La București a avut loc prima ședință a Consiliului Superior de Apărare a Țării din mandatul președintelui Klaus Iohannis. Între temele abordate s-a numărat și situația regională, membrii consiliului trăgînd concluzia că rolul României de pivot al NATO și UE în regiune va contribui, în momentul potrivit, la acceptarea de către partenerii occidentali a includerii R. Moldova în pachetul de extindere ce are în vedere Balcanii de Vest, se spune într-un comunicat al președinției de la București.

Ministrul georgian de externe a cerut Rusiei să-și înceteze politicile agresive față de alte state suverane, afirmînd că agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei nu e un caz izolat. Vorbind la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului la Geneva, șefa diplomației de la Tbilisi Tamar Beruciașvili a spus că comunitatea internațională ar trebui să ripostezze în mod corespunzător agresiunii rusești împotriva Ucrainei, anexării Crimeii și destabilizării în continuare a regiunilor din estul Ucrainei. Beruciașvil a adăugat că semnarea recent a unor tratate între Moscova și regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de sud sînt o continuare a politicii de anexare pe care o duce Rusia, iar asta arată că Ucraina nu e un caz isolat.

Din Irak se relatează că în jurul orașului Tikrit se dau lupte grele, după ce armata irakiană a început o operațiune menită să recucerească orașul natal al fostului dictator irakian Saddam Hussein din mâinile militanților grupării Statul Islamic. Guvernul de la Bagdad a mobilizat 30.000 de luptători, între care trupe irakiene, miliții șiite și luptători suniți, sprijiniți de artilerie și avioane de luptă. Se relatează că înaintarea armatei irakiene este încetinită de lunetiști și de bombe plantate pe marginea drumului.

Un ziar rus pro-kremlin a relatat în 3 martie că anchetatorii se concentrează pe posibilitatea ca asasinarea lui Boris Nemțov să aibă legătură cu conflictul din Ucraina. Fără să citeze vreo sursă specifică, cotidianul „Izvestia” spune că ancheta nu exclude ca Nemțov să fi fost ucis la ordinele serviciilor speciale ucrainene. Ziarul mai susține că organizatorii asasinatului ar putea fi militanți ceceni despre care „Izvestia” afirmă că ar fi luptat alături de forțele ucrainene împotriva rebelilor pro-ruși. Publicația citează o sursă anonimă din poliția rusă care pretinde că organizatorii crimei ar fi cecenul Adam Osmaiev și soția sa Amina Okuieva. Osmaiev a fost arestat în Ucraina în 2012 la cererea Moscovei, sub bănuiala că ar fi complotat la asasinarea președintelui Vladimir Putin , dar a fost eliberat în 2014. Fără să comenteze relatarea din „Izvestia”, anchetatorii federali au spus că una din pistele urmărite de anchetă este legătura cu Ucraina. Relatarea din „Izvestia” - care a devenit o platformă pentru puncte de vedere anti-occidentale - face parte numărul din ce în ce mai mare de declarații rusești și relatări ale presei pro-Kremlin din Rusia care sugrează că Occidentul sau Ucraina ar fi ordonat uciderea lui Nemțov.

Autoritățile de la Kiev au anunțat că trei militari ucraineni au fost uciși și 9 răniți în estul Ucrainei în ultimele 24 de ore. Un purtător de cuvînt militar a afirmat că rebelii pro-ruși au bombardat de 22 de ori pozițiile ucrainene în același interval orar. Separatștii au acuzat la rîndul lor trupele ucrainene că au tras salve de mortiere la periferia orașului Donețk în timpul nopții trecute. Luni, Kievul a spus că liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei au convenit să trimită observbatori OSCE în zonele din estul Ucrainei unde se înregistrează încălcarea armisitițiului de la Minsk intrat în vigoare în 15 februarie.

Comisia Europeană pregătește un proiect de document în care se sugerează renunțarea la actuala politică europeană de vecinătate și deschide posibilitatea unei relații mai apropiate cu Rusia. Proiectul de document văzut de Europa Liberă face parte din încercările de a veni pînă la toamnă cu propuneri concrete de revizuire a acestei politici. Politica europeană de vecinătate(PEV) a fost lansată acum 10 ani, pentru a îmbunătăți relațiile cu statele care nu fac obiectul politicii de extindere a Uniunii Europene. Documentul citat întreabă clar dacă ar trebui ca PEV să existe în continuare, o înrebare care va genera îngrijorare în țări ca Georgia, R.Moldova și Ucraina. Rusia nu e menționată ca atare, dar e clar subiectul unei alte întrebări, anume dacă n-ar trebui îmbunătățite relațiile cu țările „din afara vecinătății”, și dacă nu ar trebui ca politica europeană de veciniătate n-ar trebui să permită „căi mai flexibile de cooperare cu vecinii vecinilor”.

Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman va face miercuri 4 martie o vizită de lucru în România, la invitația omologului său român Bogdan Aurescu. Natalia Gherman se va întîlni cu președintele României Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta și cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu. Gherman și Aurescu vor deschide reuniunea Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană România-R. Moldova pentru Integrare Europeană. Între subiectele pe care le va discuta la București Natalia Ghrman figurează coordonarea acțiunilor de pe agenda europeană, valorificarea sprijinului României pentru parcursul european al R.Moldova și consolidarea schimburilor comercial-economice bilaterale.

Adjunctul ministrului american de externe Anthony J. Blinken a repetat angajamentul Americii pentru sprijinirea Chișinăului în consolidarea parcursului său european, care ar spori independenţa politică şi economică a Republicii Moldova. În cadrul întrevederii sale cu președintele Nicolae Timofti, Blinken a spus că Statele Unite și Uniunea Europeană vor fi permament alături de R.Moldova în atingerea acestui obiectiv. Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, diplomatul american a mai spus că evoluţiile pozitive din R.Moldova depind de cum va fi combătută corupţia, cum va fi îmbunătăţit climatul de afaceri şi cum vor fi diversificate sursele de energie. La acest din urmă capitol, Blinken a vorbit de nevoia operaţionalizării şi extinderii gazoductului Iaşi-Ungheni. Președintele Nicolae Timofti i-a mulţumit diplomatului american pentru susţinerea de către America a proceselor democratice din R. Moldova, şi pentru asistenţa financiară consistentă acordată acestei de Statele Unite Moldovei. Anthony J. Blinken s-a întîlnit marți la Chișinău și cu premierul Chiril Gaburici.

Începînd de miercuri 4 martie R. Moldova va importa gaze naturale din România, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, a anunțat ministerul economiei de la Chișinău, citat de IPN. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat în 27 august 2014, la un an de la începerea construcţiei lui. Luni, 2 martie, consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a stabilit ca tariful aplicat de Vestmoldtransgaz pentru serviciul de transport al gazelor naturale să fie de 20,90 lei la mia de metri cubi. Nu se știe încă preţul pentru consumatorul final.

Republica Moldova a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza condiţiilor inumane de detenţie din Penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Marţi, 3 martie, Curtea a făcut publică hotărârea în cauza Pisaroglu c. Moldovei. CEDO a stabilit ca reclamantei Natalia Pisaroglu să i se plăteacă 3000 de euro prejudiciu moral şi 207 euro costuri şi cheltuieli. Pisaroglu a fost arestată în 2010 sub acuzația de trafic de persoane.

Deputatul comunist Artur Reşetnicov spune că PCRM nu participă la guvernare, se află în opoziție, și nu a făcut coaliție cu PLDM și PD. Vorbind într-o emisiune a postului Noroc TV, Reşetnicov a explicat că dacă partidul său nu ar fi votat guvernul Gaburici s-ar fi ajuns la alegeri anticipate, ceea ce ar fi fost o catastrofă pentru R.Moldova, în condițiile crizei fiannciare și economice: „Am votat guvernul, dar vor instaura un control parlamentar riguros asupra activităţii lui”, a spus Artur Reșetnicov.

Moldova începe de miercuri să importe gaze din România prin gazoductul Iași-Ungheni, inaugurat în august 2014 de premierii de atunci ai României și Republicii Moldova, Victor Ponta și Iurie Leancă. Începerea livrărilor de gaze a fost confirmată de Valeriu Triboi, viceministrul economie.

Vestmoldtransgaz, firma creată de guvernul de la Chișinău încă din ianuarie 2014 pentru a gestiona noua conductă, a primit un an mai târziu, în ianuarie 2015 de la Agenția Națională de Reglementări în Energetică (ANRE) licență pentru transportul gazelor. Licența a fost acordată pe 25 de ani și acoperă în perspectivă și prelungirea conductei până la Chișinău. Prețul final pentru consumator nu este cunoscut încă.

Administraţia de la Tiraspol intenționează să ofere o amnistie fiscală, pentru a încuraja întreprinderile să păstreze locurile de muncă existente și să creeze noi locuri de muncă. Potrivit agenției IPN, care citează presa de pe malul drept al NIstrului, amnistia amintită este una din măsurile unui plan al Tiraspolului de ieșire din actuala criză.
Tiraspolul a anunţat că în martie va achita salariile bugetarilor şi pensiile în proporţie de cel mult 70%. Cealaltă parte va rămâne sub formă de datorie pentru perioada când criza va fi depăşită. În acelaşi timp, la Bender sunt datorii salariale încă pentru ianuarie.

Deputatul comunist Artur Reşetnicov a declarat că PCRM rămâne într-o opoziţie „responsabilă”, dar că-şi doreşte unele funcţii de control. „Noi nu am dorit să transformăm procesul de votare a Guvernului într-un târg, nu am dorit funcţii. Dar cred că este justificat ca opoziţiei să-i revină unele funcţii de control, cum ar fi cea de preşedinte al Curţii de Conturi, ca să fie verificată eficienţa guvernării”, a declarat Reşetnicov la „Noroc TV”, citat de IPN.

Preşedintele Statele Unite, Barack Obama, a declarat că uciderea politicanului Boris Nemtov reflectă climatul actual din Rusia „în care jurnaliştii independenţi, persoanele care încearcă să comenteze pe Internet, se simt din ce în ce mai ameninţate”.
Într-un interviu cu agenţia Reuters, acordat luni 2 martie, Obama a ţinut să precizeze că „nu are nici o idee ce s-a întâmplat cu adevărat” în noaptea când Nemţov a fost asasinat. „Tot ce ştiu însă este că libertatea presei, libertatea de adunare, libertatea informaţiei, drepturile civice de bază, toate sunt într-o stare mult mai proastă decît erau cu cinci sau zece ani în urmă”, a declarat Obama. Tot mai des, a apreciat Obama, singura sursă de informaţie pentru publicul din Rusia sunt mediile de stat, unul din motivele „pentru care Rusia şi-a putut permite să agreseze Ucraina”.

Preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Chiril Gaburici se întâlnesc astăzi cu adjunctul secretarului de stat american, Anthony Blinken, aflat într-un turneu european care se încheie pe 6 martie, la Kiev. Potrivit declaraţiei de presă a Departamentului de Stat american, în cursul discuţiilor de la Chişinău, Blinken va reafima sprijinul Statelor Unite pentru reformele pe care Moldova s-a angajat să le facă în efortul de integrare europeană. Blinken şi Gaburici vor avea o conferinţă de presă comună.

Fostul ministru al sănătății Andrei Usatîi și alte patru persoane au fost puși sub acuzare într-un dosar privind ipotecarea parterului Spitalului Clinic Republican. Unimedia relatează că ofițerii CNA au încheiat urmărirea penală împotriva celor cinci, care sînt învinuiți de depășirea atribuţiilor de serviciu, de daune aduse intereselor publice, precum și de încălcarea dreptutilor unor persoane.

La Moscova au loc în această dimineaţă funerariile politicianului Boris Nemțov, cunoscut critic al regimului Putin şi fost prim-vicepremier în anii ’90. Nemțov a fost împuşcat în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin, în noaptea de vineri spre sîmbătă (27-28 februarie 2015). Ceremoniile vor începe cu o adunare oficială la Centrul Saharov.

Mai mulţi politicieni europeneni, între care preşedintele Parlamentului polonez, nu au primit dreptul de a intra în Rusia sau au fost „îndemnaţi” să renunţe la planul de a participa la funerariile lui Nemtov. Printre oficialităţile străine care vor participa se numără ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius.

Preşedintele Vladimir Putin, care a calificat asasintatul drept „o provocare”, nu va fi present. Va fi însă reprezentant de emisarul Kremlinului în Duma de stat, Garry Mink.

Luni, ministrul de externe rus Sergei Lavrov a cerut ca uciderea lui Nemțov să nu fie folosită „în scopuri politice” şi a asigurat Consiliul ONU pentru Drepturile Omului că preşedintele Vladimir Putin „a cerut imediat deschiderea unei anchete, care este urmărită cu o atenţie deosebită”. Anchetatorii au declarat că sunt în căutare de indicii, care ar putea lega asasinatul fie de viaţa privată a lui Boris Nemtov, fie de scena teroristă sau de cea legată de criza din Ucraina. Nu este exclusă nici alternative unei tentative de destabilizare a ţării.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut Rusiei să întreprindă o anchetă „cinstită, transparentă, şi credibilă”. Iar purtătorul de cuvânt al Casei Albe l-a descris luni pe Nemțov drept un „avocat neobosit al ţării sale, un critic al corupţiei, un avocat al drepturilor omului şi transparenţei”.

Tînăra care era cu politicanul Boris Nemțov în noaptea în care acesta a fost asasinat a declarat că nu l-a văzut pe ucigaș, pentru că acesta a venit din spate. Ana Durițkaia, care este ucraineană, a fost între timp eliberată de poliţia rusă, după o lungă anchetă şi s-a întors la Kiev.

Vorbind pentru canalul TV Dojd via Skype în 2 martie, Durițkaia a spus că a văzut mașina care a plecat de la locul crimei, fără însă să-i poată vedea numerele de înmatriculare și nici să-și dea seama ce tip de mașină era. Boris Nemțov a fost asasinat în 27 februarie în timp ce se plimba cu Ana Durițkaia la câtva zeci de metri de Kremlin.

Rusia și Ucraina au ajuns la un acord privind livrările de gaze în luna martie, ceea ce va evita şi posibila întrerupere a aprovizionării ţărilor din Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte livrările de gaze spre regiunile separatiste din estul Ucrainei, cele două părţi au căzut de acord că problema este complicată „tehnic, politic, şi juridic” motiv pentru care va fi nevoie de noi negocieri pe această temă. Discuţiile au fost mediate de Uniunea Europeană.

Recent, Rusia avertizase că va sista livrările de gaze spre Ucraina pe 3 martie pentru că nu primise banii în avans, aşa cum s-a stabilit. Kievul, pe de altă parte, a afirmat că în februarie nu a primit decât o parte din gazul pe care-l plătise. În replică, Moscova a declarat că o parte din gaz a fost livrat direct zonelor separatiste din estul Ucrainei, după ce guvernul de la Kiev încetase să mai alimenteze aceste regiuni. Rămâne de văzut cum se va asigura alimentarea acestor regiuni în viitor şi mai ales cine va plăti pentru gazul livrat.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a invitat oficialităţi din Ucraina, Rusia şi Franţa, vineri, la Berlin, pentru o nouă rundă de discuţii legate de criza din Ucraina şi de aplicarea acordului de încetare a focului Minsk2, negociat în februarie, în urma unui maraton diplomatic. D-na Merkel a discuta luni la telefon cu preşedinţii celor trei ţări implicate în negocierile de la Minsk şi, potrivit cancelariei germane, au căzut de acord că OSCE ar trebui să urmărească, mai activ, aplicarea acordului de încetare a focului în estul Ucrainei. Totodată au cerut accelerarea schimbului de prizonieri şi cât mai mult ajutor umanitar pentru zonele afectate de conflictul separatist.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, se află în Statele Unite la invitaţia unei importante asociaţii a evreilor americani şi astăzi va vorbi în Congres unde va pleda împotriva negocierilor care au loc în acest moment cu Iranul, menite să limiteze programul nuclear al Teheranului la componenta sa civilă. În schimb, puterile lumii, între care Statele Unite, promit ridicarea sancţiunilor internaţionale.

În opinia premierului israelian, însă, Iranul rămâne cea mai mare ameninţare la adresa existenţei statului Israel şi cel mai mare finanţator al terorismului internaţional. Netanyahu a fost invitat să se adreseze Congresului fără ca preşedintele Barack Obama să fie consultat în avans. Într-un interviu cu Reuters, Obama a atras atenţia asupra viziunii exagert de pesimiste a premierului Netanyahu asupra intenţiilor Iranului în acest moment.

La Geneva, Secretarul de stat american John Kerry se pregăteşte de o nouă rundă de negocieri cu Iranul.

Rusia și Ucraina au negocieri de urgență în disputa legată de criza aprovizionării cu gaz, care ar putea amenința livările spre Europe. Compania rusă de stat Gazprom a amenințat săptămâna trecută că va opri alimentarea cu gaz a Ucrainei, din cauza unor plăți restante. Uniunea Europeană, care mediază megocierile de la Bruxelles, a spus luni 2 martie că speră într-un rezultat positiv al trativelor dintre miniștrii energiei din Rusia și Uctaina. Gazprom a amenințat de asemenea să direcționeze aprovizionarea cu gaze spre rtegiunile controlate de rebelii pro-ruși în estul Ucrainei. Cam o treime din gazul de care are nevoie Uniunea Europeană vine din Rusia și tranzitează Ucraina.

Fostul ministru al sănătății Andrei Usatîi și alte patru persoane au fost puși sub acuzare într-un dosar privind ipotecarea parterului Spitalului Clinic Republican. Unimedia relatează că ofițerii CNA au încheiat urmărirea penală împotriva celor cinci, care sînt învinuiți de depășirea atribuţiilor de serviciu, de daune aduse intereselor publice, precum și de încălcarea dreptutilor unor persoane.

Femeia care era cu politicianul rus de opoziție Boris Nemțov când acesta a fost asasinat a declarat că nu l-a văzut pe ucigaș, pentru că acesta a venit din spate. Anna Durîțka, care e ucraineană, a mai spus că se află sub pază permamentă și că oficialitățile fac presiuni asupra ei să rămână în Rusia, deși vrea să se întoarcă acasă în Ucraina pentru că mama ei e bolnavă. Vorbind pentru canalul TV Dojd via Skype în 2 martie, Durîțka a spus că a văzut mașina care a plecat de la locul crimei, fără însă să-i poată vedea numerele de înmatriculare și nici să-și dea seama ce tip de mașină era. Boris Nemțov a fost asasinat în 27 februarie în timp ce se plimba cu Anna Durîțka la cîteva zeci de metri de Kremlin.