Moldova și regiunea separatistă transnistreană au căzut de acord asupra reluării contactelor grupurilor de experți, informează agenția Interfax într-o relatare despre întâlnirea de vineri de la Chișinău dintre șefii celor două echipe de negociatori, vicepremierul Victor Osipov și șefa politicii externe a Tiraspolului, Nina Ștanski. Ștanski a spus că săptămâna viitoare vor avea lor întâlnirile a cinci grupuri de experți, în domenii ca transportul, educația, economia, vămile și altele. Ștanski s-a plâns din nou că unii oficiali transnistreni au fost puși sub acuzare de către justiția moldoveană și a cerut „eliminarea acestei probleme”. Osipov a numit întâlnirea „importantă și capabilă să ne ajute să intensificăm eforturile de rezolvare a problemelor existente”.

Un sfert din deciziile judecătorești pronunțate în Moldova au fost anulate sau modificate în 2014 de Curtea Supremă de Justiție, a spus președintele acestei instanțe, Mihai Poalelungi, citat de Radio Chișinău. Poalelungi a insistat însă că acest lucru „nu înseamnă că în Moldova domnește fărădelegea”, ci doar că „în 25% din cazuri Curtea Supremă de Justiţie are o altă opinie, diferită de cea a primei instanţe”. Poalelungi a mai spus că „toţi judecătorii care adoptă decizii şi sentinţe greşite şi care au făcut acest lucru deliberat ar trebui traşi la răspundere penală”.

Printr-o decizie a Judecătoriei Buiucani s-a emis mandat de arest pe 30 de zile pentru două persoane în dosarul mitei din fotbalul moldovenesc. Purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi, a spus presei de la Chișinău că este vorba de doi cetățeni străini. Numele și naționalitatea lor nu au fost făcute publice. Anunțul vine la o zi după ce vineri, după meciul FC Dacia Chișinău - Dinamo Auto Tiraspol, câștigat de chișinăueni cu 6-2, au fost reținute pentru 72 de ore mai multe persoane bănuite de spălare de bani, dare de mită și trucarea unui eveniment sportiv. Potrivit Publika TV, cei arestați vineri sunt fotbaliști de la Dinamo Auto Tiraspol, anternorul formaţiei, Igor Negrescu, preşedintele FC Dacia, Ruslan Kmit, şi directorul sportiv al aceluiași club, Muhajir Polonkoev. Dacia ocupă primul loc în campionatul Moldovei, în vreme ce la Dinamo Auto Tiraspol este codașa clasamentului.

Cele mai mari ligi de fotbal europene ar putea da în judecată FIFA pentru daunele economice și sportive cauzate prin ținerea Cupei Mondiale din Qatar din 2022 în lunile noiembrie și decembrie, a informat președintele ligii franceze, Frederic Thiriez, citat de AFP. La o întâlnire ținută sâmbătă la Barcelona, organizația Ligile Profesioniste de Fotbal Europene (EPFL) a adoptat o rezoluție în care critică decizia FIFA ca meciurile din 2022 să se joace toamna târziu și iarna – o decizie luată pentru că vara în Qatar e prea cald. Ceva mai devreme FIFA anunțase că va tripla sumele plătite cluburilor în schimbul eliberării jucătorilor lor din „naționale” la Cupele din 2018 și 2022 – suma finală ajungând la 208 milioane de dolari.

Rusia a spus că încheie exercițiile militare cu participarea a 80.000 de soldați, ținute de pe coasta Pacificului și până la Marea Neagră pe fondul tensiunilor cu Occidentul. O oficialitate militară de rang înalt citată de AFP a spus că exercițiile, care au inclus trimiterea de bombardiere nucleare în Crimeea și amplasarea de rachete balistice în Kaliningrad, în inima Europei, urmau să se încheie sâmbătă după-amiază. Președintele Vladimir Putin dăduse ordinul începerii exercițiilor luni. „Trupele au primit ordinul de a reveni la bazele lor”, a spus sâmbătă lt.-gen. Andrei Kartapolov, citat de agenția Interfax. AFP scrie că manevrele, unele din cele mai mari ținute de ruși de la sfârșitul războiului rece, au stârnit îngrijorări mai ales în estul Europei. În ultima vreme și membrii NATO, inclusiv Statele Unite și Germania, și-au intensificat manevrele în flancul răsăritean al alianței, pentru a liniști țări-membre ca Polonia sau Lituania.

Liderul întemnițat al separatiștilor kurzi din Turcia, Abduallah Ocalan, a îndemnat la încheierea conflictului armat cu forțele guvernamentale și a salutat ceea ce a numit „o nouă eră”. Într-un mesaj transmis sâmbătă miilor de kurzi participanți la un festival al primăverii în sud-estul Turciei, Ocalan a spus că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) ar trebui să țină un congres la care să ia decizia renunțării la lupta armată. Autoritățile turce poartă negocieri cu Ocalan în speranța încheierii ostilităților începute în 1984 și soldate cu zeci de mii de morți. AP amintește că Ocalan a mai făcut un apel „istoric” la dezarmare în 2013, tot cu ocazia sărbătorii Nowruz. După aceea, PKK și-a oprit însă procesul retragerii luptătorilor, invocând nerespectarea de către Turcia a promisiunilor asumate.

Sute de oameni s-au adunat sâmbătă în catedrala din Tunis la un serviciu divin în memoria victimelor atacului terorist de miercuri dintr-un muzeu, soldat cu moartea a 20 de turiști străini și trei tunisieni. La ceremonie au participat și membri ai guvernului. Potrivit Reuters, autoritățile au arestat peste 20 de suspecți în urma masacrului din Muzeul Bardo, aflat în complexul de clădiri al parlamentului țării. Oficialii tunisieni spun că cei doi atentatori se pregătiseră în tabere de jihadiști din Libia. Printre victime s-au numărat turiști japonezi, francezi, polonezi și columbieni. Militanții Statului Islamic și-au asumat răspunderea pentru atac, dar o filială locală a rețelei Al Qaeda a publicat și ea pe net detalii ale operațiunii.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a spus că s-au făcut progrese reale în negocierile nucleare cu Iranul, dar rămân încă diferențe semnificative și nu s-a ajuns la linia de sosire. „Nu ne grăbim”, a mai spus Kerry în Elveția, citat de Reuter. Ceva mai devreme președintele Iranului, Hassan Rouhani, a spus că recentele progrese în negocierile nucleare dintre Teheran și puterile globale ar putea duce la un acord final și că toate divergențele rămase pot fi depășite. „Cred că putem ajunge la un acord și nu există nimic ce să nu se poată rezolva”, a spus Rouhani potrivit agenției de stat IRNA. Joi ar urma să se reia la Lausanne, în Elveția, negocierile dintre Iran și un grup de șase puteri: China, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite. Participanții și-au propus să ajungă la un acord-cadru până la sfârșitul lunii curente, iar la un acord detaliat până în iunie. Înțelegerea ar fixa limite stricte pe termen lung asupra programului nuclear civil iranian, iar sancțiunile internaționale impuse Teheranului ar fi ridicate.

Papa Francisc a criticat exploatarea muncitorilor și corupția în vizita făcută într-un cartier sărac și controlat de mafie din Napoli. „Un creștin care se lasă pradă corupției nu este un creștin adevărat”, a spus Papa în cartierul Scampia al metropolei din sudul Italiei. În remarcile sale suveranul pontif de origine argentiniană, cunoscut pentru preocupările sale sociale, a insistat asupra necesității combaterii răului și inechității economice și a făcut apel la toleranță față de imigranți. Francisc a reamintit că în sudul Italiei rata șomajului în rândul tinerilor este de 40%. Pe agenda Papei se află și o întâlnire cu deținuți de la o închisoare napolitană. DPA scrie că unii din cei aleși să se întâlnească cu papa sunt gay, trans-sexuali și purtători ai virusului HIV.

Rusia a avertizat Danemarca, țară membră în NATO, să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă condus de Statele Unite, relatează DPA. Într-un articol publicat sâmbătă de presa daneză, ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, spune că în caz contrar „navele daneze vor deveni țintele rachetelor nucleare rusești”. Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”. În august Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă. Alte elemente ale scutului sunt în curs de amplasare în România și în Polonia.

Piloții companiei aeriene germane Lufthansa se află în grevă pentru a patra zi la rând, provocând anularea a aproape jumătate din zborurile de mare distanță ale firmei într-o dispută îndelungată pe tema beneficiilor de pensie și reducerii costurilor. Lufthansa a anulat 74 din 160 de zboruri pe distanțe mari programate pentru sâmbătă, creând probleme pentru aproape 20.000 de pasageri, și a anunțat că renunță la aproape 60% din zborurile de marfă. Compania vrea să-și reducă costurile de operare la nivele mai apropiate de ale rivalilor săi. Lufthansa se teme că pierde competiția pentru zboruri europene în favoarea unor companii low-cost ca Ryanair și EasyJet, iar pe cele de mare distanță se vede depășită de companii ca Turkish Airlines sau Emirates. Anul trecut Lufthansa a pierdut din cauza grevelor peste 200 de milioane de euro.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a spus că recentele progrese în negocierile nucleare dintre Teheran și puterile globale ar putea duce la un acord final și că toate divergențele rămase pot fi depășite, a relatat presa iraniană de stat citată de Reuter. „Cred că putem ajunge la un acord și nu există nimic ce să nu se poată rezolva”, a spus Rouhani potrivit agenției de stat IRNA. Joi ar urma să se reia la Lausanne, în Elveția, negocierile dintre Iran și un grup de șase puteri: China, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite. Participanții și-au propus să ajungă la un acord-cadru până la sfârșitul lunii curente, iar la un acord detaliat până în iunie. Înțelegerea ar fixa limite stricte pe termen lung asupra programului nuclear civil iranian, iar sancțiunile internaționale impuse Teheranului ar fi ridicate.

Japonia și Statele Unite au marcat a 70-a aniversare a uneia din celei mai sângeroase bătălii din al doilea război mondial. Zeci de veterani americani au revenit pe mica insulă japoneză Iwo Jima, la peste 1200 km sud de Tokio, pentru a participa la ceremonie. Au fost prezenți de asemenea politicieni de rang înalt din Japonia și Statele Unite și urmași ai puținilor soldați japonezi care au scăpat cu viață din bătălia din 1945. În cele 35 de zile de lupte au murit 22.000 de japonezi și aproape 7000 de americani. O fotografie a soldaților americani ridicând steagul țării lor pe cel mai înalt punct al insulei a devenit un simbol al victoriei Satelor Unite în război. Insula numită în prezent Ioto pe hărțile japoneze era considerată de importanță strategică pentru că era folosită de forțele japoneze pentru lansarea de atacuri aeriene împotriva bombardierelor americane.

Liderul comuniștilor Vladimir Voronin a criticat-o aspru pe candidata cu cele mai mari șanse la câștigarea postului de bașcan al autonomiei găgăuze la alegerile de duminică. Vorbind vineri într-un interviu televizat la RTR Moldova, Voronin a spus potrivit site-ului Deschide.md: „Mai nepregătit om ca Irina Vlah pentru această funcție nu am văzut”. Irina Vlah, care conduce în sondaje înaintea alegerilor găgăuze de la 22 martie, a plecat din fracțiunea comuniștilor invocând faptul că PCRM nu ar mai fi suficient de pro-rus. Ea se bucură de sprijinul socialiștilor lui Igor Dodon, care acționează în prezent ca principala forță pro-rusă de pe scena politică moldoveană.

Se relatează că bilanțul victimelor atacurilor sinucigașe cu bombă de la două moschei șiite din Yemen a ajuns la peste 100 de morți. O televiziune controlată de rebelii șiiți din Yemen a informat că în atacurile de vineri 20 martie din capitala Sanaa au fost omorâți 137 de oameni, iar 345 au fost răniți. Zeci de răniți sunt în stare gravă. S-a relatat că prima explozie din moscheea Badr, în sudul orașului Sanaa, a fost urmată de încă una la poarta moscheii, în timp ce credincioșii fugeau, în vreme ce alt atentator a declanșat o bombă în moscheea Hașahuș din nordul capitalei. Un grup care pretinde a fi filiala yemenită a organizației Statul Islamic și-a asumat răspunderea. Casa Albă a spus că verifică această declarație.

Experții olandezi au reluat cercetările la locul unde a fost doborât avionul de pasageri malaezian în estul Ucrainei anul trecut. Toate cele 298 de persoane la bord, între care majoritatea cetățeni olandezi, au murit în accidentul din 17 iulie 2014. După doborîrea avionului, ancheta la fața locului a fost întreruptă din cauza luptelor dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană. Ministerul olandez al justiției a anunțat că experții vor rămâne în Ucraina până pe 28 martie. Joi, ministrul de externe rus Sergei Lavrov a insistat ca ancheta să fie transparentă și echidistantă, după ce un pot de televiziune olandez a relatat că o bucată de metal găsită la locul accidentului se potrivește cu metalul folosit pentru producerea trachetelor sol-aer rusesc BUK. Aproape toate probele examinate până acum susțin teoria că avionul a fost doborât de separatiștii pro-ruși dotați cu un sistem BUK. Moscova respinge această interpretare și lasă de înțeles că avionul ar fi fost doborât de armata ucraineană.

Rusia și Ucraina au reluat negocierile mediate de Uniunea Europeană privind livrările de gaz rusesc. În baza ultimului acord, mediat tot de UE, Ucraina s-a angajat să plătească în avans pentru gazul importat din Rusia. Ministrul ucrainean al eneregiei Alexander Novak a declarat astăzi că în al doilea trimestru al anului, Kievul va plăti $348 pentru mia de metri cubi. Uniunea Europeană este implicată în aceste negocieri pentru că de tranzitul prin Ucraina depind și livrările de gaz spre țările UE.

Una din cele mai active organizații neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului din Rusia a fost somată de autorități să se înscrie drept agent străin, pe motiv că primește fonduri din străinătate. Directoarea Comitetului pentru Asistență Civică, Svetlana Ganușkina a declarat Europei Libere că organizația a primit acest ordin vineri, dar că-l va contesta. Comitetul este cunoscut mai ales pentru asistența juridică acordată migranților din Rusia. Tot astăzi, ONG-ul Bellona-Murmansk, organizație specializată în probleme legate de protejarea mediului înconjurător, a informat că Ministerul rus al Justiției a înscris organizația pe lista „agenților străini”. Bellona-Murmansk face parte din Fundația norvegiană Bellona. Legea prin care organizațiile neguvernamentale, finanțate partial din afară, sunt obligate să se înscrie drept agenți străini a fost adoptată în 2013 și este considerată o tentativă a guvernului rus de a limita libertățile societății civile.

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a convocat Consiliul Suprem de Securitate luni 23 martie, pentru a discuta problemele securității naționale în contextul evoluțiilor geopolitice regionale.

Ofițerii CNA de la Chișinău au reținut 12 persoane într-un dosar de corupție în legătură cu un meci de fotbal. Într-un comunicat se precizează: „Douasprezece persoane au fost escortate de ofiterii CNA si procurorii anticoruptie in urma unor ample actiuni de urmarire penala, desfasurate zilele curente. Acestea sunt vizate in dosare de spalare de bani, dare de mita si manipularea unui eveniment sportiv. In cauzele mentionate sunt vizati cetateni straini, jucatori si reprezentanti ai conducerii unui club de fotbal. Persoanele escortate vor fi audiate si recunoscute in calitate de banuit, urmand a se decide asupra aplicarii masurilor preventive."

Peste 100 de persoane au fost ucise în Yemen în atacuri teroriste la două moschei șiite. Atacurile au avut loc în capitala Sanaa, iar o televiziune a rebelilor șiiți vorbește despre 137 de morți și 345 de răniți. Cele două moschei erau frecventate de membri ai rebelilor știiți, care anul trecut au preluat controlul asupra unor cartiere ale capitalei.

Secretarul de stat american John Kerry se întâlnește sâmbătă cu omologii săi din Germania, Franța și Marea Britanie pentru a discuta ultimele rezulate ale negocierilor cu Iranul privind limitarea programului nuclear al Teheranului, bănuit că ar avea și o importantă componentă militară. Principiile unui acord permament ar trebui negociate până la sfârșitul acestei luni. Acordul va aduce pentru Iran ridicarea sau ușurarea sancțiunilor internaționale care afectează economia națională de mulți ani. Tot vineri, ministrul de externe iranian Javad Zarif i-a spus lui Kerry că nu există încă nici un motiv pentru a anunța că s-ar fi ajuns la un acord.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că a venit momentul ca Rusia, Belarus și Kazahstan să înceapă discuțiile privind o uniune monetară. Putin s-a întâlnit vineri la Astana cu președinții celor două țări. Împreună cu Armenia, cele trei țări fac parte din Uniunea Economică Eurasiatică. Putin sugerase mai de mult o Uniune monetară între fostele republici sovietice.

Germania a criticat Rusia pentru că a semnat în 18 martie un acord de alianță și integrare cu Osetia de sud, regiune separatistă din Georgia. Potrivit Berlinului este vorba de o tentativă de anexare, de o încălcare a suveranității Georgiei. Semnarea acordului a fost criticată deja de Uniunea Europeană și Statele Unite. În decembrie anul trecut Rusia a semnat un acord similar cu cealaltă regiune separatistă din Georgia, Abhazia.

Nu există motive serioase de optimism când este vorba de situația economiei ruse, a afirmat joi președintele Vladimir Putin la o întâlnire cu oameni de afaceri. Ultimele date statistice arată că rata de consum a scăzut în februarie cu aproape 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Salariile au scăzut cu aproape 10%, iar rubla a pierdut cam 40% din valoare în comparație cu dolarul american de la mijlocul anului trecut. Economia Rusiei este lovită de căderea drastică a prețului petrolului pe piața internațională, dar și de sancțiunile internaționale împuse pentru rolul jucat de Rusia în criza din Ucraina.