Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german Frank-Walter Steinmeier au cerut OSCE să-și mărească numărul de observatori din Ucraina la 1.000. Anunțul a fost făcut de ministerul rus de externe după conversația telefonică pe care cei doi demnitari au avut-o vineri 6 martie. Între timp, reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței s-au întîlnit la Paris, pentru a discuta căi de a rezolva conflictul din estul Ucrainei. Ministrul adjunct de externe al Rusiei Grigori Karasin a spus: „noi toți, cu excepția reprezentantului Ucrainei am convenit că ar trebui să ne concentrăm în întărirea rolului misiunii OSCE și a Grupului de Contact. Noul armistițiu declarat luna trecută a dus la reducerea luptelor în estul Ucrtainei, dar procesul de pace e fragil și se înregistrează în continuare încălcări izolate ale focului.

Preşedintele PLDM Vlad Filat s-a prezentat din proprie inițaitivă la şedinţa comisiei care anchetează situaţia de pe piaţa valutară din R.Moldova. Filat a spus presei că a venit la ședință pentru că se fac prea multe insinuări în ceea ce priveşte situaţia din sistemul bancar în care este vizat, relatează IPN. Vorbind despre acuzațiile că ar fi implicat în furtul a milioane de lei de la Banca de Economii, liderul PLDM Filat a spus că vor fi acţiuni în instanţă împotriva acelora despre care el spune că manipulează opinia publică prin minciuni.

Human Rights Watch a cerut autorităților din Kîrzgîstan să respingă proiectul legii care interzice „propaganda gay”, aprobat de comisia juridică a parlamentului kîrgîz luna trecută. HRW a anunțat că a trimis în 2 martie o scrisoare inițiatorilor legii cerînd parlamentului kîrgîz să rămână atașat principiului nedisrcriminării stabilit prin Constituția acestei țări. Legea prevede sancțiuni penale și administrative pentru „propagandă în favoarea relațiilor sexuale ne-tradiționale”, și interzice orice informație care promovează „relații sexuale ne-tradiționale” sau „relații homosexuale” într-un mod „pozitiv”.

La Alep în Siria au continuat luptele grele, la două zile după ce luptătorii opoziției au detonat explozivi într-un tunel pe care l-au săpat sub cartierul general al serviciilor de informații din forțele aeriene. Forțele guvernamentale siriene spun că au ucis și rănit mulți luptători din opoziție în 5 martie, în ciocniri armate ce au continuat cu violență după atacul asupra tunelului din 4 martie, care a ucis cel puțin 20 de militari sirieni. La Paris, liderul în exil al Coaliției Naționale de opoziție Haled Hogea a spus în premieră că alungarea de la putere a președintelui sirian Bașar al-Assad nu trebuie să fie o pre-condiție pentru tratativele de pace. Între timp, Moscova a anunțat că va găzdui în aprilie tratative între regimul lui Assad și mai multe personlități moderate ale opoziției.

Lipsa unor reforme structurale vizibile în domeniul economic ar putea duce R. Moldova în recesiune în 2015, notează Centrul Analitic Independent Expert Grup în publicaţia economică lunară „Realitatea Economică”, relatează INP. Indicele compozit anticipator, calculat de Expert-Grup, şi din care fac parte 6 indicatori macroeconomici de referinţă, a marcat, în decembrie 2014 87 puncte, în scădere pentru a treia lună consecutiv, ceea ce arată că presiunile negative asupra economiei moldoveneşti continuă.

Guvernul irakian a anunțat că gruparea Statul Islamic a început să demoleze orașul antic Nimrud, din nordul Irakului, în cel mai nou atac împotriva moștenirii culturale irakiene. Ministerul irakian al turismului și antichităților spune că nu se cunoaște încă mărimea distrugerilor din oraș istoric Nimrud, construit acum cam 3000 de an pe malul rîului Tigru cu numele de Kalhu, și a fost considerat una din bijuteriile epocii asiriene. Directorul agenției culturale a Națiunilor Unite - UNESCO a afirmat că distrugerea orașului Nimrud este o crimă de război.

Autoritățile ucrainene au deschis dosar penal după ce principala martoră în asasinarea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov a afirmat că a primit amenințări cu moartea. Modelul ucrainean de 23 de ani Anna Durițkaia se afla cu Nemțov când acesta a fost asasinat la Moscova în 27 februarie. Procuratura generală de la Kiev a anunțat că dosarul penal a fost deschis după ce Durițkaia s-a plîns la poliție că a fost amenințată cu moartea, și că fata a fost pusă sub paza permanentă a poliției. Ana Durițkaia a afirmat în 3 martie că nu l-a văzut pe ucigașul lui Nemțov, și nici nu știe ce model era și ce numere de înmatriculare avea mașina pe care a văzut-o părăsind locul crimei imediat după asasinarea opozantului rus.

Conflictul din Ucraina este principalul punct de pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană de la Riga, în Letonia. Potrivit autorităților letone, a căror țară deține președinția prin rotație a Uniunii Europene, discuțiile se concentrează pe criza ucraineană, pe tensiunile dintre UE și Rusia legate de trimiterea de trupe și armament rusesc în estul Ucrainei, și pe modul cum se respectă înțelegerile de la Minsk privind respectarea focului. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a spus înainte de reuniunea de la Riga că minștrii de externe comunitari vor discuta și posibila trimitere a unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina. Un alt punct de pe agenda întîlnirii din Letonia este pegătirea summitului Partenertiatului Estic programat pentru luna mai.

O înaltă oficialitate NATO a spus că militiarii ruși mor în număr mare în estul Ucrainei, unde luptă alături de sepratiștii pro-ruși. Secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice Alexander Vershbow a spus la o conferință în capitala letonă Riga că implicarea Moscovei în estul Ucrainei începe să piardă sprijinul rușilor, în special în timp ce liderii de la Kremlin pot din ce în ce mai puțin să ascundă că militari ruși luptă - și mor în număr mare - în acest conflict. Rusia neagă că trimite trupe în estul Ucrainei.

Ţările Grupului de la Vişegrad vor continua să sprijine R. Moldova, au declarat miniștrii adjuncți de externe din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, în cadrul întrevederii cu cu preşedintele Parlamentului de la Chișinău Andrian Candu. IPN, îl citează pe Candu cu declarația că autorităţile moldovene doresc să continue aplicarea reformelor, și a vorbiit în acest context de nevoia de a urma exemplul țărilor din Grupul de la Vișegrad, în special în ce privește adoptarea acquis-ului comunitar.

Ministrul adjunct de externe din R.Moldova Valeriu Chiveri i-a spus ambasadorului rus de la Chiținău Farit Muhametşin că autoritățile moldovene privesc cu îngrijorare implicarea continuă și tot mai activă a Federaţiei Ruse în procesele politice R. Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al externelor moldovene, Chiveri i-a atras atenția lui Muhametşin că o astfel de situație nu poate fi admisă, referindu-se în acest context și la sprijinul deschis primit din partea Federației Ruse de către un candidat electoral. Comunicatul nu spune care anume a candidatul respectiv, și nici nu explică de ce i s-a atras atenția acum ambasadorului rus în legătură cu acest subiect.

Administraţia regiunii transnistrene a decis să nu continue majorarea tarifelor la întreţinere, ţinând cont de situaţia social-economică complicată, relatează IPN. Tarifele care urmau să crească în 3 etape, în ianuarie, mai şi septembrie, au rămas la majorarea din ianuarie, care a fost cu 35%, următoarele două etape fiind suspendate. IPN citează presa din regiunea transnistreanî, care a relatat că începînd de la 1 martie, tarifele pentru energia electrică, energia termică şi gaze au fost reduse cu 7% pentru familiile vulnerabile din pucnt de vedere social. Din cauza încasărilor reduse în bugetul regiunii, salariile bugetarilor şi pensiile au fost tăiate cu 30%, iar această măsură a generat proteste, unul la Tiraspol, sâmbătă 28 februarie, şi altul la Râbniţa, miercuri 4 martie.

Locuitorii regiunii transnistrene sînt într-un vacuum juridic şi procedural, indiferent de cetăţenia pe care o deţin, a afirmat directorul asociaţiei Promo-LEX Ion Manole în cadrul unei audieri la Adunarea Parlamentare EURONEST a Parlamentului European la Bruxelles. Manole a explicat că de jure, transnistrenii se află pe teritoriul R.Moldova, a cărei legislație prevede aceleaşi garanţii pentru toţi. De facto însă, a continuat Manole, autorităţile centrale nu au creat instituţii teritoriale pentru această zonă, sau cele existente nu sunt eficiente pentru că nu controlează regiunea. Ion Manole a explicat că de multe ori autorităţile constituţionale refuză examinarea problemelor sesizate, îşi declină orice responsabilitate şi redirecţionează persoana către structurile locale separatiste. Fiind însă nercunoscute, aceste structuri nu au nici o responsabilitate pentru acţiunile şi faptele lor.

Agențiile de presă relatează că politicianul și omul de afaceri tadjik Umarali Quvatov, care a fugit din țară în 2012 din cauza unui conflict cu puterea, a fost împușcat mortal la Istanbul, în seara de 5 martie. Asociatul victimei, Sharofiddin Gadoev, a confirmat la serviciul tadjik al Europei Libere moartea mogulului care a avut relații strânse cu președintele tadjik Emomali Rakhmon în trecut, dar a fost acuzat ulterior de fraude și a părăsit țara. Organizația politică a lui Quvatov, Grupul 24, a fost declarată extremistă și interzisă în Tadjikistan în octombrie trecut. Autoritățile tadjice au blocat sute de website-uri, după ce Grupul 24 a folosit rețelele de socializare online pentru a chema oamenii la un protest antiguvernamental la Dușambe. În ianuarie, Tadjikistanul a cerut oficial Turciei extrădarea lui Quvatov.

Conflictul din Ucraina este unul din punctele principale ale agendei miniștrilor europeni de externe, care se întâlnesc astăzi la Riga la două zile de convorbiri informale. Letonia, care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a mai anunțat că vor fi discutate pregătirile de un summit al Parteneriatului Estic din luna mai, și că una din sesiuni este consacrată revizuirii Politicii Europene de Vecinătate. Cu o zi înainte de reuniunea informală, șefa politicii externe și de securitate europene Federica Mogherini a spus că participanții vor mai examina posibilă sancțiuni adiționale împotriva Rusiei pentru sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, iar o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene – că se va discuta și despre posibila trimiterea a unor forțe de menținere a păcii în Ucraina.

Parlamentul a adoptat o lege care cere instituțiilor media să-și dezvăluie autorităților și publicului proprietarii reali, dar nu spune cum se poate verifica dacă informațiile prezentate sunt veridice. Opoziția crede că legea votată joi, care le-a fost promisă apărătorilor libertății presei încă din 2009, a fost formulată așa încât să nu-și atingă obiectivul declarat. „Este o lege de faţadă” a spus Europei Libere deputatul liberal Valeriu Munteanu, care crede că documentul lasă multe portițe deschise pentru ascunderea identității adevărate a patronilor de televiziuni și posturi de radio, precum și a surselor de finanțare. Legea urmează să intre în vigoare cel mai devreme peste 6 luni, adică după alegerile locale plănuite vara aceasta.

Sindicatele din Educației i-au cerut ministrului Maia Sandu măsuri pentru majorarea salariilor cadrelor didactice, în schimbul sprijinului pentru o nouă reformă care prevede remunerarea diferențiată a învățătorilor în funcție de performanță, nu de numărul orelor de predare. Sandu a spus joi, la o întâlnire a Sindicatului Educației și Științei, că vor avea loc unele majorări în baza evaluărilor pe care urmează să le facă în curând un inspectorat şcolar nou creat. Ministrul Educației și-a păstrat cu greu funcția în noul guvern, din cauza nemulțumirilor exprimate de comuniștii care sprijină guvernul minoritar față de reformele introduse de ea în trecut, ca filmarea examenelor pentru a descuraja fraudele și copiatul.

Guvernul moldovean spune că premierul Chiril Gaburici nu a susținut examenul de bacalaureat, dar și-a putut urma studiile de licență pentru că în perioada când a învățat nu exista obligația BAC-ului pentru a intra la facultate. Precizarea de joi a fost făcută de guvern într-un comunicat după ce Ziarul de Gardă a scris că primul-ministru a picat bacalaureatul pe care l-a susținut la Colegiul Republican de Microelectronică şi Tehnică de Calcul de la Chișinău unde ar fi învățat între 1992-1995. Publicația a mai scris că Chiril Gaburici și-a luat licența în economie la Universitatea Slavonă în 2005, la numai doi ani de când instituția fusese acreditată de Ministerul Educației. Comunicatul guvernului sugerează că premierul nu poate răspunde pentru presupusele problemele ale acestei instituții.

Guvernul irakian spune că militanții grupării Statul Islamic au început să distrugă cu buldozerele orașul asirian antic Nimrud din nordul Irakului în cel mai recent atentat asupra patrimoniului istoric al țării. Ministerul Turismului și Anticităților a mai spus că buldozerele și-au început activitatea în după amiaza zilei de 5 martie, iar la fața locului au fost văzute și camioane care ar putea fi folosite pentru transportarea unor vestigii. Ministerul spune că nu poate estima amploarea distrugerilor în orașul istoric fondat cu aproximativ 3,300 de ani în urmă pe râul Tigru. Nimrudul este distrus la o săptămână după ce militanții au arătat în imagini video cum sparg cu barosul vestigii asiriene antice păstrate la muzeul din orașul Mosul.

Armata rusă spune că peste 2000 de militari iau parte la manevre de apărare antiaeriană de anvergură în Crimeea și regiunile separatiste ale Georgiei. La exercițiile care ar simula contracararea unor atacuri cu bombardiere și rachete, ar fi folosite 500 de piese de armament greu, la 12 poligoane și bazele aeriene ruse din Abhazia și Osetia de Sud. Manevrele precedente din vestul și sudul Rusiei au creat îngrijorare în statele învecinate și au dus la acuzații că Moscova se folosește de aceste exerciții militare pentru a trimite pe ascuns trupe în ajutorul separatiștilor din estul Ucrainei.

Secretarul de stat american, John Kerry spune că Statele Unite continuă să monitorizeze „acțiunile destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu, pe fundalul încercărilor de a ajunge la o înțelegere cu Teheranul asupra programului nuclear iranian. Kerry a făcut declarația joi, la Riyadh, după o întâlnire cu regele saudit și cu miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare din Golf. Vizita a avut loc după trei zile de convorbiri purtate de Kerry în Elveția cu ministrul de externe iranian, Javad Zarif. Statele Unite și alte cinci puteri internaționale doresc un acord cu Iranul prin care, în schimbul relaxării sancțiunilor, acesta limitează programul nuclear și îl deschide inspecțiilor internaționale așa încât să se asigure că nu construiește arma atomică. Multe țări conduse de sunniți din Golful Persic suspectează la fel ca Israelul că Iranul vrea să obțină arma atomică pentru a domina regiunea.

Un avocat al pilotului ucrainean Nadejda Savcenko, aflată în detenție preventivă în Rusia, a anunțat că aceasta a încetat parțial greva foamei, care a intrat în a 83-a zi la 5 martie. Avocatul Mark Feigin a postat pe Twitter un mesaj scris de mână în care Savcenko spune că va mânca de acum încolo supă, „pentru a trăi și zbura”. Nadejda Savcenko spune că a fost răpită de rebeli pro-ruși în estul Ucrainei în iunie 2014 și transferată ilegal după aceea în Rusia. A fost pusă sub acuzare pentru complicitate la uciderea a doi jurnaliști ruși, într-un bombardament cu obuze de mortier asupra locului de unde relatau, pe teritoriul controlat de separatiști.

Grănicerii ruși din regiunea Crimeea, anexată ilegal de către Rusia, spun că au arestat un bărbat bănuit că a fost implicat în luarea de ostateci care a avut loc în 2002 la Teatrul Dubrovka de la Moscova. Anunțul a fost făcut de serviciul de presă al filialei Serviciului Federal de Securitate FSB din Crimeea, care nu spune când a fost reținut suspectul. S-a relatat însă că Hasan Zakaiev a fost reținut în decembrie. În octombrie 2002, un grup de militanți ceceni au întrerupt un spectacol cu muzicalul „Nord-Ost”, care se juca la Teatrul Dubrovka, și i-au luat ostateci pe spectatori. Toții militanții și cam 130 de spectatori au fost uciși după ce forțele speciale au luat cu asalt teatrul. Majoritatea celor morți au încetat din viață din cauza asistenței medicale neglijente pe care au primit-o după evacuarea sălii de spectacole. Comunicatul de presă al FSB nu spune cum anume a fost implicat Zakaiev în drama din 2012.

Premierul finlandez Alexander Stubb, a cărui țară are o graniță lungă de 1500 de km cu Rusia, a spus că Finlanda n-ar trebui să excludă posibilitatea de a încerca să intre în NATO în următorii ani. Finlanda e una din țările regiunii baltice care a raportat recent sporirea numărului de incursiuni ale aviației militare rusești. Vorbind la o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Stubb a spus că această posibilitate trebuie luată în calcul în următorul mandat guvernamental. În Finlanda sînt programate alegeri generale în aprilie, iar un ciclu electoral este de patru ani.

Declarația făcută de președintele Franței, François Hollande, că NATO ar trebui să oprească temporar procesul de extindere este analizată în Muntenegru și Georgia. Premierul muntenegrin Milo Djukanovici a spus că afirmația făcută de Hollande în 2 martie, în compania secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Paris, e posibil să fi fost influențată de încercările de a rezolva criza ucraineană și temerile de a nu antagoniza Rusia, care a criticat extinderea Alianței Nord-Atlantice. Djukanovici a adăugat că guvernul său va cere Parisului să clarifice cele declarate de liderul francez. Ambasadorul Statelor Unite în Gerogia, Richard Norland, a spus că nu va comenta cele spuse de un lider al unei țări NATO, dar că în opinia sa e important ca Georgia să facă tot ce poate pentru a dobândi califcativele care să-i permită intrarea în Alianță. Atît Muntenegru cît și Georgia lucrează de ani de zile la integrarea în Uniunea Europeană și în NATO.