Asistenta secretarului de stat american Victoria Nuland a spus că Statele Unite și Uniunea Europeană examinează posibilitatea unor sancțiuni sporite împotriva Rusiei, dacă separatiștii pro-ruși încearcă să ocupe noi teritorii în estul Ucrainei. Vorbind în cadrul unor audieri în Congresul american, Nuland a spus că o echipă guvernamentală americană specializată în sancțiuni se află săptămâna aceasta în Europa, și că sunt examinate noi sancțiuni economice în eventualitatea nerespectării armistițiului de la Minsk.

Ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a afirmat că Republica Moldova își dorește o „abordare bazată pe diferențiere” din partea Uniunii Europene a relației cu vecinele estice, așa încât acestea fie răsplătite de Bruxelles în mod direct-proporțional cu reformele pe care le face fiecare. Vorbind la București în compania omologului său român Bogdan Aurescu, Gherman a spus că autoritățile de la Chișinău urmăresc cu atenție revizuirea politicii europene de vecinătate. Actualul Parteneriat Estic abordează la pachet fostele republici sovietice, de la Republica Belarus, care nu-și dorește strângerea relațiilor, la Republica Moldova care solicită perspectiva aderării. Cu aceași ocazie, șeful diplomației de la București Bogdan Aurescu a spus că așteptările Chișinăului sunt absolut firești, și că România va pleda în continuare pentru „racordarea fermă și ireversibilă la familia europeană" a Republicii Moldova.

Zeci de mineri din estul Ucrainei au fost blocați sub pământ și se crede că pot fi morți după o explozie la o mină de la Donețk pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși. Oficiali ai minei Zasyadko spun că explozia a fost cauzată cel mai probabil de o acumulare de gaze și nu are legătură cu luptele de pe linia frontului dintre forțele guvernamentale și separatiști, care trece prin apropiere. Totuși, Kievul a sugerat că războiul a agravat tragedia și a acuzat separatiștii că frânează activitățile de salvare, restricționând accesul la mină. Spicherul parlamentului ucrainean Volodimir Hroisman a spus că poate confirma existența numai unei singure victime, și că 32 de mineri sunt dispăruți.

Secretarul de stat american John Kerry și ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif au încheiat convorbirile de trei zile despre programul nuclear ranian purtate la Montreux, în Elveția. Zarif a spus că s-au făcut progrese, dar „mai rămâne mult de lucru”. Kerry a spus că negocierile sînt în continuare dificile și a anunțat că cei doi se vor întâlni din nou pe 15 martie. În timpul convorbirilor din Elveția, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat într-un discurs în Congresul american că un acord asupra programului nuclear iranian va pregăti calea Iranului către bomba nucleară, în loc să o blocheze. Președintele Barack Obama a spus că Netanyahu nu a oferit o alternativă. Statele Unite și alte cinci puteri internaționale doresc un acord prin care, în schimbul relaxării sancțiunilor, Iranul limitează programul nuclear și îl deschide inspecțiilor internaționale așa încât să se asigure că nu construiește arma atomică.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, este în continuare nesigură că guvernul Gaburici din care face parte ar putea realiza reforme în lipsa sprijinului unei majorităţi sigure în parlament. Vorbind la postul public de televiziune şi la Europa Liberă, Maia Sandu a părut să sugereze că a acceptat să rămână într-un astfel de guvern doar de dragul reformelor începute în educaţie şi pe care nu ar fi vrut să le întrerupă, dar că nu este sigură că ele vor fi sprijinite de grupul parlamentar al comuniştilor. „Dacă mi-au înaintat două moţiuni în vechiul mandat, admit că ar putea exista şi o a treia în actualul”, a spus ministrul. Maia Sandu este văzută ca o aliată a fostului premier liberal-democrat Iurie Leancă, care a părăsit formaţiunea ce-l înaintase în această funcţie după ce nu acumulase suficiente voturi în parlament ca să-şi continue mandatul şi a anunţat că-şi va lansa foarte curând un propriu proiect politic.

Ministrul moldovean al educaţiei Maia Sandu afirmă că s-a văzut nevoită să-l reangajeze în minister pe Valentin Crudu demis tot de ea în 2012 din şef de direcţie pentru probleme de integritate, din cauza unei decizii incorecte a justiţiei. „Mi-a ajuns cuţitul la os şi am decis să fac apeluri publice în legătură cu aceasta”, s-a plans Maia Sandu care a supus în ultima vreme unor critici dure sistemul judiciar pentru mai multe hotărâri vizând treburile din educaţie. Adresându-se anterior Consiliului Suprem al Magistraturii printr-o scrisoare publică, Maia Sandu i-a cerut forului de autoreglementare judecătorească să-i sancţioneze cel puţin disciplinar pe magistraţii care dau decizii „strâmbe”. În viziunea sa, justiţia incorectă este în prezent o frănă în calea reformelor din educaţie. Ea a optat totdată pentru modificarea urgentă a Codului Muncii, care în opinia sa protejează excesiv şi angajaţi angajaţii care nu o merită.

Ministrul sănătății Mircea Buga spune că R.Moldova se află în pragul unei epidemii de gripă, dar situația se menține deocamdată în limitele epidemiologice stabilite pentru un an obișnuit. „Suntem în perioada de depășire a pragului epidemic. Urmează să vedem care va fi situația la sfârșitul săptămânii”, a spus Buga la ședința guvernului. Înainte de declarația ministrului, Ministerul sănătății a anunțat că a înregistrat al optulea deces de gripă de anul acesta. A decedat un bărbat în vârstă de 67 de ani din Chișinău. Până astăzi, s-au înregistrat 940 de cazuri de gripă, 142 de mii de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii și aproape 39 de mii de cazuri de sindromul acut respirator sever.

Donatorii Republicii Moldova reprezentând numeroase guverne occidentale și câteva organizații internaționale au recomandat guvernului moldovean un set de măsuri urgente în sectorul bancar, economie, justiție, inclusiv combaterea corupției. Ele au fost înmânate premierului Chiril Gaburici la o ședință la guvern la care au participat între alții ambasadorii Uniunii Europene și Statelor Unite. În documentul cu 30 de capitole se spune că recomandările reprezintă „viziunea partenerilor de dezvoltare”, care oferă sprijin financiar Republicii Moldova.

Autoritățile moldovene au confirmat că Republica Moldova a început astăzi, în premieră, să importe gaze naturale din România prin gazoductul Iași-Ungheni, care a fost construit preponderent din fonduri românești, cu susținerea Uniunii Europene. Livrările încep cu jumătate de an mai târziu decât data promisă inițial de fostul premier Iurie Leancă și omologul său Victor Ponta. Cei doi au salutat astăzi începutul importurilor, în postări pe rețelele de socializare online. Ministerul moldovean al Economiei spune într-un comunicat că, în 2015, Republica Moldova ar urma să primească peste un milion de metri cubi de gaze naturale la un preţ de 1010 lei româneşti, echivalentul a circa 255 de dolari americani sau cu peste 70 de dolari mai ieftin decât gazul rusesc. Importurile din România constituie doar câteva procente din consumul moldovean, iar pentru mărirea lor autoritățile moldovene spun că plănuiesc să extindă conducta Iași-Ungheni până la Chișinău, în următorii doi ani.

Unul din cei mai cunoscuți lideri ai opoziției din Rusia, Aleksei Navalnîi și-a exprimat convingerea că Boris Nemțov a fost asasinat „la ordinul conducerii politice a țării, inclusiv al lui Vladimir Putin”. Navalnîi a lansat acuzația pe blogul său, într-o postare din închisoare, unde ispășește o pedeapsă de 15 zile de detenție, la care a fost condamnat luna trecută pentru răspândirea de manifeste în metroul moscovit în timp ce se afla în arest la domiciliu. Navalnîi crede că Nemțov a fost ucis de serviciile speciale sau de „grupări proguvernamentale extremist-teroriste care declară deschis că au drept scop lupta cu opoziția, acolo unde poliția nu poate” și care „ar fi fost organizate de putere în ultimele luni.” „Singura întrebare ar fi cum a fost formulat acest ordin: „trebuie să-l ucideți pe Nemțov” sau „trebuie să desfășurați o acțiune de mare rezonanță”, mai scrie Navalnîi. Într-o primă declarație publică de la asasinarea lui Nemțov, președintele rus Vladimir Putin a cerut astăzi forțelor de securitate să scape Rusia de „rușine și tragedii” precum uciderea opozantului la 27 februarie. Într-un discurs televizat, Putin a mai a cerut poliției să descopere „crimele de răsunet, inclusiv cele cu substrat politic” și să ia măsuri pentru descurajarea extremismului mai ales printre tineri, fără a defini ce înțelege prin extremism.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut structurilor de apărare a ordinii publice să salveze Rusia de „rușine și tragedii” precum uciderea lui Boris Nemțov și a cerut poliției să descopere crimele de răsunet cu substrat politic. Vorbind la colegiul Ministerului de Interne, Putin a părut să recunoască prejudiciile de imagine aduse Rusiei de uciderea criticilor puterii ca Nemțov, care a fost împușcat în apropiere de zidurile Kremlinului în noaptea de 27 februarie. „Trebuie acordată cea mai serioasă atenție crimelor cu rezonanță, inclusiv celor cu substrat politic”, a spus Putin în discursul transmis în direct de televiziunea de stat. „Rusia trebuie în sfârșit salvată de rușine și tragedii de felul aceleia pe care am trăit-o și văzut-o cu toții foarte recent, am în vedere uciderea obraznică a lui Boris Nemțov chiar în centrul capitalei”, a spus liderul rus. Putin a mai cerut poliției să „reacționeze imediat la orice semnale despre pregătirea actelor de extremism” și să ia măsuri pentru descurajarea extremismului mai ales printre tineri.

Experți militari americani estimează că aproximativ 12 mii de militari ruși acordă sprijin separatiștilor pro-moscoviți din estul Ucrainei. Comandantul trupelor terestre americane în Europa, Ben Hodges, a declarat marți la Berlin că din forțele rusești care sprijină separatiștii fac parte consilieri militari, operatori pentru pregătirea armamentului și munițiilor și unități de luptă. Hodges a spus că alți 29 de mii de militari ruși sunt dislocați în Crimeea anexată anul trecut de Rusia. Potrivit lui, livrarea de armament către Ucraina ar putea „ridica mizele” președintelui rus Vladimir Putin în interiorul țării. „Atunci când mamele vor începe să-și vadă copiii întorcându-se acasă morți, sprijinul intern va începe să se diminueze”, a spus generalul american. Rusia neagă că ar acorda sprijin separatiștilor din estul Ucrainei. Hodges a mai spus că Ucraina cere să-i fie livrate echipamente și mijloace de culegere a informațiilor, precum și arme capabile să oprească tancurile rusești. Totodată, el a reafirmat că Washingtonul încă nu s-a decis să trimită arme Ucrainei și că ar dori să fie găsită o soluție politică a crizei din Ucraina.

O explozie s-a produs în dimineața zilei în mina de cărbune Zasiadko din Donețk, în estul Ucrainei.

Președintele Radei supreme de la Kiev, Volodimir Hroisman, a declarat că în urma exploziei și-au pierdut viața 32 de mineri.

Anterior, reprezentanți ai administraţiei separatiste au spus că exista cel puțin un mort și 14 răniți și că alte 73 de persoane ar fi blocate sub pământ.

Agenția Reuters însă îl citează pe șeful serviciului de securitate al minei, Vladimir Țîmbalenko, potrivit căruia în urma exploziei și-au pierdut viața peste 30 de oameni. Țâmbalenko a spus că salvatorii vor putea coborî în mină numai după eliminarea gazului toxic.

Șeful sindicatelor independente din Ucraina, Mihail Volîneț, a declarat că în momentul exploziei în mină se aflau 207 oameni. Potrivit agenției Unian, cinci mineri au reușit să iasă la suprafață, soarta altor 47 nu este cunoscută.

Reprezentanta serviciului local de pentru situații excepționale Iuliana Bedilo a declarat pentru Ria Novosti că explozia s-ar fi produs în urma acumulării de gaze în mină și nu ca urmare a vreunui atac de artilerie.

Decizia Rusiei de a înlocui importul mai multor produse din străinătate cu cele autohtone ar putea afecta mai multe companii din regiunea transnistreană. Una din cele mai mari întreprinderi industriale din stânga Nistrului „Electromaș” a fost anunțată de partenerii săi tradiționali din Rusia, între care și compania Transneft, că una din condițiile prelungirii contractelor este plasarea producției pe teritoriul Federației Ruse, a declarat directorul întreprinderii, Vladimir Trandasir, citat de agenția Novostipmr. Potrivit lui, 95 la sută din producția „Electromaș” este exportată în Federația Rusă. O delegație de la Tiraspol s-a aflat zilele trecute la Moscova pentru a discuta soarta de mai departe a exporturilor transnistrene. Administrația regiunii separatiste spune că a primit asigurări din partea reprezentanților ministerului rus al industriei și comerțului că relațiile comerciale cu întreprinderile transnistrene nu vor fi întrerupte. Exporturile regiunii în Federația Rusă și în Ucraina s-au redus dramatic în ultimul an, după începutul crizei ucrainene. Potrivit statisticii de la Tiraspol, Transnistria exportă în Rusia mai puțin de 16 la sută din produsele sale și peste 70 la sută în țările UE și Republica Moldova.

Pensionarii din regiunea transnistreană primesc începând de luni, 2 martie, doar 70 la sută din valoarea pensiilor. Șefa fondului de pensii din Tiraspol, Angela Țurcan, a declarat, marți, pentru postul local de televiziune că pensionarii nu vor mai primi nici suplimentul la pensii de 50 de ruble de la buget, după ce la începutul anului acest adaos fusese redus în jumătate.

Din ianuarie pensionarii transnistreni au rămas și fără suplimentul lunar în valoare de 15 dolari pe care-l primeau în ultimii ani din Federația Rusă. Moscova a anunțat că amână până în luna martie finanțarea, din motive birocratice. Până în prezent nu există o confirmare oficială că plata suplimentuluiu rusesc va fi reluată.

Pensia minimă în regiunea transnistreană este de 606 ruble - mai puțin de 60 de dolari, iar numărul pensionarilor este de aproximativ 140 de mii.

Pensionarii au fost lipsiți de la începutul anului și de gratuitatea călătoriilor în transportul public.

Administrația regiunii separatiste a anunțat recent că va tăia cu 30 la sută și salariile bugetarilor. Tiraspolul spune că veniturile la buget s-au redus constant în ultimele luni din cauza crizei ucrainene și a ceea ce numește drept blocadă economică impusă de Kiev și Chișinău – o acuzație respinsă de Moldova și Ucraina.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a îndemnat Statele Unite să se abțină de la o eventuală înțelegere cu Iranul în dosarul nuclear, spunând că Teheranul ar fi o amenințare pentru Orientul Apropiat și întreaga lume. Într-un discurs rostit marți în Congresul Statelor Unite, Netanyahu a spus că Iranul ar fi strâns legat de extremismul islamic, reprezintă un pericol serios pentru statul izraelian și că „va fi mereu dușmanul Americii”. Chiar dacă Teheranul ar accepta acum să renunțe la programul său nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor economice, asta nu înseamnă că se va opri din încercările de a obține arma nucleară, a declarat Netanyahu. Mai devreme, tot marți, Teheranul numit drept inacceptabilă propunerea președintelui Statelor Unite, Barack Obama, de a introduce un moratoriu de cel puțin 10 ani asupra programului său nuclear în cadrul unei posibile înțelegeri cu marile puteri ale lumii. Statele Unite, Marea Britanie, China, Franța, Germania și Rusia încearcă să convingă Iranul să renunțe la programul nuclear, fiind suspectat că ar conține și o componentă militară. Teheranul respinge acuzațiile.

Începând de astăzi, R. Moldova ar urma să importe gaze naturale din România, prin gazoductul Iaşi-Ungheni. Livrările încep cu jumătate de an mai târziu decât data promisă inițial de fostul premier Iurie Leancă și omologul său Victor Ponta. Surse de la Ministerul economiei au declarat Europei Libere că în 2015, prin conducta Iaşi–Ungheni, Republica Moldova ar urma să primească peste un milion de metri cubi de gaze naturale la un preţ de 1010 lei româneşti, echivalentul a circa 255 de dolari americani sau cu peste 70 de dolari mai ieftin decât gazul rusesc. Acum două zile, ANRE a stabilit că tariful aplicat de Vest mold transgaz pentru serviciul de transport al gazelor naturale va fi de 20,90 lei la mia de metri cubi. Nu se știe încă preţul pentru consumatorul final.

Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman va face astăzi o vizită de lucru în România, la invitația omologului său Bogdan Aurescu. Natalia Gherman se va întâlni cu președintele României Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta și cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu. Gherman și Aurescu vor deschide reuniunea Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană România-R. Moldova. Între subiectele pe care le va discuta la București Natalia Gherman figurează coordonarea acțiunilor de pe agenda europeană, valorificarea sprijinului României pentru parcursul european al R.Moldova și consolidarea schimburilor comercial-economice bilaterale.

Adjunctul ministrului american de externe Anthony Blinken a repetat marți la Chișinău angajamentul Americii pentru sprijinirea Chișinăului în consolidarea parcursului său european, care ar spori independenţa politică şi economică a Republicii Moldova. În cadrul întrevederii cu președintele Nicolae Timofti, Blinken a spus că Statele Unite și Uniunea Europeană vor fi permanent alături de R.Moldova în atingerea acestui obiectiv. Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, diplomatul american a mai spus că evoluţiile pozitive din R.Moldova depind de cum va fi combătută corupţia, cum va fi îmbunătăţit climatul de afaceri şi cum vor fi diversificate sursele de energie. La acest din urmă capitol, Blinken a vorbit de nevoia operaţionalizării şi extinderii gazoductului Iaşi-Ungheni. Anthony J. Blinken s-a întîlnit marți la Chișinău și cu premierul Chiril Gaburici.

Comisia Europeană pregătește un proiect de document în care se sugerează renunțarea la actuala politică europeană de vecinătate și deschide posibilitatea unei relații mai apropiate cu Rusia. Proiectul de document văzut de Europa Liberă face parte din încercările de a veni până la toamnă cu propuneri concrete de revizuire a acestei politici. Politica europeană de vecinătate a fost lansată acum 10 ani, pentru a îmbunătăți relațiile cu statele care nu fac obiectul politicii de extindere a Uniunii Europene. Documentul citat întreabă clar dacă ar trebui ca Politica europeană de vecinătate să existe în continuare - o întrebare care va genera îngrijorare în țări ca Georgia, R.Moldova și Ucraina. Rusia nu e menționată ca atare, dar e clar subiectul unei alte întrebări, anume dacă n-ar trebui îmbunătățite relațiile cu țările „din afara vecinătății”, și dacă nu ar trebui ca politica europeană de vecinătate să permită „căi mai flexibile de cooperare cu vecinii vecinilor”.

Ministrul georgian de externe a cerut Rusiei să-și înceteze politicile agresive față de alte state suverane, afirmînd că agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei nu e un caz izolat. Vorbind marți la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului la Geneva, șefa diplomației de la Tbilisi Tamar Beruciașvili a spus că comunitatea internațională ar trebui să riposteze în mod corespunzător agresiunii rusești împotriva Ucrainei, anexării Crimeii și destabilizării în continuare a regiunilor din estul Ucrainei. Beruciașvili a adăugat că semnarea recent a unor tratate între Moscova și regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de sud sunt o continuare a politicii de anexare pe care o duce Rusia, iar asta arată că Ucraina nu e un caz izolat.

La București a avut loc prima ședință a Consiliului Superior de Apărare a Țării din mandatul președintelui Klaus Iohannis. Între temele abordate s-a numărat și situația regională, membrii consiliului trăgînd concluzia că rolul României de pivot al NATO și UE în regiune va contribui, în momentul potrivit, la acceptarea de către partenerii occidentali a includerii R. Moldova în pachetul de extindere ce are în vedere Balcanii de Vest, se spune într-un comunicat al președinției de la București.

Ministrul georgian de externe a cerut Rusiei să-și înceteze politicile agresive față de alte state suverane, afirmînd că agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei nu e un caz izolat. Vorbind la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului la Geneva, șefa diplomației de la Tbilisi Tamar Beruciașvili a spus că comunitatea internațională ar trebui să ripostezze în mod corespunzător agresiunii rusești împotriva Ucrainei, anexării Crimeii și destabilizării în continuare a regiunilor din estul Ucrainei. Beruciașvil a adăugat că semnarea recent a unor tratate între Moscova și regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de sud sînt o continuare a politicii de anexare pe care o duce Rusia, iar asta arată că Ucraina nu e un caz isolat.

Din Irak se relatează că în jurul orașului Tikrit se dau lupte grele, după ce armata irakiană a început o operațiune menită să recucerească orașul natal al fostului dictator irakian Saddam Hussein din mâinile militanților grupării Statul Islamic. Guvernul de la Bagdad a mobilizat 30.000 de luptători, între care trupe irakiene, miliții șiite și luptători suniți, sprijiniți de artilerie și avioane de luptă. Se relatează că înaintarea armatei irakiene este încetinită de lunetiști și de bombe plantate pe marginea drumului.

Un ziar rus pro-kremlin a relatat în 3 martie că anchetatorii se concentrează pe posibilitatea ca asasinarea lui Boris Nemțov să aibă legătură cu conflictul din Ucraina. Fără să citeze vreo sursă specifică, cotidianul „Izvestia” spune că ancheta nu exclude ca Nemțov să fi fost ucis la ordinele serviciilor speciale ucrainene. Ziarul mai susține că organizatorii asasinatului ar putea fi militanți ceceni despre care „Izvestia” afirmă că ar fi luptat alături de forțele ucrainene împotriva rebelilor pro-ruși. Publicația citează o sursă anonimă din poliția rusă care pretinde că organizatorii crimei ar fi cecenul Adam Osmaiev și soția sa Amina Okuieva. Osmaiev a fost arestat în Ucraina în 2012 la cererea Moscovei, sub bănuiala că ar fi complotat la asasinarea președintelui Vladimir Putin , dar a fost eliberat în 2014. Fără să comenteze relatarea din „Izvestia”, anchetatorii federali au spus că una din pistele urmărite de anchetă este legătura cu Ucraina. Relatarea din „Izvestia” - care a devenit o platformă pentru puncte de vedere anti-occidentale - face parte numărul din ce în ce mai mare de declarații rusești și relatări ale presei pro-Kremlin din Rusia care sugrează că Occidentul sau Ucraina ar fi ordonat uciderea lui Nemțov.