosarele devalizării Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Averile suspecților au fost puse sub sechestru. Suma presupuselor prejudicii nu se știe exact. Dar informații care s-au scurs în presă și care nu au fost dezmințite sugerează că fostul guvern a aprobat în secret înainte de alegerile din noiembrie credite de aproape 9,5 miliarde de lei acordate celor trei bănci pentru a le salva de la faliment.

Casa Albă a reafirmat sprijinul american pentru soluția celor două state în Orientul Mijlociu, după victoria premierului Benjamin Netanyahu în alegerile parlamentare din Israel. La sfârșitul campaniei sale electorale, Netanyahu promisese înainte de alegerile de la 17 martie că în perioada noului său mandat un stat palestinian nu o să existe. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a spus miercuri că „scopul rezolvării conflictului între israelieni și palestinieni este soluția celor două state, aceasta fiind politica Statelor Unite de peste 20 de ani”. Națiunile Unite și Uniunea Europeană i-au cerut, de asemenea, lui Netanyahu să contribuie la negocierea soluției celor două state cu palestinienii. Președintele Barack Obama încă nu l-a felicitat pe premierul izraelian pentru victorie.

Compania rusă de radio și televiziune de stat, Rossia, spune că autoritățile moldovene au interzis accesul în Republica Moldova și au expulzat miercuri o echipă de filmare care se îndrepta spre autonomia găgăuză pentru a relata despre alegerea bașcanului. Redactorul șef al televiziunii Rossia 24, Evgheni Bekasov, a declarat agenției RIA Novosti că poliția de frontieră a oprit la aeroportul Chișinău echipa de filmare condusă de corespondentul Aleksandr Balițki pe motiv că „nu-și putea dovedi cu acte scopul vizitei” și a întors-o la Moscova. Nu este limpede câți oameni erau în echipă. Oficialul companiei ruse a spus că ar fi cel puțin al treilea asemenea caz în decurs de opt luni și că ar demonstra „atitudinea agresivă și neprietenoasă” a Moldovei față de mediile rusești. Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată acest caz, dar mulți oficiali s-au arătat îngrijorați în trecut de „propaganda agresivă” a Rusiei, în legătură cu criza ucraineană. Coaliția de guvernare moldoveană a confirmat săptămâna aceasta că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzisă retransmiterea în Republica Moldova a unor emisiuni ale televiziunilor rusești.

Ministerul de Interne a confirmat că doi cetățeni ruși, directorul trustului media Rusia Astăzi, Dmitri Kiseliov și jurnalistul Andrei Kondașov sunt indezirabili în Republica Moldova. Confirmarea citată de presa moldoveană survine în urma anulării unei așa-numite „punți video” cu mai multe țări din vecinătatea Rusiei, în cadrul căreia cei doi urmau să prezinte, miercuri, un documentar despre așa-numita „întoarcere a Crimeii în patrie”. Filmul în care președintele rus Vladimir Putin confirmă faptul că anexarea peninsulei Crimeea a fost pregătită în avans a fost arătat deja de televiziunea Rossia 1, care se difuzează și în Republica Moldova.