Oficiali guvernamentali din Rusia au dezmințit informațiile din presa ucraineană că fiul cel mai mic al fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar fi murit sub gheața lacului Baikal din Siberia. Potrivit TASS, ministerul situațiilor de urgență de la Moscova a spus că salvatorii din regiunea Baikal au confirmat moartea unui bărbat când un minibus s-a prăbușit în lacul înghețat la 20 martie, dar au dezmințit că victima ar fi rudă cu fostul președinte de la Kiev. În minibus se aflau șase persoane, dintre care cinci au fost salvate, au mai spus salvatorii din Siberia. Ianukovici s-a refugiat în Rusia după protestele îndelungate din iarna trecută de la Kiev, declanșate după ce refuzase să semneze un acord de asociere a Ucrainei la UE.

La ora 15.30 votaseră la alegerile pentru postul de bașcan 42% dintre cetățenii cu drept de vot din autonomia găgăuză, a informat comisia electorală de la Comrat. Pentru validarea alegerilor este nevoie de o participare de cel puțin 50%. Urnele se vor închide la ora 21. În procesul de votare nu s-au înregistrat incidente deosebite, dar candidații cu șansele cele mai mari, Irina Vlah și Nicolae Dudoglo, s-au acuzat reciproc de nereguli în postări pe rețelele sociale. Dacă nici un candidat nu obține majoritatea voturilor din primul tur, va avea loc al doilea, la 5 aprilie.

Liderul socialist Igor Dodon, care o sprijină în alegerile găgăuze pe Irina Vlah, a donat duminică, în ziua scrutinului, 50.000 de lei unei biserici din autonomie, informează Realitatea.md. Aceeași sursă spune că liderul socialist a negat orice legătură între alegeri și darul său pentru biserica din Congaz: „Oamenii au spus că au nevoie de un ajutor pentru biserică, m-au invitat la slujbă, iar eu le-am promis că până pe 22 martie o să-i ajut. Astăzi am participat la slujbă și am făcut donația pentru biserică. N-are nici un context electoral”, a spus Dodon pentru Realitatea.md. Candidata care are potrivit sondajelor cele mai mari șanse să devină noul bașcan găgăuz, Irina Vlah, a primit sprijinul socialiștilor după ce a plecat de la comuniști, acuzându-i că nu mai sunt destul de pro-ruși.

Fostul ministru de externe al Suediei, Carl Bildt spune că mesajul principal al summit-ului Parteneriatului Estic din mai de la Riga către Georgia, Moldova și Ucraina va fi că Uniunea va continua pe aceeași cale în ce privește integrarea lor europeană. Într-un interviu acordat Europei Libere, Bildt a mai spus că Georgia, Moldova și Ucraina vor avea nevoie probabil de mai mult ajutor din partea UE pentru a pune în aplicare acordurile de asociere și liber schimb semnate anul trecut. Întrebat dacă cele trei foste republici sovietice nu au nici o șansă să devină membre UE, Bildt a amintit că orice țară europeană poate depune cerere de aderare, dar a adăugat: „Asta va fi mulți ani de-acum înainte”

Iurie Leancă s-a plâns că fostul său partid Liberal-democrat i-ar obstrucționa eforturile de alcătuire a unei noi formațiuni politice. Pe pagina sa de Facebook citată de Realitatea.md, fostul premier spune că în mai multe localități Inspectoratul Fiscal de Stat și alte instituții „conduse politic” de Partidul Liberal Democrat din Moldova intimidează primarii, funcționarii și oamenii de afaceri cu scopul de a-i face să nu-l susțină. Leancă nu a precizat în care anume localități s-ar fi exercitat asemenea presiuni, dar a spus că va face publice numele oficialilor vinovați de intimidare după ce va verifica informațiile primite. Fostul premier a părăsit PLDM după ce n-a obținut destule voturi în parlament pentru un nou guvern și și-a anunțat apoi intenția de a porni ceea ce numește „un nou proiect politic”.

Până la ora 13 la alegerile din autonomia găgăuză votaseră 25% din cetățenii cu drept de vot, au anunțat autoritățile electorale de la Comrat. Urnele se închid la ora 21, iar pentru validarea alegerilor pentru postul de bașcan este nevoie de participarea a cel puțin 50% din alegători. Dacă în primul tur nici un candidat nu obține majoritatea voturilor, la 5 aprilie va avea loc turul al doilea cu participarea primilor doi clasați. Zece candidați concurează pentru postul de bașcan: Valerii Ianioglo, Ruslan Garbalî, Nicolae Dudoglo, Irina Vlah, Oleg Garizan, Alexandru Stoianoglo, Serghei Cernev, Dumitru Croitor, Ilia Anastasov şi Leonid Dobrov.

Occidentul ar trebui să ia în considerare toate mijloacele de ajutorare a Ucrainei, inclusiv trimiterea de arme defensive, a spus șeful forțelor NATO din Europa, generalul american de aviație Philip Breedlove, citat de Reuter. Vorbind la o conferință la Bruxelles duminică, generalul a recunoscut că trimiterea eventuală de arme în Ucraina ar putea destabiliza situația, dar a adăugat că și „inactivitatea” ar putea duce la destabilizare. Fără să numească Rusia, oficialitatea NATO a spus că împotriva Ucrainei sunt folosite tactici diplomatice, informaționale, militare și economice. Breedlove a mai spus că sursele de informații NATO au semnalat evoluții militare „îngrijorătoare” în estul Ucrainei, evoluții care pun sub semnul întrebării respectarea acordurilor de la Minsk.

Ministrul leton de externe Edgars Rinkevics a criticat amenințările ambasadorului rus la Copenhaga Mihail Vanin. Potrivit agenției TASS, Rinkevics a spus: „Amenințările nucleare ale ambasadorului rus în Danemarca provoacă îngrijorare, sper că retorica nu se bazează pe planuri concrete”. Mihail Vanin spusese într-un articol apărut sîmbătă în presa daneză că participând la scutul anti-rachetă Danemarca riscă transformarea navelor ei militare în ținte pentru rachetele balistice rusești. Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului rus sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”. În august, Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă. România și-a exprimat solidaritatea cu aliata sa din NATO Danemarca după ce ambasadorul rus la Copenhaga i-a avertizat pe danezi să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă NATO, ale cărui elemente-cheie vor fi în România și Polonia. Într-o postare pe Twitter ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus că „amenințarea cu folosirea forței este inadmisibilă”.

Liderul Tunisiei spune că forțele de securitate îl caută pe al treilea atentator din atacul armat de miercuri asupra muzeului Bardo din capitala țării nord-africane. Potrivit AP, președintele Beji Caid Essebsi a spus că în atac au fost implicați „trei agresori” și că al treilea a scăpat. Essebsi a făcut declarația televiziunii franceze iTele în clădirea muzeului unde indivizii înarmați au omorât 21 de oameni, mai ales turiști străini, după care doi agresori au fost uciși într-un schimb de focuri cu forțele de securitate. Ministerul de Interne al Tunisiei a dat publicității imagini video ale atacului arătând doi bărbați înarmați umblând prin muzeu cu puști și genți în mâini. La un moment-dat ei întâlnesc alt bărbat cu rucsac coborând niște scări, cu care schimbă câteva cuvinte, după care pleacă în direcții diferite.

Compania aeriană germană Lufthansa a spus că serviciile sale au revenit mai mult sau mai puțin la normal după patru zile de grevă a piloților care protestează împotriva planurilor de înăsprire a condițiilor de pensionare și de reducere a cheltuielilor. Un purtător de cuvânt citat de AFP a spus că duminică zborurile pe distanțe scurte și medii se desfășurau normal, dar un număr mic de zboruri de mare distanță au fost anulate. Inițial sindicatul piloților, Vereinigung Cockpit, anunțase o grevă de 24 de ore pentru miercuri, dar ea s-a prelungit. Greva a afectat zborurile pe distanțe scurte și medii miercuri și vineri, și cursele de mare distanță și transportul de marfă joi și sâmbătă. În total au fost afectați de grevă cam 220.000 de pasageri. În centrul disputei se află planul managementului Lufthansa de a anula aranjamentul care le permite piloților să iasă la pensie înainte de vreme, la 55 de ani, și să încaseze 60% din salariu până ce ajung la vârsta de pensionare statutară în Germania, de 65 de ani.

La Kabul a avut loc înmormântarea unei femei omorâtă în bătaie de mulțime pentru că ar fi ars cartea sfânta a Islamului, Coranul. Sicriul victimei de 27 de ani a fost purtat pe umeri de activiști pentru drepturile femeilor. Farkhunda, care ca mulți alți afgani are un singur nume, a fost bătută joi de o mulțime alcătuită mai ales din bărbați, care i-au dat foc și au aruncat-o în râul Kabul. Președintele afgan Ashraf Ghani a condamnat atacul și a dispus începerea unei anchete. Astăzi la înmormântare un oficial al Ministerului de Interne, gen. Mohammad Zahir, a spus că subalternii săi au trecut în revistă toate materialele referitoare la omor și nu au găsit „nici o iotă de dovadă” că Farkhunda ar fi ars Coranul. „Este complet nevinovată”, a spus generalul, adăugând că în cadrul anchetei au fost arestați 13 oameni.

România și-a exprimat solidaritatea cu aliata sa din NATO Danemarca după ce ambasadorul rus la Copenhaga i-a avertizat pe danezi să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă NATO, ale cărui elemente-cheie vor fi în România și Polonia. Într-o postare pe Twitter ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus că „amenințarea cu folosirea forței este inadmisibilă”. Ambasadorul rus Mihail Vanin spusese într-un articol apărut ieri în presa daneză că participând la scutul anti-rachetă Danemarca riscă transformarea navelor ei militare în ținte pentru rachetele balistice rusești. Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului rus sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”. În august Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă.

Peste 100.000 de locuitori ai Autonomiei găgăuze sunt așteptați la vot ca să-și aleagă noul bașcan din zece candidați: Valerii Ianioglo, Ruslan Garbalî, Nicolae Dudoglo, Irina Vlah, Oleg Garizan, Alexandru Stoianoglo, Serghei Cernev, Dumitru Croitor, Ilia Anastasov şi Leonid Dobrov. Secțiile de votare, 65 la număr, s-au deschis în 26 de localități la ora 7, iar până la 9.30 votaseră potrivit datelor Comisiei Electorale din Comrat 5,3% din cetățenii cu drept de vot înscriși pe liste. Secțiile de votare se vor închide la ora 21. Dacă în primul tur nici un candidat nu obține majoritatea voturilor, la 5 aprilie va avea loc turul al doilea cu participarea primilor doi clasați. Pentru validarea alegerilor este nevoie de o prezență la vot de cel puțin 50%. Odată cu alegerile pentru postul de bașcan au loc și alegeri parțiale pentru Adunarea Populară – legislativul găgăuz – la Congaz, unde concurează Vitalie Chiurcciu, Ivan Telpiz şi Petru Ianacov, şi în Gaidar, unde candidează o singură persoană – Zinaida Popaz.

Formațiunea de extremă-dreaptă Frontul Național este favorita alegerilor locale care se țin în Franța, relatează DPA. Sondajele de opinie prevăd pierderi mari pentru Partidul Socialist de guvernământ al președintelui Francois Hollande. La primul tur al scrutinului sunt așteptați 43 de milioane de cetățeni cu drept de vot în peste 2000 de consilii. În multe dintre ele va avea loc al doilea tur de scrutin la 29 mai, iar cele mai frecvente dueluri vor fi, potrivit DPA, între candidații Frontului Național și formațiunea conservatoare de centru-dreapta UMP a fostului președinte Nicolas Sarkozy. Popularitatea extremei-drepte a crescut grație retoricii anti-imigraționiste și anti-europene a Frontului Național, dar și incapacității partidelor tradiționale de a relansa economia. Șefa FN, Marie Le Pen, ar putea candida la alegerile din 2017.

Şomerii transnistreni nu-şi vor mai putea ridica îndemnizaţiile de şomaj, decât dacă vor lucra 4 zile pe lună în folosul comunităţii. Obligativitatea muncii gratuite a fost decisă recent de executivul de la Tiraspol. Potrivit agenţiei oficiale „Novosti Pridnestrovia”, persoanele aflate în evidenţia oficiilor forţei de muncă sunt obligate să îndeplinească, fără a fi remunerate, diverse lucrări de amenajare şi înverzire a localităţilor, munci agricole sezoniere, pe şantiere de construcţii sau orice alte munci necalificate. Administraţia raională Râbniţa a anunţat că 620 de şomeri au fost deja trimişi să îndeplinească munci în folosul comunităţii, iar alţi 400 sunt în aşteptare. Oficialităţile susţin că nu sunt decât foarte puţini care renunţă la îndemnizaţia de şomaj din cauza noului regulament. În ultimul an, numărul şomerilor a crescut, însă oferta oficiilor forţei de muncă este redusă. Oficial, anul trecut, în Transnistria au fost înregistraţi peste 10 800 de oameni în căutarea unui serviciu, dintre care mai puţin de 4 400 au primit ajutor de şomaj. Îndemnizaţia de şomaj a fost în medie de 427 de ruble sau 38 de dolari – mai puţin de o treime din minimul de existenţă care, în medie, este de 120 de dolari.

Moldova și regiunea separatistă transnistreană au căzut de acord asupra reluării contactelor grupurilor de experți, informează agenția Interfax într-o relatare despre întâlnirea de vineri de la Chișinău dintre șefii celor două echipe de negociatori, vicepremierul Victor Osipov și șefa politicii externe a Tiraspolului, Nina Ștanski. Ștanski a spus că săptămâna viitoare vor avea lor întâlnirile a cinci grupuri de experți, în domenii ca transportul, educația, economia, vămile și altele. Ștanski s-a plâns din nou că unii oficiali transnistreni au fost puși sub acuzare de către justiția moldoveană și a cerut „eliminarea acestei probleme”. Osipov a numit întâlnirea „importantă și capabilă să ne ajute să intensificăm eforturile de rezolvare a problemelor existente”.

Un sfert din deciziile judecătorești pronunțate în Moldova au fost anulate sau modificate în 2014 de Curtea Supremă de Justiție, a spus președintele acestei instanțe, Mihai Poalelungi, citat de Radio Chișinău. Poalelungi a insistat însă că acest lucru „nu înseamnă că în Moldova domnește fărădelegea”, ci doar că „în 25% din cazuri Curtea Supremă de Justiţie are o altă opinie, diferită de cea a primei instanţe”. Poalelungi a mai spus că „toţi judecătorii care adoptă decizii şi sentinţe greşite şi care au făcut acest lucru deliberat ar trebui traşi la răspundere penală”.

Printr-o decizie a Judecătoriei Buiucani s-a emis mandat de arest pe 30 de zile pentru două persoane în dosarul mitei din fotbalul moldovenesc. Purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi, a spus presei de la Chișinău că este vorba de doi cetățeni străini. Numele și naționalitatea lor nu au fost făcute publice. Anunțul vine la o zi după ce vineri, după meciul FC Dacia Chișinău - Dinamo Auto Tiraspol, câștigat de chișinăueni cu 6-2, au fost reținute pentru 72 de ore mai multe persoane bănuite de spălare de bani, dare de mită și trucarea unui eveniment sportiv. Potrivit Publika TV, cei arestați vineri sunt fotbaliști de la Dinamo Auto Tiraspol, anternorul formaţiei, Igor Negrescu, preşedintele FC Dacia, Ruslan Kmit, şi directorul sportiv al aceluiași club, Muhajir Polonkoev. Dacia ocupă primul loc în campionatul Moldovei, în vreme ce la Dinamo Auto Tiraspol este codașa clasamentului.

Cele mai mari ligi de fotbal europene ar putea da în judecată FIFA pentru daunele economice și sportive cauzate prin ținerea Cupei Mondiale din Qatar din 2022 în lunile noiembrie și decembrie, a informat președintele ligii franceze, Frederic Thiriez, citat de AFP. La o întâlnire ținută sâmbătă la Barcelona, organizația Ligile Profesioniste de Fotbal Europene (EPFL) a adoptat o rezoluție în care critică decizia FIFA ca meciurile din 2022 să se joace toamna târziu și iarna – o decizie luată pentru că vara în Qatar e prea cald. Ceva mai devreme FIFA anunțase că va tripla sumele plătite cluburilor în schimbul eliberării jucătorilor lor din „naționale” la Cupele din 2018 și 2022 – suma finală ajungând la 208 milioane de dolari.

Rusia a spus că încheie exercițiile militare cu participarea a 80.000 de soldați, ținute de pe coasta Pacificului și până la Marea Neagră pe fondul tensiunilor cu Occidentul. O oficialitate militară de rang înalt citată de AFP a spus că exercițiile, care au inclus trimiterea de bombardiere nucleare în Crimeea și amplasarea de rachete balistice în Kaliningrad, în inima Europei, urmau să se încheie sâmbătă după-amiază. Președintele Vladimir Putin dăduse ordinul începerii exercițiilor luni. „Trupele au primit ordinul de a reveni la bazele lor”, a spus sâmbătă lt.-gen. Andrei Kartapolov, citat de agenția Interfax. AFP scrie că manevrele, unele din cele mai mari ținute de ruși de la sfârșitul războiului rece, au stârnit îngrijorări mai ales în estul Europei. În ultima vreme și membrii NATO, inclusiv Statele Unite și Germania, și-au intensificat manevrele în flancul răsăritean al alianței, pentru a liniști țări-membre ca Polonia sau Lituania.

Liderul întemnițat al separatiștilor kurzi din Turcia, Abduallah Ocalan, a îndemnat la încheierea conflictului armat cu forțele guvernamentale și a salutat ceea ce a numit „o nouă eră”. Într-un mesaj transmis sâmbătă miilor de kurzi participanți la un festival al primăverii în sud-estul Turciei, Ocalan a spus că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) ar trebui să țină un congres la care să ia decizia renunțării la lupta armată. Autoritățile turce poartă negocieri cu Ocalan în speranța încheierii ostilităților începute în 1984 și soldate cu zeci de mii de morți. AP amintește că Ocalan a mai făcut un apel „istoric” la dezarmare în 2013, tot cu ocazia sărbătorii Nowruz. După aceea, PKK și-a oprit însă procesul retragerii luptătorilor, invocând nerespectarea de către Turcia a promisiunilor asumate.

Sute de oameni s-au adunat sâmbătă în catedrala din Tunis la un serviciu divin în memoria victimelor atacului terorist de miercuri dintr-un muzeu, soldat cu moartea a 20 de turiști străini și trei tunisieni. La ceremonie au participat și membri ai guvernului. Potrivit Reuters, autoritățile au arestat peste 20 de suspecți în urma masacrului din Muzeul Bardo, aflat în complexul de clădiri al parlamentului țării. Oficialii tunisieni spun că cei doi atentatori se pregătiseră în tabere de jihadiști din Libia. Printre victime s-au numărat turiști japonezi, francezi, polonezi și columbieni. Militanții Statului Islamic și-au asumat răspunderea pentru atac, dar o filială locală a rețelei Al Qaeda a publicat și ea pe net detalii ale operațiunii.

Secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a spus că s-au făcut progrese reale în negocierile nucleare cu Iranul, dar rămân încă diferențe semnificative și nu s-a ajuns la linia de sosire. „Nu ne grăbim”, a mai spus Kerry în Elveția, citat de Reuter. Ceva mai devreme președintele Iranului, Hassan Rouhani, a spus că recentele progrese în negocierile nucleare dintre Teheran și puterile globale ar putea duce la un acord final și că toate divergențele rămase pot fi depășite. „Cred că putem ajunge la un acord și nu există nimic ce să nu se poată rezolva”, a spus Rouhani potrivit agenției de stat IRNA. Joi ar urma să se reia la Lausanne, în Elveția, negocierile dintre Iran și un grup de șase puteri: China, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite. Participanții și-au propus să ajungă la un acord-cadru până la sfârșitul lunii curente, iar la un acord detaliat până în iunie. Înțelegerea ar fixa limite stricte pe termen lung asupra programului nuclear civil iranian, iar sancțiunile internaționale impuse Teheranului ar fi ridicate.

Papa Francisc a criticat exploatarea muncitorilor și corupția în vizita făcută într-un cartier sărac și controlat de mafie din Napoli. „Un creștin care se lasă pradă corupției nu este un creștin adevărat”, a spus Papa în cartierul Scampia al metropolei din sudul Italiei. În remarcile sale suveranul pontif de origine argentiniană, cunoscut pentru preocupările sale sociale, a insistat asupra necesității combaterii răului și inechității economice și a făcut apel la toleranță față de imigranți. Francisc a reamintit că în sudul Italiei rata șomajului în rândul tinerilor este de 40%. Pe agenda Papei se află și o întâlnire cu deținuți de la o închisoare napolitană. DPA scrie că unii din cei aleși să se întâlnească cu papa sunt gay, trans-sexuali și purtători ai virusului HIV.

Rusia a avertizat Danemarca, țară membră în NATO, să nu se alăture proiectului scutului anti-rachetă condus de Statele Unite, relatează DPA. Într-un articol publicat sâmbătă de presa daneză, ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, spune că în caz contrar „navele daneze vor deveni țintele rachetelor nucleare rusești”. Ministrul de externe danez Martin Lidegaard a spus că remarcile ambasadorului sunt „inacceptabile”, adăugând că „Rusia știe foarte bine că sistemul anti-rachetă al NATO este pur defensiv și nu este îndreptat împotriva Rusiei”. În august Danemarca a anunțat că își va echipa o fregată cu o instalație radar ca parte a scutului anti-rachetă. Alte elemente ale scutului sunt în curs de amplasare în România și în Polonia.