Un tribunal rusesc a amendat organizația pentru drepturile omului Centrul Saharov pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin”. Amenda pentru organizația numită după laureatul premiului Nobel și fost disident sovietic Andrei Saharov este de 300.000 de ruble. Organizația a spus într-o declarație pe site-ul ei de internet că va face apel. Legea controversată semnată de președintele Vladimir Putin în 2012 obligă ONG-urile care primesc finanțare din străinătate și desfășoară activități politice să se înregistreze ca „organizații desfășurând atribuții de agent străin”. Directorul Centrului, Seghei Lukașevski, a spus că decizia tribunalului este „absurdă”, și că organizația sa primește fonduri din străinătate, dar nu face politică.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a cerut scuze de la arabii israelieni pentru o remarcă făcută în timpul alegerilor pe care le-a câștigat marțea trecută. Conservatorul Netanyahu se adresa atunci suporterilor, avertizând-i că adversarii săi de stânga duc „gloate” de arabi israelieni cu autobuzele la urne, ca să voteze împotriva lui. Într-un videoclip postat azi pe pagina sa de Facebook, Netanyahu le-a spus suporterilor arabo-israelieni ai partidului său Likud: „Știu că lucrurile pe care le-am spus acum câteva zile i-au supărat pe arabii Israelului. Nu am vrut să se întâmple așa, regret acest lucru”. Adversarii săi au calificat remarcile premierului din ziua de votare drept rasiste.

Cancelarul german Angela Merkel a spus în compania premierului grec Alexis Tsipras că Germania dorește ca economia Greciei să crească și să depășească perioada actuală de șomaj ridicat, dar pentru aceasta are nevoie de reforme structurale și de finanțe publice solide. „Vrem ca Grecia să fie puternică economic, vrem ca Grecia să crească și mai presus de toate vrem ca Grecia să lase în urmă șomajul ei ridicat”, a spus Merkel la o conferință de presă în compania lui Tispras, aflat în prima vizită la Berlin în calitate de prim-ministru. Merkel a spus că discuțiile au arătat „dorința de cooperare”, deși unele diferențe de opinii rămân. Ea a adăugat că noile propuneri de reformă ale premierului de stânga al Greciei vor fi evaluate de miniștrii de finanțe din toate țările euro, nu numai de guvernul de la Berlin.

Un influent deputat rus a spus că victoria Irinei Vlah la alegerile de duminică pentru postul de bașcan al autonomiei găgăuze reflectă dorința societății moldovene de a strânge relațiile cu Rusia. Konstantin Kosaciov, șeful comisiei de politică externă din Duma de Stat, a mai spus potrivit agenției TASS că liderii Moldovei „sunt în opoziție față de voința poporului” când acționează pentru integrarea europeană. Kosaciov a spus că sondajele de opinie ar arăta mereu că majoritatea moldovenilor doresc integrarea în Uniunea Vamală alături de Rusia, Kazahstan, Belarus, Armenia și Kirghistan. Kosaciov a mai spus că este nevoie de consolidarea legăturilor dintre regiunile rusești și cele ale Moldovei. Această formă de colaborare a fost lăudată și de Irina Vlah, inclusiv într-un interviu la Rossia 24 transmis în seara scrutinului găgăuz.

Un tribunal din România a pronunțat pedepse suspendate cu închisoarea pentru 11 foști oficiali de la Ministerul român al Apărării, inclusiv un fost ministru al apărării. Ei au fost găsiți vinovați de abuz în serviciu în scopul obținerii de locuințe de serviciu la prețuri subvenționate. Înalta Curte de Casație și Justiție de la București l-a condamnat pe fostul ministru Corneliu Dobrițoiu în dosarul cunoscut drept „Case pentru generali” la un an de închisoare cu suspendare pentru implicare într-o schemă prin care între 1999 și 2005 șefii ministerului făceau declarații false ca să primească locuință ieftină. Dobrițoiu a fost ministru între mai și decembrie 2012. Alți 10 oficiali, care au fost toți degradați militar, au primit pedepse de închisoare cu suspendare și sunt obligați să restituie statului în total 1,2 milioane de lei.

Situația de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank și în general problemele sectorului bancar urmează să fie discutate într-o ședință în plen a Parlamentului mâine, marți, a anunțat deputatul PLDM, Valeriu Streleț. El a spus potrivit Unimedia.md că deputații au primit deja raportul alcătuit de o comisie parlamentară ad hoc, dar nu au voie să facă public conținutul, fiindcă ar fi secret de stat. Săptămâna trecută șeful comisiei de anchetă, deputatul Marcel Răducanu, spusese că plenul parlamentului va decide dacă dezbaterea raportului va fi publică sau cu ușile închise.

Președintele afgan Așraf Ghani a început o vizită în Statele Unite mulțumind țării-gazdă pentru sprijinul acordat în cei 14 ani de război. Parafrazându-l pe președintele John F. Kennedy în remarci făcute astăzi la Pentagon, Ghani a spus: „Acum nu întrebăm ce pot face pentru noi Statele Unite. Acum vrem să spunem ce poate face Afganistanul pentru sine însuși și pentru lumea întreagă. Iar asta înseamnă că vom face ordine la noi acasă”. Ghani și Ofițerul Executiv-Șef afgan Abdullah Abdullah au fost întâmpinați de ministrul american al apărării Ashton Carter la o ceremonie la Pentagon. Misiunea de luptă NATO din Afganistan s-a încheiat oficial în decembrie, dar Statele Unite au acolo 9.800 de militari. Ghani și Abdullah vor fi primiți mâine (24 martie) la Casa Albă de președintele Barack Obama.

Bașcanul nou-ales al Autonomiei Găgăuze a spus că vrea relații bune cu Chișinăul și colaborare mai ales economică cu Federația Rusă. Vorbind la Comrat la prima conferință de presă de după alegerile de ieri, pe care le-a câștigat cu 51% din voturi, Irina Vlah a promis că va fi liderul tuturor găgăuzilor și a spus că vrea să se întâlnească cu învinșii scrutinului ca să pună la cale proiecte comune. Irina Vlah a vorbit despre colaborarea economică cu Rusia într-un interviu acordat canalului TV Rossia 24. Irina Vlah a amintit că autonomia găgăuză are un acord de cooperare cu regiunea Moscovei, și unul cu Tatarstanul, care va fi actualizat în curând. „Cu alte cuvinte, avem o mulțime de planuri în domeniul cooperării regionale”, a mai spus Vlah.

Partidul politic condus în trecut de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici a confirmat moartea fiului mai mic al lui Ianukovici, numit și el Viktor. Într-o declarație a Partidului Regiunilor datată 23 martie se spune că viața tânărului de 33 de ani a fost „curmată tragic la 20 martie”. În document nu se spune cum a murit fiul fostului președinte refugiat în Rusia după revoltele din iarna trecută de la Kiev. Presa și unii politicieni de la Kiev au spus că minibusul pe care îl conducea s-a prăbușit prin gheață în lacul siberian Baikal. Oficialii ruși au confirmat la sfârșitul săptămânii un asemenea incident soldat cu o victimă la 20 martie, dar au dezmințit că mortul se numea Ianukovici. Presa ucraineană spune că fiul fostului președinte folosea în Rusia numele de împrumut Davîdov.

Încă un ziarist de la trustul de presă rusesc pro-Kremlin Rossia Segodnya a fost declarat persona non grata în Republica Moldova. Moderatorul radio Armen Gasparian a fost întors astăzi de la graniță după ce a i s-a comunicat că este indezirabil în Moldova până în anul 2020. Ministerul de Intern nu a dorit să ofere detalii despre motivele acestei decizii. Recent, autoritățile moldovene au anunțat că sunt indezirabili în Moldova timp de cinci ani directorul-general al trustului Rossia Segodnya, Dmitri Kiselev și Andrei Kondrașov, regizorului film documentar „Crimeea. Întoarcerea în patrie”, care justifică anexarea teritoriului ucrainean de ruși în urmă cu un an. Autoritățile moldovene au interzis săptămâna trecută intrarea în țară a unei echipe de filmare rusești care dorea să filmeze la alegerile de ieri din autonomia găgăuză. Acel gest a fost condamnat de Ministerul de Externe al Federației Ruse, care a spus că interzicând activitatea jurnaliștilor ruși Moldova „merge pe urmele Ucrainei”.

Ministrul britanic al apărării a spus că membrele NATO, România și Marea Britanie, nu se vor lăsa intimidate de amenințările la adresa alianței militare. La sfârșitul săptămânii ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, a spus că navele de război daneze ar putea deveni țintele rachetelor nucleare rusești dacă danezii se alătură proiectului scutului anti-rachetă, ale cărui elemente-cheie vor fi în România și Polonia. „Nici Marea Britanie, nici România nu se vor lăsa intimidate”, a spus astăzi în cursul unei vizite la București ministrul britanic al apărării Michael Fallon”. El a anunțat că Londra va trimite unul din cele mai noi distrugătoare ale sale în portul Constanța la toamnă, adăugând: „Împărtășim îngrijorările României privind amenințările de securitate din zona Mării Negre”. Declarațiile ambasadorului rus în Danemarca au fost criticate de autoritățile de la Copenhaga, ca și de oficiali americani, români și letoni.

Moldova ar putea să-și elaboreze o nouă strategie de securitate care să țină seama de evoluțiile regionale din ultima vreme, a declarat un oficial al președinției după ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Securitate, ținută din inițiativa șefului statului, Nicolae Timofti. După reuniune consilierul prezidențial Alexei Barbăneagră a mai spus că guvernul va face un grup de lucru care să actualizeze strategia de securitate pentru că de la modernizarea precedentă din 2011 „s-au schimbat realitățile politice și sociale”. Oficialii prezenți la ședință au evitat să vorbească presei despre vreo amenințare concretă. Recent, într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, a sugerat însă că Moldova trebuie să fie gata pentru a face față unui eventual, deși improbabil „război hibrid” – un termen folosit în general pentru a descrie agresiunea rusă nedeclarată din Ucraina.

Oficiali din Ucraina spun că unul din fiii fostului președinte ucrainean Victor Ianukovici a decedat când microbuzul pe care-l conducea s-a scufundat în Lacul Baikal din Federația Rusă. Deputatul Anton Herașcenko, care este și consilier al ministrului ucrainean de interne, a scris duminică pe Facebook că fiul cel mic al fostului președinte pe care îl chema tot Victor „a decedat în mod tragic”. Microbuzul acestuia a căzut în lacul din sudul Siberiei, lovind și spărgând gheața cu partea stângă, unde se află șoferul. Herașcenko a mai scris că cinci pasageri aflați în microbuz au supraviețuit. Și un deputat ucrainean din partea Blocului de Opoziție, Nestor Șufrici, a relatat pe Facebook aceleași circumstanțe ale incidentului. Nu există însă vreo confirmare din partea autorităților ruse. În vârstă de 33 de ani, fiul cel mic al fostului președinte ucrainean ar fi purtat numele Victor Davîdov. Victor Ianukovici și majoritatea membrilor familiei sale locuiesc în Rusia după fuga din Ucraina în februarie 2014, la finalul protestelor violente îndelungate cauzate de răzgândirea președintelui de a semna Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Fostul premier Iurie Leancă și-a anunțat astăzi intenția să înființeze un „Partid Popular European din Moldova” cu ambiția să preia „în orice moment guvernarea”, exprimându-și încrederea că va ieși învingător într-o dispută cu autoritățile asupra denumirii viitoarei formațiuni. Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău, în prezența unui grup de inițiativă, Leancă și-a exprimat opinia că „guvernul improvizat” al liberal-democraților, democraților și comuniștilor va avea „viață scurtă”. Fostul premier, care a părăsit Partidul Liberal Democrat luna trecută, acuzându-i liderul, pe Vlad Filat, de trădarea „votului pro-european” din noiembrie trecut, a mai sugerat că poartă negocieri cu alți deputați liberal-democrați care ar fi gata să-l urmeze. „Sperăm să devenim o forță reprezentativă în Parlament”, a spus Leancă, înconjurat de aproximativ 20 de membri ai grupului de inițiativă, inclusiv deputatul Eugen Carpov și analistul Oazu Nantoi. Într-un răspuns dat săptămâna trecută, Ministerul Justiției le-a răspuns că denumirea „Partid Popular European” nu este disponibilă, fiind solicitată deja de un alt cetățean. Leancă a spus astăzi că a fost o „reacție abuzivă”, a acuzat Ministerul de „executarea ordinelor” date de fostul său partid și a sugerat că va contesta răspunsul în instanță.

Guvernatoarea aleasă a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a declarat postului Deutsche Welle că își dorește „o relație normală cu Chișinăul” și că numai „2% din populația regiunii are, poate, viziuni mai radicale”. Autoritățile electorale de la Comrat spun că Vlah, care a candidat ca independentă, fiind sprijinită de socialiști și pledând pentru relații mai strânse cu Rusia, a obținut la alegerile de duminică peste 51% din voturi. În interviul cu Deutsche Welle, politiciana care va face parte din oficiu și din guvernul de la Chișinău, a recunoscut sprijinul din partea socialiștilor, dar a spus că nu face parte din acest partid și nici din vreun alt proiect politic. „Mă interesează în primul rând dezvoltarea economică a regiunii. Sunt gata să propun Chișinăului stabilitate în sudul țării, în schimbul deschiderii față de Autonomia găgăuză. Vrem să se țină cont de noi la elaborarea bugetului țării, la implementarea anumitor proiecte de dezvoltare, la elaborarea Fondului de Dezvoltare Regională. Vrem să fim puși pe picior de egalitate cu alte raioane ale țării”, a spus Irina Vlah. Potrivit Deutsche Welle, candidata, care a apărut pe afișe electorale în compania demnitarilor ruși și a fost sprijinită de o delegație de deputați venită de la Moscova, a mai spus că nu i se pare realizabil vreun proiect de federalizare a Republicii Moldova. „Nu are rost să punem acum în discuție această chestiune, deoarece nu există condiții pentru implementarea unei astfel de inițiative”, mai este citată Vlah.

Peste o mie de directori de instituții de învățământ, de la grădinițe, la licee, au fost suspendați astăzi din funcție o dată cu intrarea în vigoare a unei prevederi din Codul Educației, urmând să fie reangajați numai cei care fac față unui concurs. Printre cei care și-au pierdut astăzi contractele de muncă se numără aproximativ o mie de directori de gimnazii, şcoli primare şi grădiniţe, o sută de directori de licee și 30 de directori de școli profesionale. Ministerul Educaţiei urmează să prezinte, săptămâna aceasta, un nou regulament de selectare a directorilor pe bază de concurs.

Comisia Electorală Centrală din autonomia găgăuză spune că Irina Vlah, candidată independentă sprijinită de socialiști, a câștigat alegerile de duminică pentru funcția de bașcan cu peste 51 la sută din voturi. CEC-ul de la Comrat mai spune că, din totalul de peste 105 mii de alegători din autonomie, la urne s-au prezentat aproape 64 de mii, iar peste 33 de mii au votat cu Vlah. Candidatul democrat Nicolai Dudoglo, fostul primar al Comratului, a obținut 19 procente, sau puțin peste 12 mii de voturi. La CEC au fost depuse aproximativ 20 de sesizări, semnalând preponderent cumpărarea de voturi, includerea în listele electorale a persoanelor decedate și votarea multiplă. În campania electorală, Vlah s-a pronunțat pentru relații mai strânse cu Rusia, a apărut pe afișe electorale alături de demnitari ruși, iar deputați de la Moscova au călătorit la Comrat pentru a-i oferi sprijinul.

La St. Petersburg, a fost organizată o conferință a activiștilor de extremă dreapta din Rusia și țările occidentale, la care au venit mai mulți politicieni cunoscuți pentru vederile neonaziste, antisemite și xenofobe. Începerea Forumului Rus Internațional Conservator a fost însă amânată, duminică, poliția spunând că a primit o amenințare cu bombă la hotelul Holiday Inn care a găzduit evenimentul în centrul orașului. În cursul zilei, poliția a arestat câțiva activiști anti-fasciști care au protestat împotriva forumului, în fața hotelului. Organizatorul conferinței este partidul național conservator rus Rodina, care a fost condus în trecut de vicepremierul Dmitri Rogozin. Criticii Kremlinului spun că Rusia curtează extrema dreaptă în țările europene, dorind să sporească sprijinul în străinătate pentru președintele Vladimir Putin.

Directorul CIA, John Brennan, spune că Statele Unite pot împiedica Iranul să dezvolte arme atomice, iar autoritățile iraniene știu că vor avea de suportat ”costuri și consecințe imense” dacă încearcă să dezvolte asemenea arme. Brennan a declarat duminică la televiziunea Fox News că Statele Unite au la dispoziție numeroase posibilități pentru a se asigura că Iranul nu devine putere nucleară. Iranul care insistă că programul său are scopuri exclusiv pașnice negociază cu puterile internaționale un acord prin care și-ar reduce activitățile nucleare, în schimbul anulării sancțiunilor care i-au fost impuse. Termenul limită convenit de negociatori este 31 martie, dar acest termen a fost prelungit de mai multe ori până acum.

Ministrul de externe al Norvegiei, Borge Brande, a spus că țara sa poate spori livrările de gaze pentru consumatorii din Uniunea Europeană. Oficialul norvegian a vorbit la o conferință la Bruxelles pe tema securității energetice a Uniunii Europene care dorește să-și reducă dependența de livrările rusești. ”„Rusia acoperă 30% din consum, noi 20%. Putem spori livrările în anii următori”, a spus ministrul norvegian. Comisarul european pentru politici climatice și energie Miguel Arias Canete a spus că mai este nevoie și de o rută sigură pentru importuri din regiunea Mării Caspice.

Președintele afgan Ashraf Ghani spune că țara sa și Statele Unite au interese și o miză comune în lupta contra terorismului în Afganistan. „Dacă amenințările cu care ne confruntăm zilnic ne depășesc, Doamne ferește, vor deveni un pericol pentru lumea întreagă”, a spus liderul afgan într-un interviu cu CNN, duminică, după sosirea la Washington unde efectuează prima sa vizită de la începerea mandatului. Ghani a adus un omagiu miilor de militari americani care au fost uciși sau răniți în Afganistan.

Oficiali guvernamentali din Rusia au dezmințit informațiile din presa ucraineană că fiul cel mai mic al fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar fi murit sub gheața lacului Baikal din Siberia. Potrivit TASS, ministerul situațiilor de urgență de la Moscova a spus că salvatorii din regiunea Baikal au confirmat moartea unui bărbat când un minibus s-a prăbușit în lacul înghețat la 20 martie, dar au dezmințit că victima ar fi rudă cu fostul președinte de la Kiev. În minibus se aflau șase persoane, dintre care cinci au fost salvate, au mai spus salvatorii din Siberia. Ianukovici s-a refugiat în Rusia după protestele îndelungate din iarna trecută de la Kiev, declanșate după ce refuzase să semneze un acord de asociere a Ucrainei la UE.

La ora 15.30 votaseră la alegerile pentru postul de bașcan 42% dintre cetățenii cu drept de vot din autonomia găgăuză, a informat comisia electorală de la Comrat. Pentru validarea alegerilor este nevoie de o participare de cel puțin 50%. Urnele se vor închide la ora 21. În procesul de votare nu s-au înregistrat incidente deosebite, dar candidații cu șansele cele mai mari, Irina Vlah și Nicolae Dudoglo, s-au acuzat reciproc de nereguli în postări pe rețelele sociale. Dacă nici un candidat nu obține majoritatea voturilor din primul tur, va avea loc al doilea, la 5 aprilie.

Liderul socialist Igor Dodon, care o sprijină în alegerile găgăuze pe Irina Vlah, a donat duminică, în ziua scrutinului, 50.000 de lei unei biserici din autonomie, informează Realitatea.md. Aceeași sursă spune că liderul socialist a negat orice legătură între alegeri și darul său pentru biserica din Congaz: „Oamenii au spus că au nevoie de un ajutor pentru biserică, m-au invitat la slujbă, iar eu le-am promis că până pe 22 martie o să-i ajut. Astăzi am participat la slujbă și am făcut donația pentru biserică. N-are nici un context electoral”, a spus Dodon pentru Realitatea.md. Candidata care are potrivit sondajelor cele mai mari șanse să devină noul bașcan găgăuz, Irina Vlah, a primit sprijinul socialiștilor după ce a plecat de la comuniști, acuzându-i că nu mai sunt destul de pro-ruși.

Fostul ministru de externe al Suediei, Carl Bildt spune că mesajul principal al summit-ului Parteneriatului Estic din mai de la Riga către Georgia, Moldova și Ucraina va fi că Uniunea va continua pe aceeași cale în ce privește integrarea lor europeană. Într-un interviu acordat Europei Libere, Bildt a mai spus că Georgia, Moldova și Ucraina vor avea nevoie probabil de mai mult ajutor din partea UE pentru a pune în aplicare acordurile de asociere și liber schimb semnate anul trecut. Întrebat dacă cele trei foste republici sovietice nu au nici o șansă să devină membre UE, Bildt a amintit că orice țară europeană poate depune cerere de aderare, dar a adăugat: „Asta va fi mulți ani de-acum înainte”