Grănicerii ruși din regiunea Crimeea, anexată ilegal de către Rusia, spun că au arestat un bărbat bănuit că a fost implicat în luarea de ostateci care a avut loc în 2002 la Teatrul Dubrovka de la Moscova. Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al filialei Serviciului Federal de Securitate FSB din Crimeea, care nu spune când a fost reținut suspectul. S-a relatat însă că Hasan Zakaiev a fost reținut în decembrie. În octombrie 2002, un grup de militanți ceceni au întrerupt un spectacol cu muzicalul „Nord-Ost”, care se juca la Teatrul Dubrovka, și i-au luat ostateci pe spectatori. Toții militanții și cam 130 de spectatori au fost uciși după ce forțele speciale au luat cu asalt teatrul. Majoritatea celor morți au încetat din viață din cauza asistenței medicale neglijente pe care au primit-o după evacuarea sălii de spectacole. Comunicatul de presă al FSB nu spune cum anume a fost implicat Zakaiev în drama din 2012.

Premierul finlandez Alexander Stubb, a cărui țară are o graniță lungă de 1500 de km cu Rusia, a spus că Finlanda n-ar trebui să excludă posibilitatea de a încerca să intre în NATO în următorii ani. Finlanda e una din țările regiunii baltice care a raportat recent sporirea numărului de incursiuni ale aviației militare rusești. Vorbind la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Stubb a spus că această posibilitate trebuie luată în calcul în următorul mandat guvernamental. În Finlanda sînt programate alegeri generale în aprilie, iar un ciclu electoral este de patru ani.

Declarația făcută de președintele Franței, François Hollande, că NATO ar trebui să oprească temporar procesul de extindere este analizată în Muntenegru și Georgia. Premierul muntenegrin Milo Djukanovici a spus că afirmația făcută de Hollande în 2 martie, în compania secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Paris, e posibil să fi fost influențată de încercările de a rezolva criza ucraineană și temerile de a nu antagoniza Rusia, care a criticat extinderea Alianței Nord-Atlantice. Djukanovici a adăugat că guvernul său va cere Parisului să clarifice cele declarate de liderul francez. Ambasadorul Statelor Unite în Gerogia, Richard Norland, a spus că nu va comenta cele spuse de un lider al unei țări NATO, dar că în opinia sa e important ca Georgia să facă tot ce poate pentru a dobândi califcativele care să-i permită intrarea în Alianță. Atît Muntenegru cît și Georgia lucrează de ani de zile la integrarea în Uniunea Europeană și în NATO.

Ministerul rus al apărării a anunțat o creștere a activității unor unități din gruparea Statul Islamic în țări care fac parte din Organizația Tratatatul Securității Colective - OTSC. Ministrul adjunct al apărării Anatoli Antonov a spus că Moscova e foarte îngrijorată de situația de la granița de sud a OTSC, și că primele unități jihadiste au apărut în Tadjikistan. Alături de Rusia și Tadjikistan, din OTSC mai fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîstan. Comisia pentru securitate națională din Kazahstan a spus la sfîrșitul lui februarie că membri ai grupării Statul Islamic au intrat în sudul Kazahstanului și Kîrgîstanului. Serviciul kîrgîz al Europei Libere a relatat în ianuarie că patru din cei șase luptători jihadiști care au fost arestați în orașul Oș sub bănuiala că puneau la cale atacuri teroriste fusesră instruiți în Siria.

S-au împlinit 40 de ani de la asasinarea la München a lui Cornel Chiriac, cunoscutul realizator al emisiunilor Metronom. Radio Europa Liberă a început publicarea pe internet a unor emisiuni comemorative dedicate lui Cornel Chiriac, Puteți găsi pe pagina noastră de internet o primă emisiune din această serie, în care personalitatea lui Cornel Chiriac este evocată de Radu Teodor Maltopol, cel care a realizat emisiunile Metronom după moartea sa.

Secretarul de stat american John Kerry a afirmat că Statele Unite continuă să monitorizeze „acțiunile destabilizatoare” ale Teheranul din Orientul Milociu, în timp ce mai multe statele puternice ale lumii și Iranul încearcă să ajungă la un acord cu privire la programul nuclear iranian. Kerry a făcut această afirmație la Riad, în Arabia Saudită, unde s-a întîlnit cu omologii săi din Consiliul de Cooperare din Golf și din Arabia Saudită, după trei zile de convorbiri în Elveția cu șeful diplomației iraniene Mohammed Javad Zarif, menite să convingă Iranul să-și restrîngă programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor economice. La fel ca Israelul, mai multe state sunite din Golful Persic bănuiesc că regimul șiit de la Teheran încearcă să construiască arma atomică.

Armata rusă a anunțat că mai mult de 2000 de militari iau parte la manevre militare de apărare antiaeriană de anvergură în regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de sud. Potrivit districtului federal de sud al armatei ruse, 500 de piese de armament greu sînt folosite în aceste exerciții, ce ar simula contracarea unor atacuri cu bombardiere și rachete. Aplicațiile au loc în districtele federale din Caucazul de sud și de nord, din Crimeea, și la bazele aeriene din Abhazia și Osetia de sud. Nu se știe pentru moment cît vor dura. Ultimele manevre din vestul și sudul Rusiei au creat îngrijorare în statele învecinate și au dus la acuzații că Moscova se folosește de aceste exerciții militare pentru a trimite pe ascuns trupe în ajutorul separatiștilor din estul Ucrainei.

Un avocat al pilotului ucrainean Nadejda Savcenko a anunțat că aceasta a încetat parțial greva foamei, care a intrat în a 83-a zi la 5 martie. Avocatul Mark Feigin a postat pe Twitter un mesaj scris de mână în care Savcenko spune că va mânca de acum încolo supă, „pentru a trăi și zbura”. Feigin a vizitat-o pe Savcenko în centrul de detenție după ce autoritățile ruse au anunțat că ea a acceptat să urmeze recomanddările doctorilor. „Confirm oprirea parțială a grevei foamei”, a scris ea. Nadejda Savcenko spune că a fost răpită de rebeli pro-ruși în estul Ucrainei în iunie 2014 și transferată ilegal după aceea în Rusia, unde a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la uciderea a doi jurnaliști care relatau desre conflict. Rusia a respins mai multe apeluri din partea Occidentului pentru a o elibera pe Savcenko, care a început greva foamei în 3 decembrie.

Ministrul muncii de la Chișinău, Ruxanda Glavan, a dat asigurări joi în plenul Parlamentului că nu există restanţe la achitarea pensiilor şi a altor prestații sociale, relatează IPN. Răspunzând la o interpelare a preşedintelui Comisiei parlamentare pentru protecţia socială, Oxana Domenti, deputat PCRM, în privinţa achitării pensiilor, Ruxanda Glavan a declarat că atât în luna ianuarie, cât şi februarie toate pensiile şi prestaţiile sociale au fost achitate la timp. Ea adăugat că aceste plăţi vor fi făcute la timp în continuare. Glavan a infirmat declaraţiile deputaţilor socialişti care au spus că ar exista întârzieri la achitarea compensaţiilor pentru perioada rece a anului.

Victor Lutenco a demisionat din funcţia de şef al Biroului pentru Relaţii cu Diaspora de la Chișinău. El a explicat că nu doreşte să facă parte dintr-o guvernare dependentă de votul comuniştilor, şi că nu crede obiectivele fixate împreună cu reprezentanţii comunităţilor cetăţenilor moldoveni din afară pot fi îndeplinite. Lutenco a anunţat că se alătură proiectului lansat de fostul premier Iurie Leancă.

Viceminiştrii de externe din ţările Grupului de la Vişegrad viziteză R Moldova în 5-6 martie. Din delegaţie fac parte viceministrul de externe al Cehiei, Ivo Šrámek, viceministrul Poloniei, Konrad Pawlik, viceministrul Slovaciei, Peter Burian, şi al Ungariei, István Mikola. Pe agenda vizitei se află întrevederi cu preşedintele Parlamentului Andrian Candu, premierul Chiril Gaburici, ministrul de externe Natalia Gherman, şi viceprim-ministrul pentru reintegrare, Victor Osipov. Discuţiile se vor concentra pe priorităţile agendei de reforme pentru aprofundarea parcursului european al Republicii Moldova, aplicarea Acordului de Asociere cu UE, pregătirile pentru Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, şi evoluţiile situaţiei din regiune.

Cetăţenii moldoveni vor putea monitoriza reprezentarea intereselor statului în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi sfera de executare a hotărârilor urmărind platforma online www.agent.gov.md, lansată de Ministerul Justiţiei. Platforma va fi disponibilă începând cu 6 martie, transmite IPN. Ministrul justiţiei Vladimir Grosu a afirmat că platforma va asigura procesul de transparenţă decizională şi va deveni un mijloc de comunicare a agentului guvernamental cu autorităţile publice relevante şi mass-media.

Președintele Petro Poroșenko a declarat o zi de doliu național în Ucraina în memoria celor peste 30 de miner, care au murit ca urmare a exploziei dintr-o mină din regiunea Donețk. Accidentul a avut loc în 4 martie iar autoritățile separatiste din estul țării au declarat că până acum au fost aduse la suprafață 32 de cadavre, iar un miner este încă dat dispărut. Explozia nu are nici o legătură cu conflictul armat din zonă care a încetinit însă acțiunea de salvare a minerilor după accident.

Guvernul ucrainean susține că 33 de mineri au murit miercuri, 4 martie, ca urmare a exploziei dintr-o mină din Donețk dar nu pot confirma cifra pentru că nu au acces la mina care se află într-o zonă controlată de separatiștii pro-ruși. Administrația separatistă pe de altă parte vorbește de numai 24 de mineri morți și 9 despre care nu se știe nimic. S-a precizat că au fost scoase deja din mină 17 cadavre, alte 16 au fost localizate. Accidentul din mină nu are nimic de a face cu luptele din zonă dar guvernul de la Kiev susține că , urmare a conflictului, echipele de salvare (care sunt încă sub administrația guvernului de la Kiev) nu s-au putu apropia de locul accidentului.

Ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a afirmat că Republica Moldova își dorește o „abordare bazată pe diferențiere” din partea Uniunii Europene a relației cu vecinele estice, așa încât acestea fie răsplătite de Bruxelles în mod direct-proporțional cu reformele pe care le face fiecare. Vorbind la București în compania omologului său român Bogdan Aurescu, Gherman a spus că autoritățile de la Chișinău urmăresc cu atenție revizuirea politicii europene de vecinătate. Actualul Parteneriat Estic abordează la pachet fostele republici sovietice, de la Republica Belarus, care nu-și dorește strângerea relațiilor, la Republica Moldova care solicită perspectiva aderării. Cu aceași ocazie, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a spus că așteptările Chișinăului sunt absolut firești și că România va pleda în continuare pentru „racordarea fermă și ireversibilă la familia europeană" a Republicii Moldova.

Zeci de mineri din estul Ucrainei au fost blocați sub pământ și se crede că pot fi morți după o explozie la o mină de la Donețk pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși. Oficiali ai minei Zasyadko spun că explozia a fost cauzată cel mai probabil de o acumulare de gaze și nu are legătură cu luptele de pe linia frontului dintre forțele guvernamentale și separatiști, care trece prin apropiere. Totuși, Kievul a sugerat că războiul a agravat tragedia și a acuzat separatiștii că frânează activitățile de salvare, restricționând accesul la mină. Spicherul parlamentului ucrainean Volodimir Hroisman a spus că poate confirma existența numai unei singure victime, și că 32 de mineri sunt dispăruți.

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a cerut Statelor Unite să livreze arme Ucrainei. Vorbind în fața comisiei senatoriale pentru relații externe, Saakașvili, care e consilierul președintelui ucrainean Petro Poroșenko, a precizat că Ucraina are nevoie acum de arme grele, mai ales de arme antitanc, pentru a face față la ceea ce el a numit „ofensiva” Rusiei. Mulți congresmeni democrați și republicani sprijină ideea de a înarma Ucraina dar pentru moment, administrația Obama nu a luat o decizie, dar s-a referit la „arme defensive”. Adjuncta secretarului american de stat pentru probleme europene Victoria Nuland ei de la Washington, inclusiv în ce privește tipul de armament care ar putea fi livrat pentru a compensa livrările făcute de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei. Nuland a făcut aceste declarații în cadrul unor audieri în comisia de afaceri externe a Camereai Repreyentanților. Rusia neagă că e implicată în luptele din estul Ucrainei.

Secretarul de stat american John Kerry și ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif au încheiat convorbirile de trei zile despre programul nuclear iranian purtate la Montreux, în Elveția. Zarif a spus că s-au făcut progrese, dar „mai rămâne mult de lucru”. Kerry a spus că negocierile sînt în continuare dificile și a anunțat că cei doi se vor întâlni din nou pe 15 martie. Între timp, secretarul de stat american a sosit în Arabia Saudită pentru discuții cu lideri din țările Golfului Persic, sceptici cu privire la șansele de succes ale negocierilor cu Iranul. În paralel cu discuțiile din Elveția, la Washington, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat într-un discurs în Congresul american că un acord asupra programului nuclear iranian va pregăti Iranul spre bomba nucleară, în loc să-l blocheze. Președintele Barack Obama a spus că Netanyahu nu a oferit o alternativă. Statele Unite și alte cinci puteri internaționale doresc un acord prin care, în schimbul relaxării sancțiunilor, Iranul limitează programul nuclear și îl deschide inspecțiilor internaționale așa încât să se asigure că nu construiește arma atomică.

Asistenta secretarului de stat american Victoria Nuland a spus că Statele Unite și Uniunea Europeană examinează posibilitatea unor sancțiuni sporite împotriva Rusiei, dacă separatiștii pro-ruși încearcă să ocupe noi teritorii în estul Ucrainei. Vorbind în cadrul unor audieri în Congresul american, Nuland a spus că o echipă guvernamentală americană specializată în sancțiuni se află săptămâna aceasta în Europa, și că sunt examinate noi sancțiuni economice în eventualitatea nerespectării armistițiului de la Minsk.

Ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a afirmat că Republica Moldova își dorește o „abordare bazată pe diferențiere” din partea Uniunii Europene a relației cu vecinele estice, așa încât acestea fie răsplătite de Bruxelles în mod direct-proporțional cu reformele pe care le face fiecare. Vorbind la București în compania omologului său român Bogdan Aurescu, Gherman a spus că autoritățile de la Chișinău urmăresc cu atenție revizuirea politicii europene de vecinătate. Actualul Parteneriat Estic abordează la pachet fostele republici sovietice, de la Republica Belarus, care nu-și dorește strângerea relațiilor, la Republica Moldova care solicită perspectiva aderării. Cu aceași ocazie, șeful diplomației de la București Bogdan Aurescu a spus că așteptările Chișinăului sunt absolut firești, și că România va pleda în continuare pentru „racordarea fermă și ireversibilă la familia europeană" a Republicii Moldova.

Zeci de mineri din estul Ucrainei au fost blocați sub pământ și se crede că pot fi morți după o explozie la o mină de la Donețk pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși. Oficiali ai minei Zasyadko spun că explozia a fost cauzată cel mai probabil de o acumulare de gaze și nu are legătură cu luptele de pe linia frontului dintre forțele guvernamentale și separatiști, care trece prin apropiere. Totuși, Kievul a sugerat că războiul a agravat tragedia și a acuzat separatiștii că frânează activitățile de salvare, restricționând accesul la mină. Spicherul parlamentului ucrainean Volodimir Hroisman a spus că poate confirma existența numai unei singure victime, și că 32 de mineri sunt dispăruți.

Secretarul de stat american John Kerry și ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif au încheiat convorbirile de trei zile despre programul nuclear ranian purtate la Montreux, în Elveția. Zarif a spus că s-au făcut progrese, dar „mai rămâne mult de lucru”. Kerry a spus că negocierile sînt în continuare dificile și a anunțat că cei doi se vor întâlni din nou pe 15 martie. În timpul convorbirilor din Elveția, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat într-un discurs în Congresul american că un acord asupra programului nuclear iranian va pregăti calea Iranului către bomba nucleară, în loc să o blocheze. Președintele Barack Obama a spus că Netanyahu nu a oferit o alternativă. Statele Unite și alte cinci puteri internaționale doresc un acord prin care, în schimbul relaxării sancțiunilor, Iranul limitează programul nuclear și îl deschide inspecțiilor internaționale așa încât să se asigure că nu construiește arma atomică.

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, este în continuare nesigură că guvernul Gaburici din care face parte ar putea realiza reforme în lipsa sprijinului unei majorităţi sigure în parlament. Vorbind la postul public de televiziune şi la Europa Liberă, Maia Sandu a părut să sugereze că a acceptat să rămână într-un astfel de guvern doar de dragul reformelor începute în educaţie şi pe care nu ar fi vrut să le întrerupă, dar că nu este sigură că ele vor fi sprijinite de grupul parlamentar al comuniştilor. „Dacă mi-au înaintat două moţiuni în vechiul mandat, admit că ar putea exista şi o a treia în actualul”, a spus ministrul. Maia Sandu este văzută ca o aliată a fostului premier liberal-democrat Iurie Leancă, care a părăsit formaţiunea ce-l înaintase în această funcţie după ce nu acumulase suficiente voturi în parlament ca să-şi continue mandatul şi a anunţat că-şi va lansa foarte curând un propriu proiect politic.

Ministrul moldovean al educaţiei Maia Sandu afirmă că s-a văzut nevoită să-l reangajeze în minister pe Valentin Crudu demis tot de ea în 2012 din şef de direcţie pentru probleme de integritate, din cauza unei decizii incorecte a justiţiei. „Mi-a ajuns cuţitul la os şi am decis să fac apeluri publice în legătură cu aceasta”, s-a plans Maia Sandu care a supus în ultima vreme unor critici dure sistemul judiciar pentru mai multe hotărâri vizând treburile din educaţie. Adresându-se anterior Consiliului Suprem al Magistraturii printr-o scrisoare publică, Maia Sandu i-a cerut forului de autoreglementare judecătorească să-i sancţioneze cel puţin disciplinar pe magistraţii care dau decizii „strâmbe”. În viziunea sa, justiţia incorectă este în prezent o frănă în calea reformelor din educaţie. Ea a optat totdată pentru modificarea urgentă a Codului Muncii, care în opinia sa protejează excesiv şi angajaţi angajaţii care nu o merită.

Ministrul sănătății Mircea Buga spune că R.Moldova se află în pragul unei epidemii de gripă, dar situația se menține deocamdată în limitele epidemiologice stabilite pentru un an obișnuit. „Suntem în perioada de depășire a pragului epidemic. Urmează să vedem care va fi situația la sfârșitul săptămânii”, a spus Buga la ședința guvernului. Înainte de declarația ministrului, Ministerul sănătății a anunțat că a înregistrat al optulea deces de gripă de anul acesta. A decedat un bărbat în vârstă de 67 de ani din Chișinău. Până astăzi, s-au înregistrat 940 de cazuri de gripă, 142 de mii de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii și aproape 39 de mii de cazuri de sindromul acut respirator sever.