Mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene se plâng că au rămas fără acces la rețeaua de televiziune. La o întrevedere cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk, șeful serviciului pentru comunicații, informație și mass-media din Tiraspol, Ghennadi Ciorba, a explicat că operatorii privați au început să debranșeze consumatorii de programe TV pentru că bugetul regiunii nu mai este în stare să achite serviciile de retransmitere a semnalului, datoria ajungând la 5 milioane de ruble sau peste 450 de mii de dolari. Serviciul de presă al lui Evgheni Șeviuk a precizat că în cadrul discuției a fost subliniată nevoia asigurării securității informaționale a Transnistriei, în actualele condiții sociale și economice dificile.

Banca centrală de la Tiraspol a anunțat vineri că a pus în vânzare suficienți dolari americani pentru a acoperi deficitul pe piață și necesitățile populației. Banca a îndemnat la calm, spunând că va continua să satureze piața cu valută, atâta timp cât va fi necesar.

Potrivit presei transnistrene, mai multe case de schimb vând sume limitate de valută, situație de care profită speculanții. Banca a dat asigurări că valută e suficientă pentru toți - populație, comercianți și întreprinderi - și că acțiunile speculative sunt contracarate cu sprijinul organelor de forță.

Șeful adjunct al băncii centrale din Tiraspol, Alexandr Leanca, a declarat că regiunea transnistreană are suficiente rezerve valutare și că „toate discuțiile și insinuările lansate cu bună știință cum că în viitorul apropiat cursul valutar ar putea fi modificat sunt nefondate”.

Cursul dolarului și al monedei euro în regiunea transnistreană este menținut constant de mai bine de un an. Între timp, monedele din Rusia, Ucraina și Moldova au cunoscut o devalorizare bruscă.

Directorul Serviciului Federal de Informații din Rusia (FSB), Alexandr Bortnikov, a anunțat la un post de televiziune că sâmbătă 7 martie au fost reținuți doi suspecți în legătură cu uciderea pe 27 februarie a liderului opoziției Boris Nemțov. Cei doi se numesc Anzor Kubashev și Zaur Dadaiev, ambii de origine din Caucaz.

Bortnikov a precizat că președintele Vladimir Putin a fost informat și că ancheta continuă. Duminică, un tribunal din Moscova va decide dacă cei doi vor fi puși oficial sub anchetă și reținuți în baza acestor acuzații.

Mihail Fedotov, liderul Consiliului prezidențial pentru drepturile omului, a afirmat că important este acum să fie găsiți cei care au ordonat și organizat asasinarea lui Nemtov. Avocatul lui Nemtov a spus că nu are mai multe informații, dar că știrea reținerii celor doi suspecți este în sine încurajatoare.

În vârstă de 55 de ani, Boris Nemțov a fost un critic consecvent al politicilor lui Putin, pe care l-a acuzat de declanșarea războiului din Ucraina. În 10 februarie, Nemtov a spus într-un interviu că îi este teamă că Putin îl va ucide.

Uniunea Europeană vede foarte clar cum evoluează politica Rusiei, începând cu anexarea ilegală cu un an în urmă a peninsulei Crimeea, a declarat Federica Mogheri la o conferință de presă la Riga. Cu toate acestea, Uniunea nu se va lăsa „forțată, împinsă sau momită ” să adopte o politică de confruntare cu Rusiei pentru că ”este nevoie de cooperare nu numai în Europa dar și în jurul Europei”.

Mogherini se află la Riga unde are loc o reuniune de două zile a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană dominată de problema crizei din Ucraina.

Președintele parlamentului de la Tbilisi, Davit Usupașvili a declarat Europei Libere că relațiile cu Rusia s-au deteriorat de când a izbucnit conflictul separatist din estul Ucrainei. În opinia sa, ceea ce se întâmplă în Ucraina este numai o continuare a conflictului ruso-georgian din august 2008. Cu toate acestea, Georgia își dorește o normalizare a relațiilor cu Rusia, a mai spus speakertul de la Tbilisi.

Unul din liderii opoziției din Rusia, blogerul anti-corupție Alexei Navalnîi a fost eliberat din închisoare vineri, după 15 zile în detenție. Navalnîi fusese condamnat pentru distribuirea ilegală de pliante pentru un miting de protest pe 1 martie. Mitingul s-a tranformat in marșul comemorativ pentru politicianul de opoziție Boris Nemțov, ucis în apropierea Kremlinului în 27 februarie. La ieșirea din închisoare, Navalnîi a spus că Nemțov trebuie să fi fost ucis din ordinul „conducerii politice a țării”.

Gazprom a anunțat că Ucraina a plătit pentru gaz până la mijlocul lunii martie, evitând astfel suspendarea livrărilor, ceea ce ar fi afectat și țările din Uniunea Europeană. În baza unui acord mediat anul trecut de Uniunea Europeană, Rusia a redus prețul pentru gazul livrat Ucrainei dar a cerut plata în avans.

Noul ministru la sănătății Mircea Buga a promis că sistemul sanitar va fi reformat, mai ales se va încerca reducerea numărului de spitalizări în favoarea tratamentului ambulatoriu. Într-un interviu la Realitatea TV, Buga a precizat: „Multe maladii nu necesită îngrijire spitalicească şi pot fi tratate cu succes în condiţii de ambulator. Se fac cheltuieli enorme cu internările nejustificate în spital”, a declarant ministrul sănătăţii, citat de IPN. Mircea Buga a precizat că reforme se va concetra pe crearea unei structuri eficiente a spitalelor, combaterea mitei și mărirea salariilor. Totodată va fi adoptat un nou Cod al sănătății, actualul fiind vechi de 20 de ani.

Liderul PLDM Vlad Filat și-a exprimat speranța ca Partidul Liberal să poată fi totuși cooptat în guvernarea de la Chișinău, pentru a asigura o majoritate solidă, eventual după alegerile locale. Într-un interviu la postul public de televiziune Moldova 1, citat de IPN, Filat a spus: „Nu este exclus că PL a ales să rămână în opoziţie pentru ca să câştige postul de primar al Chişinăului”. Vlad Filat a mai explicat că în acest moment nu Partidul Comuniștilor reprezintă un pericol pentru aspirațiile pro-europene ale țării, ci Partidul Socialiștilor „ care reprezintă şi propagă interesele unui alt stat. Totuşi, eu vreau ca PCRM să nu mai condiţioneze şi să influenţeze mersul lucrurilor, dar să facă acest lucru Partidul Liberal”.

NATO vrea să grăbească luarea deciziilor în cazul unei mobilizări a forței de reacție rapidă creată după summitul Alianței din toamna trecută, pentru a face față amenințărilor din partea Rusiei și a grupării teroriste Statul Islamic, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, citat de „Wall Street Journal”: „Alianta Nord-Atlantica este pe cale sa implementeze cel mai amplu plan de aparare colectiva de după încheierea Razboiului Rece. (...) Nu vedem nicio amenintare imediata asupra vreunui aliat din cadrul NATO, nici macar asupra tarilor baltice. In acelasi timp, observam ca mediul de securitate se schimba si vedem o Rusie mai incisiva. De aceea suplimentam prezenta militara in Letonia, Lituania si Estonia”. Stoltenberg a subliniat ca Alianta va apara orice stat membru in caz de nevoie. În ianuarie, NATO a anunțat că va înființa a doua cartiere generale regionale, in Romania si Polonia, si a unor centre de comanda ale Fortei de reactie rapida in România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia si Estonia. Forta de reactie rapida, creata pe fondul actiunilor Rusiei in Ucraina, va avea o disponibilitate de interventie in cel mult 48 de ore.

Miniștrii de externe din Uniunea Europeană își continua consultările la Riga, discuțiile concentrânduse asupra crizei din estul Ucrainei. Sunt analizate în primul rând metode de a asigura aplicarea acordurilor de încetare a focului semnate la Minsk în septembrie anul trecut și încă odată anul acesta, în februarie. Vineri, într-o discuție telefonică, miniștrii de externe din Rusia și Germania au căzut de acord că OSCE trebuie să-și dubleze numărul de observatori pe teren în Ucraina, la peste o mie. Kievul și Occidentul acuză Rusia că sprijină cu trupe si armament separatiștii din estul Ucrainei, dar în ciuda dovezilor prezentate Moscova continua să nege că e implicată direct.

Un purtător de cuvânt al Secretarului General ONU Ban Ki-moon a afirmat că milițiile organizației teroriste Statul Islamic au comis o crimă de război când au început să distrugă cu buldozere situl archeologic al vechiului oraș asirian Nimrud din nord-estul Irakului. „Distrugerea patrimoniului nostru cultura este un atac la adresa umanității” a mai spus purtătorul de cuvânt. Guvernul irakian a anunțase joi că militanții grupării Statul Islamic au început să distrugă orașul asirian antic Nimrud. Ministerul irakian al turismului și antichităților a mai spus că buldozerele și-au început activitatea în după amiaza zilei de 5 martie, iar la fața locului au fost văzute și camioane care ar putea fi folosite pentru transportarea unor vestigii. Ministerul spune că nu poate estima amploarea distrugerilor în orașul istoric fondat cu aproximativ 3.300 de ani în urmă pe râul Tigru.

Omul de afaceri și politicianul de opoziție tadjik Umarali Quvator a fost ucis la Istanbul. Ministerul tadjik de externe a refuzat să comenteze informația și a spus că așteaptă detalii în plus. Quvatov fugise din Tadjikistan unde era acuzat de fraudă fiscală, acuzație calificată de el drept motivată politic. A fost un apropiat al președintelui Tadjik Emomali Rakhmon, și a devenit între timp unul din liderii opoziției, conducea gruparea politică Grupul 24, interzisă în Tadjikistan octombrie anul trecut.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german Frank-Walter Steinmeier au cerut OSCE să-și mărească numărul de observatori din Ucraina la 1.000. Anunțul a fost făcut de ministerul rus de externe după conversația telefonică pe care cei doi demnitari au avut-o vineri 6 martie. Între timp, reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței s-au întîlnit la Paris, pentru a discuta căi de a rezolva conflictul din estul Ucrainei. Ministrul adjunct de externe al Rusiei Grigori Karasin a spus: „noi toți, cu excepția reprezentantului Ucrainei am convenit că ar trebui să ne concentrăm în întărirea rolului misiunii OSCE și a Grupului de Contact. Noul armistițiu declarat luna trecută a dus la reducerea luptelor în estul Ucrtainei, dar procesul de pace e fragil și se înregistrează în continuare încălcări izolate ale focului.

Preşedintele PLDM Vlad Filat s-a prezentat din proprie inițaitivă la şedinţa comisiei care anchetează situaţia de pe piaţa valutară din R.Moldova. Filat a spus presei că a venit la ședință pentru că se fac prea multe insinuări în ceea ce priveşte situaţia din sistemul bancar în care este vizat, relatează IPN. Vorbind despre acuzațiile că ar fi implicat în furtul a milioane de lei de la Banca de Economii, liderul PLDM Filat a spus că vor fi acţiuni în instanţă împotriva acelora despre care el spune că manipulează opinia publică prin minciuni.

Human Rights Watch a cerut autorităților din Kîrzgîstan să respingă proiectul legii care interzice „propaganda gay”, aprobat de comisia juridică a parlamentului kîrgîz luna trecută. HRW a anunțat că a trimis în 2 martie o scrisoare inițiatorilor legii cerînd parlamentului kîrgîz să rămână atașat principiului nedisrcriminării stabilit prin Constituția acestei țări. Legea prevede sancțiuni penale și administrative pentru „propagandă în favoarea relațiilor sexuale ne-tradiționale”, și interzice orice informație care promovează „relații sexuale ne-tradiționale” sau „relații homosexuale” într-un mod „pozitiv”.

La Alep în Siria au continuat luptele grele, la două zile după ce luptătorii opoziției au detonat explozivi într-un tunel pe care l-au săpat sub cartierul general al serviciilor de informații din forțele aeriene. Forțele guvernamentale siriene spun că au ucis și rănit mulți luptători din opoziție în 5 martie, în ciocniri armate ce au continuat cu violență după atacul asupra tunelului din 4 martie, care a ucis cel puțin 20 de militari sirieni. La Paris, liderul în exil al Coaliției Naționale de opoziție Haled Hogea a spus în premieră că alungarea de la putere a președintelui sirian Bașar al-Assad nu trebuie să fie o pre-condiție pentru tratativele de pace. Între timp, Moscova a anunțat că va găzdui în aprilie tratative între regimul lui Assad și mai multe personlități moderate ale opoziției.

Lipsa unor reforme structurale vizibile în domeniul economic ar putea duce R. Moldova în recesiune în 2015, notează Centrul Analitic Independent Expert Grup în publicaţia economică lunară „Realitatea Economică”, relatează INP. Indicele compozit anticipator, calculat de Expert-Grup, şi din care fac parte 6 indicatori macroeconomici de referinţă, a marcat, în decembrie 2014 87 puncte, în scădere pentru a treia lună consecutiv, ceea ce arată că presiunile negative asupra economiei moldoveneşti continuă.

Guvernul irakian a anunțat că gruparea Statul Islamic a început să demoleze orașul antic Nimrud, din nordul Irakului, în cel mai nou atac împotriva moștenirii culturale irakiene. Ministerul irakian al turismului și antichităților spune că nu se cunoaște încă mărimea distrugerilor din oraș istoric Nimrud, construit acum cam 3000 de an pe malul rîului Tigru cu numele de Kalhu, și a fost considerat una din bijuteriile epocii asiriene. Directorul agenției culturale a Națiunilor Unite - UNESCO a afirmat că distrugerea orașului Nimrud este o crimă de război.

Autoritățile ucrainene au deschis dosar penal după ce principala martoră în asasinarea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov a afirmat că a primit amenințări cu moartea. Modelul ucrainean de 23 de ani Anna Durițkaia se afla cu Nemțov când acesta a fost asasinat la Moscova în 27 februarie. Procuratura generală de la Kiev a anunțat că dosarul penal a fost deschis după ce Durițkaia s-a plîns la poliție că a fost amenințată cu moartea, și că fata a fost pusă sub paza permanentă a poliției. Ana Durițkaia a afirmat în 3 martie că nu l-a văzut pe ucigașul lui Nemțov, și nici nu știe ce model era și ce numere de înmatriculare avea mașina pe care a văzut-o părăsind locul crimei imediat după asasinarea opozantului rus.

Conflictul din Ucraina este principalul punct de pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană de la Riga, în Letonia. Potrivit autorităților letone, a căror țară deține președinția prin rotație a Uniunii Europene, discuțiile se concentrează pe criza ucraineană, pe tensiunile dintre UE și Rusia legate de trimiterea de trupe și armament rusesc în estul Ucrainei, și pe modul cum se respectă înțelegerile de la Minsk privind respectarea focului. Coordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini a spus înainte de reuniunea de la Riga că minștrii de externe comunitari vor discuta și posibila trimitere a unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina. Un alt punct de pe agenda întîlnirii din Letonia este pegătirea summitului Partenertiatului Estic programat pentru luna mai.

O înaltă oficialitate NATO a spus că militiarii ruși mor în număr mare în estul Ucrainei, unde luptă alături de sepratiștii pro-ruși. Secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice Alexander Vershbow a spus la o conferință în capitala letonă Riga că implicarea Moscovei în estul Ucrainei începe să piardă sprijinul rușilor, în special în timp ce liderii de la Kremlin pot din ce în ce mai puțin să ascundă că militari ruși luptă - și mor în număr mare - în acest conflict. Rusia neagă că trimite trupe în estul Ucrainei.

Ţările Grupului de la Vişegrad vor continua să sprijine R. Moldova, au declarat miniștrii adjuncți de externe din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, în cadrul întrevederii cu cu preşedintele Parlamentului de la Chișinău Andrian Candu. IPN, îl citează pe Candu cu declarația că autorităţile moldovene doresc să continue aplicarea reformelor, și a vorbiit în acest context de nevoia de a urma exemplul țărilor din Grupul de la Vișegrad, în special în ce privește adoptarea acquis-ului comunitar.

Ministrul adjunct de externe din R.Moldova Valeriu Chiveri i-a spus ambasadorului rus de la Chiținău Farit Muhametşin că autoritățile moldovene privesc cu îngrijorare implicarea continuă și tot mai activă a Federaţiei Ruse în procesele politice R. Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al externelor moldovene, Chiveri i-a atras atenția lui Muhametşin că o astfel de situație nu poate fi admisă, referindu-se în acest context și la sprijinul deschis primit din partea Federației Ruse de către un candidat electoral. Comunicatul nu spune care anume a candidatul respectiv, și nici nu explică de ce i s-a atras atenția acum ambasadorului rus în legătură cu acest subiect.

Administraţia regiunii transnistrene a decis să nu continue majorarea tarifelor la întreţinere, ţinând cont de situaţia social-economică complicată, relatează IPN. Tarifele care urmau să crească în 3 etape, în ianuarie, mai şi septembrie, au rămas la majorarea din ianuarie, care a fost cu 35%, următoarele două etape fiind suspendate. IPN citează presa din regiunea transnistreanî, care a relatat că începînd de la 1 martie, tarifele pentru energia electrică, energia termică şi gaze au fost reduse cu 7% pentru familiile vulnerabile din pucnt de vedere social. Din cauza încasărilor reduse în bugetul regiunii, salariile bugetarilor şi pensiile au fost tăiate cu 30%, iar această măsură a generat proteste, unul la Tiraspol, sâmbătă 28 februarie, şi altul la Râbniţa, miercuri 4 martie.