De la negocierile nucleare găzduite de Elveția, se relatează că Iranul și puterile internaționale explorează posibile compromisuri pentru a depăși impasul și a ajunge la un acord de principiu până la expirarea termenului limită autoimpus, pe 31 martie. La Lausanne, unde au loc negocierile, se află secretarul de stat american, miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Iranului. Se negociază un acord permanent prin care Iranul ar reduce activitățile nucleare și le-ar deschide inspecțiilor internaționale în schimbul relaxării sancțiunilor. Agențiile occidentale de știri citează participanți la negocieri spunând că Teheranul a semnalat că poate accepta să reducă numărul centrifugelor de îmbogățire a uraniului și să trimită în străinătate mare parte a materialului nuclear de care dispune. Puterile occidentale ar examina la rândul lor idea de a permite Iranului să desfășoare activități limitate și strâns monitorizate de îmbogățire a uraniului în scopuri medicinale.

Secretarul de stat american John Kerry și-a prelungit șederea în Elveția unde continuă negocierile pe marginea programului nuclear iranian, anulându-și planurile de revenire în Statele Unite unde urma să ia parte la omagierea politicianului democrat Edward Kennedy. Anunțul a fost făcut de Departamentul de Stat. Kerry a fost prieten cu Kennedy și coleg de Senat timp de aproape 25 de ani. Decizia de a nu la parte la festivitățile de omagiere sugerează obstacole în negocierile de la Lausanne, înainte de expirarea termenului limită, pe 31 martie, până când puterile internaționale și Iranul și-au propus să ajungă la un acord. Sâmbătă, Departamentul de Stat a spus că negociatorii mai aveau ”serios” de lucru.

Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi spune că liderii țărilor arabe s-au înțeles în principiu să creeze o forță militară comună, în fața unor ”provocări majore”. Anunțul a fost făcut după un summit al Ligii Arabe, în Egipt. Potrivit unei rezoluții, reprezentanții țărilor membre se vor întâlni din nou luna viitoare pentru a pune la punct detaliile. Șeful Ligii Arabe, Nabil al-Arabi, declarase înainte de summit-ul din stațiunea Sharm el-Sheikh că forța comună va combate militanții Statului Islamic și rebelii în Libia și Yemen. Decizia a fost luată pe fundalul loviturilor aeriene comune ale țărilor arabe sunnite conduse de Arabia Saudită împotriva rebelilor șiiți houthi din Yemen. Arabi a spus că aceste lovituri o să continue până când rebelii ”se vor retrage și vor depune armele”.

Comisia Electorală Centrală din Uzbekistan spune că prezența la urne la alegerile prezidențiale de astăzi a depășit 85 la sută la ora 17:00, cu trei ore înainte de închiderea secțiilor de vot. Puțini se îndoiesc că alegerile vor fi câștigate de președintele Islam Karimov, în vârstă de 77 de ani, care a eliminat opoziția aproape în întregime în cele peste două decenii de aflare la putere. La alegerile precedente, din 2007, Karimov a obținut 91 la sută din voturi. Nici un scrutin din Uzbekistan nu a fost declarat vreodată corect și liber, conform standardelor Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

Ministrul adjunct de externe iranian Abbas Araghchi spune că există o probabilitate de 90 de procente ca puterile internaționale și Iranul să adopte o declarație politică privind negocierile lor nucleare până la expirarea termenului autoimpus pentru încheierea unui acord, pe 31 martie. Araghchi a spus că există și o ”probabilitate de peste 50 la sută” că un asemenea acord de principiu ar putea fi atins chiar astăzi. La Lausanne, în Elveția, unde au loc ultimele negocieri se află secretarul de stat american, miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Iranului, urmând să li se alăture omologii lor din celelalte țări participante, Marea Britanie, Rusia și China. Șefa politicii externe și de securitate europene, Federica Mogherini, prezentă și ea la Lausanne, a spus sâmbătă că părțile n-au fost niciodată mai aproape ca acum de o înțelegere. Se negociază un acord permanent prin care Iranul ar reduce activitățile nucleare și le-ar deschide inspecțiilor internaționale în schimbul relaxării sancțiunilor.

Locuitorii orașului Dnepropetrovsk din estul Ucrainei au participat la ceea ce au numit o „demonstrație a unității” menită să aplaneze un conflict între președintele Petro Poroșenko și fostul guvernator regional pe care l-a destituit săptămâna aceasta, Ihor Kolomoiskii. Mitingul de sâmbătă a mai avut scopul să aplaneze îngrijorările că Ucraina se poate dezintegra în feude sub control oligarhic. Kolomoiskii a fost un aliat al Kievului iar milițiile organizate de el au prevenit extinderea separatiștilor pro-ruși în Dnepropetrovsk. Dar a fost demis din fruntea regiunii după o dispută în privința controlului asupra companiilor petroliere de stat, în care a fost acuzat că folosește formațiuni armate private pentru a-și promova interesele.

În Franța are loc turul doi al alegerilor departamentale. Se așteapt ca socialiștii președintelui Francois Hollande să piardă, iar dreapta conservatoare a fostului președinte Nicolas Sarkozy și Frontul Național al rivalei acestuia de pe extrema dreaptă, Marine Le Pen, să câștige teren. Principalele partide au intrat în alegeri cu gândul la prezidențialele din 2017, când Sarkozy speră să câștige puterea înapoi de la guvernul lui Hollande, care se confruntă cu o economie inertă și șomaj ridicat. Se așteaptă că alianța de centru-dreapta UMP/UDI a lui Sarkozy va obține astăzi victoria în câteva zeci de departamente și va încheia alegerile pe primul loc, sporindu-și cele 29 de procente obținute săptămâna trecută. Frontul Național care a acumulat cu o săptămână în urmă 25 de procente speră să mai câștige astăzi în unul sau două departamente. Socialiștii au luat aproape 22 la sută în primul tur, mai mult decât se așteptau, dar se estimează că vor pierde astăzi între jumătate și două treimi din cele 60 de consilii pe care le controlează. În premieră, alegerile departamentale din Franța au loc într-un sistem inedit: în fiecare canton este ales un tandem format dintr-o femeie și un bărbat. Dacă până acum consiliile erau reînnoite într-un sistem prin rotație, jumătate din membri la trei ani, astăzi sunt alese pe șase ani.

Comisia Electorală Centrală din Uzbekistan spune că prezența la urne la alegerile prezidențiale de astăzi a depășit pragul validării de 35 la sută încă în primele ore. CEC a spus că 7,6 milioane de alegători sau 36 la sută au votat până la ora 10.00. Puțin se îndoiesc că alegerile vor fi câștigate de președintele Islam Karimov, care a eliminat opoziția aproape în întregime în cele peste două decenii de aflare la putere. Criticii descriu alegerile drept o mascaradă în care contracandidații ar fi fost aleși tot de președinte și i-ar face campanie. Nici un scrutin din Uzbekistan nu a fost declarat vreodată corect și liber, conform standardelor Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

O coaliție din zece țări arabe sunnite condusă de Arabia Saudită a continuat astăzi dimineață loviturile aeriene împotriva rebelilor șiiți houthi în Yemen. Noile atacuri au avut loc la scurt timp după ce președintele refugiat al Yemenului, Abd-Rabbu Mansour Hadi a acuzat Iranul că-i destabilizează țara și i-a numit pe rebelii șiiți „lachei ai Iranului”. Hadi a vorbit sâmbătă la un summit al Ligii Arabe în Egipt. El a fost nevoit să plece din Yemen la 25 martie, după ce rebelii au intrat în orașul Aden, unde se refugiaze. Iranul și rebelii șiiți houthi dezmint că Teheranul are avea vreun amestec.

Miniștrii de externe francez și german, Laurent Fabius și Frank-Walter Steinmeier s-au alăturat omologului lor american, John Kerry și celui iranian Javad Zarif la Lausanne, în Elveția, pentru convorbiri pe tema programului nuclear al Iranului. Convorbirile au loc cu câteva zile înainte de expirarea termenului de 31 martie până la care negociatorii internaționali s-au angajat să ajungă la o înțelegere cadru, care ar reduce și ar deschide verificărilor activitățile nucleare iraniene, în schimbul relaxării sancțiunilor.

Fabius a declarat jurnaliștilor la sosire că discuțiile de până acum au fost „îndelungate și dificile”, fără să se fi avansat suficient în unele privințe. Diplomați apropiați negocierilor spun că sosirea înalților demnitari nu înseamnă neapărat că un acord este aproape atins. La Lausanne mai sunt așteptați miniștrii de externe ai celorlalte țări implicate în negocieri, Marea Britanie, China și Rusia.

Autoritățile moldovene spun că vor cere extrădarea din Rusia a lui Anatolie Kara, șeful direcției de tineret și sport din Autonomia Găgăuză, care a fost reținut vineri pe aeroportul Domodedovo de la Moscova. Șefului Secției urmărire penală pe cauze excepționale a Procuraturii Generale moldovene, Corneliu Bratunov a spus presei că oficialul de la Comrat a fost dat în urmărire internațională în luna august 2014, fiind cercetat penal pentru ”acțiuni destabilizatoare și anticonstituționale”. Kara este suspectat de pregătirea unor tineri din Autonomia Găgăuză pentru participarea la acțiuni violente, iar antrenamentele ar fi avut loc în Rusia. În august trecut, Judecătoria de la Comrat a condamnat doi asemenea tineri la câte cinci ani de închisoare cu suspendarea sentinței. Mama lui Anatolie Kara este citată de Unimedia, spunând că fiul ei avea statut de refugiat în Rusia și că, în momentul reținerii, era în drum spre Republica Moldova pentru a fi audiat în cadrul anchetei penale.

Un grup de bărbați în haine întunecate au distrus memorialul improvizat pe podul de la Moscova unde a fost ucis politicianul de opoziție din Rusia, Boris Nemțov. Florile, lumânările și alte obiecte aduse acolo în mod regulat de către simpatizanții politicianului asasinat au fost înlăturate. O înregistrare video postată pe rețelele de socializare online îi înfățișează pe făptași încărcând totul în pungi de gunoi la aproximativ ora 2:00, noaptea trecută. Este a doua oară când memorialul a fost înlăturat. La 24 martie, câțiva membri ai unei grupări necunoscute până acum și întitulate Mișcarea de Eliberare SERB și-au făcut poze în timp ce îndepărtau florile de pe pod. Redactorul șef al postului Eho Moskvî, Aleksei Venediktov a anunțat că dimineață oamenii au început să aducă adus din nou flori și fotografii la locul unde a fost asasinat Nemțov, la sfârșitul lunii trecute.

Un tribunal de la Kiev a emis mandat de arest pe două luni pentru fostul șef al Serviciului Situațiilor de Urgență din Ucraina, Serhii Bocikovskii, care a fost reținut în direct la ședința de joi a guvernului împreună cu adjunctul său Vasil Stoiețkii. Foștii oficiali sunt acuzați într-un caz de corupție prin firme offshore. Vineri, tribunalul de sector Peciorski de la Kiev a respins cererea Ministerului de Interne de a emite mandatul de arest, spunând că n-au fost prezentate suficiente probe. Ministrul de Interne Arsen Avakov a spus ulterior că au fost depuse materiale suplimentare. La reținerea celor doi oficiali, concediați în aceeași zi, premierul Arseni Iațeniuk a sugerat că ar fi săvârșit furturi în timp ce Ucraina se află în criză economică și conflict cu separatiștii pro-ruși din estul țării.

Un militar rus suspectat de uciderea unei familii de șapte oameni în apropierea unei baze rusești în Armenia va fi judecat pe teritoriul armean. Oleg Lebedev, vicepreședintele Comisiei pentru Afacerile CSI din Duma de Stat de La Moscova a făcut anunțul la Erevan, spunând că Valeriu Permiakov va fi judecat „acolo unde cere poporul din Armenia”, dar de către uun tribunal militar rus. Permiakov este acuzat de dezertare de la baza din apropiere de Gyumri la 12 ianuarie și masacrarea familiei armene. Deputatul armean, Aleksandr Arzumanyan i-a cerut din nou lui Lebedev ca bănuitul să fie predat și judecat de o instanță armenească. Dar emisarul rus a insistat că acțiunile lui Permiakov constituie o „crimă militară” care cade sub incidența legislației ruse.

Liderul PCRM Vladimir Voronin a afirmat că partidul său dorește funcții de control la Procuratura Generală și la Serviciul de Informații și Securitate, adițional Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Curții de Conturi și Comisiei Electorale Centrale. Vorbind vineri seara la postul Publika TV, Voronin a sugerat că PCRM ar vrea să nominalizeze un vice-procuror general și un vice-director al SIS. Liderul comuniștilor a spus că și altor fracțiuni de opoziție ar trebui să le fie oferite asemenea funcții „dacă au specialiști buni”. Deputații comuniști au sprijini instalarea guvernului Gaburici al coaliției minoritare PLDM-PD, luna trecută.

Ministrul educației Maia Sandu a afirmat că nu poate preciza situația academică a premierului Chiril Gaburici pentru că actele de studiu ale acestuia se află la poliție. Sandu a făcut declarația vineri, când șeful Direcției Urmărire Penală din cadrul Inspectoratului General al Poliției Gheorghe Malic a confirmat pentru „Ziarul de Gardă” că a fost declanșată o anchetă penală legată de această situație. Luna trecută, „Ziarul de Gardă” a scris că premierul n-ar fi susținut examenul de bacalaureat, iar atestatul de școală medie care i-ar fi permis să-și continue studiile la Academia de Studii Economice și Universitatea Slavonă nu este de găsit. Ministrul educației i-a cerut premierului să clarifice această situație, pentru că altfel e pusă în joc credibilitatea lui și a Guvernului.

Vicepremierul și ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a anunțat că premierul francez Manuel Valls urmează să viziteze R. Moldova până la sfârșitul lunii iunie. Gherman a făcut acest anunț după convorbirile cu secretarul de stat pentru afaceri europene al Franței ​Harlem Désir​, aflat joi la Chișinău. Harlem Désir a anunțat cu aceeași ocazie că Adunarea Națională a Franței va ratifica Acordul de Asociere și Liber-Schimb dintre Moldova și Uniunea Europeană săptămânile următoare. Désir a sugerat și că UE nu se gândește acum la o nouă extindere, și nici la o ofertă ca Moldova să intre în blocul pan-european.

Președintele american Barack Obama și cancelarul german Angela Merkel au cerut Iranului să adopte deciziile de care este nevoie pentru a se ajunge la o înțelegere pe marginea programului nuclear iranian. Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri în timp ce în Elveția continuau negocierile dintre Iran și puterile internaționale pentru ajungerea la un acord cadru până la sfârșitul lunii. O oficialitate occidentală apropiată negocierilor a declarat agenției Reuter că cel mai dificil subiect rămas nerezolvat este legat de centrifugele pentru îmbogățirea uraniului și îmbogățirea lui în general. Secretarul de stat american John Kerry și omologul său iranian Mohammad Javad Zarif se află la Lausanne, în Elveția. Potrivit unui diplomat american, în zilele următoare vor sosi aici și miniștrii de externe ai celorlalte țări care participă la negocieri, Marea Britanie, China, Franța, Germania și Rusia.

Două tinere din Cehia răpite în Pakistan în 2013 au fost eliberate. Premierul ceh Bohuslav Sobotka a spus la televiziunea publică de știri CT24 că Hana Humpalova și Antonie Chrastecka se află deja în Cehia. Știrea eliberării a fost anunțată la sosirea celor două tinere în Turcia, vineri seara. Eliberarea ar fi fost mediată de organizația umanitară turcă IHH. Humpalova și Chrastecka au fost luate ostatice de bărbați înarmați în regiunea sudică a Pakistanului, Balochistan, în 13 martie 2013. Cele două tinere, care aveau atunci 24 de ani, călătoreau cu autobuzul din India spre Iran. În prima din două înregistrări video postate pe internet după răpire, tinerele spuneau că sunt sănătoase, dar că viața lor este în pericol, iar în a doua, din octombrie 2014, cereau autorităților cehe să le ajute să scape, spunând că starea sănătății lor se deteriorează.

În stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh a început summitul Ligii Arabe, la care liderii țărilor membre discută violențele din Yemenul. Situația în această țară a început să e deterioreze de anul trecut, după ce milițiile șiite houthi sprijinite de Iran au ocupat capitala Sanaa, înlăturându-l de la putere pe președintele Abd-Rabbu Mansour Hadi. Săptămâna aceasta, Arabia Saudită și alte țări arabe au bombardat poziții ale milițiilor houthi din Yemen, mai ales în jurul capitalei. Președintele Hadi participă la summit, după ce a fost forțat să părăsească țara în 25 martie. La summit este așteptat și secretarul general al ONU Ban Ki-moon.

Polonia vrea să deschida dosar penal împotriva a doi controlori de trafic aerian ruşi în legatura cu prabusirea avionului din 2010, avion in care se aflau 96 de persoane importante poloneze, printre care si presedintele de atunci al Poloniei, Lech Kacinski. Procurorul polonez Ireneusz Szelag a spus ca cei doi controlori de trafic, pe care nu i-a numit, au comunicat cu avionul cind acesta incerca sa aterizeze, pe vreme proasta, in apropiere de orasul rusesc Smolensk.

Ministrul francez de externe Laurent Fabius a spus ca ar fi posibil sa se ajunga la o intelege cu Iranul în legatura cu programul nuclear al Teheranului pina la sfirsitul acestei luni, dar ca trebuie insa se se faca încă progrese in negocieri. Comunitatea internaţionala a stabilit ca data limita pentru ajungerea la un acord cu Teheranul in aceasta chestiune, data de 31 martie. Ieri secretarul de stat american John Kerry si ministrul iranian de externe Javad Zarif s-au intilnit la Laussane , pentru prima lor runda de convorbiri. Occidentul suspecteaza Teheranul ca programul sau nuclear are si o dimensiune militara, ceea ce Iranul neaga.

Presedintele Siriei Bașar al-Assad a declarat ca Occidentul încearcă să slăbeasca Rusia prin transformarea Ucrainei într-un „ stat marioneta”. Declaratiile au fost facute într-un interviu pentru ziarul oficial rusesc „Rossiskaia Gazeta”. Liderul de la Damasc a spus ca Occidentul ar fi folosit aceeasi „tactica” şi in cazul Siriei, pentru că „ambele ţări sunt importante pentru Rusia”. Rusia este un aliat puternic al regimului Assad si s-a opus politicii internaţionale fata de regimul de la Damasc in razboiul civil care a facut peste 200.000 de victime în ultimii patru ani. Assad a salutat in interviul citat prezenta militara rusă in porturile siriene.

Un tribunal din Kiev a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a doi înalți funcţionari. Cei doi, fostul ministru al situatiilor de urgenta Serhi Bocikovski si adjunctul sau sînt acuzati de corupţie. Miercuri, sedinta guvernului de la Kiev, care era difuzata in direct la televiziuni, a fost intrerupta de politie, care a intrat în şedinţă si i-a scos cu catuşe pe cei doi inalti oficiali. Amindoi au fost concediati in aceeasi zi. In urma deciziei de tribunalului, care a considerat dovezile procuraturii insuficiente, cei doi vor ramine in custodia politiei numai pînă mâine.

Tailanda a extrădat un rus căutat de poliția din Kemerovo, Siberia, pentru banditism, rapiri si extorcare de bani. Este vorba de Serghei Kovalenko, de 25 de ani, care a fost deportat vineridin Tailanda. Kovalenko a fost liderul unei grupari criminale, numita „Tinerii sportivi” pe care a infiintat-o in 2001. In 2012 a fugit in Tailanda. In iulie, anul trecut, Tailanda a deportat un alt sef de bandă din Rusia, Aleksandr Matusov.