Aflat la București, ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a asigurat că Uniunea Europeană nu-și retrage nici sprijinul, nici ofertele făcute Republicii Moldova, dar că depinde de guvernul de la Chișinău dacă va continua și cât de repede cu reformele menite să aducă țara mai aproape de UE.

„Dacă majoritatea care sprijină Guvernul va permite continuarea pe această cale, asta trebuie să vedem, noi sperăm să fie aşa. În ceea ce ne priveşte nu ne vom retrage niciuna dintre ofertele făcute şi nici sprijinul. Ca să spun aşa, mingea este în terenul Moldovei", a declarat Frank-Walter Steinmeier, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul român de externe Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

La rândul său, Aurescu s-a declarat încrezător că actualul guvern moldovean va continua pe calea apropierii de UE. El a atras atenția că un moment de bilanț ar putea fi summitul Parteneriatului Estic de la sfârşitul lunii mai de la Riga, care va coincide cu aproximativ o sută de zile de guvernare pentru noul cabinet de la Chişinău, „un moment foarte potrivit de bilanţ de etapă, inclusiv cu elemente legate de aplicarea acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb”, a adăugat Bogdan Aurescu, citat de Mediafax.

Casa Albă a denunțat încercările unor congresmeni americani de a pune bețe în roată negocierilor legate de programul nuclear iranian. Într-o scrisoare deschisă trimisă Iranului, făcută publică în 9 martie, un grup de 47 de senatori spun că legislativul american are un rol în ratificarea acordurilor internaționale, și că președintele Barack Obama își va termina mandatul în 17 ianuarie 2017. În scrisoare se mai spune că succesorul lui Obama poate revoca orice acord care nu e aprobat de Congres. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Josh Earnest a spus că această scrisoare este „continuarea unei strategii partizane” de a submina politica externă a lui Obama. Easrnest a mai spus că scrisoarea e o ingerință în eforturile de a ajunge la un acord cu Teheranul. Democratul numărul doi din Senat, Richard Drubin a numit scrisoarea „un efort cinic” de a sublina niște negocieri internaționale sensibile. Vorbind în fața Congresului american săptămâna trecută, premierul israelian Biniamin Netaniahu a spus că Barack Obama negociază un acord rău cu Teheranul.

Statele Unite au trimis peste o sută de tancuri și alte vehicule de luptă în țările baltice, foste republici sovietice, pentru a consolida capacitatea de apărare a acestorași pentru a descuraja Rusia să încerce să le amenințe, a declarat la Riga Agenției France Presse generalul american John O'Connor. Tancurile Abrams, vehiculele de luptă Bradley și vehiculele Scout Humvees vor rămâne în Estonia, Letonia și Lituania cât va fi necesar pentru a descuraja o agresiune a Rusiei, a spus O'Connor. Membre ale NATO și ale Uniunii Europene din 2004, cele trei țări baltice au capacități militare proprii reduse. Presiunea Rusiei în estul Ucrainei și anexarea Crimeei în martie 2014, stârnesc îngrijorare în aceste trei țări atașate cu forța Uniunii Sovietice timp de jumătate de secol.

În România, instanţa supremă a confirmat decizia procurorilor Parchetului Inaltei Curți de Casație și Justiție de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 de la Bucureşti. Decizia ICCJ este definitivă, dosarul urmând să fie repartizat unui procuror. Cercetările în cazul mineriadei din 13-15 iunie 1990 vor fi reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară. Oficial, în mineriada din 1990 au fost ucise șase persoane și aproximativ 1.000 rănite. Există însă rapoarte neoficiale care susțin că numărul morților ajunge pînă la 100.

Președintele rus Vladimir Putin a decorat un parlamentar rus acuzat de uciderea lui Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie. E vorba de Andrei Lugovoi, căutat de poliția britanică în legătură cu asasinarea fostului spion rus Aleksandr Litvinenko la Londra. Potrivi decretului semnat de Putin, Lugovoi a fost decorat pentru contribuția sa la dezvoltarea sistemului parlamentar rusesc. În ianuarie, ofițerul britanic Craig Mascall a afirmat că Lugovoi și un alt rus, Dmitri Kovtun sînt căutați pentru asasinarea cu un izotop radioactiv a lui Litvinenko în 2006. Rusia a refuzat extrădarea celor doi suspecți și a negat că e implicată în uciderea lui Litvinenko.

Interconectarea cu R.Moldova se află între obiectivele României legate de asigurarea securității energetice, a afirmat premierul român Victor Ponta în cadrul întrevederii pe care a avut-o la București cu ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier. Potrivit unui comunicat al guvernului de la București, cei doi demnitari au subliniat deschiderea României și Germaniei pentru a sprijini R. Moldova pe drumul său spre modernizare și reformă și de aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut crearea unei armate comune a Uniunii Europene, din cauza tensionării relațiilor cu Rusia. Într-un interviu publicat în 8 martie de publicația germană „Welt Am Sonntag”, Juncker spune că această forță armată ar putea ajuta la contracararea noilor amenințări de la granițele Uniunii, și la crarea unei politici comune de externe și de securitate. În opinia lui Juncker, „o armată europeană comună ar trimite un mesaj clar Rusiei că sîntem serioși în a ne apăra valorile europene”. El a mai spus că o armată europeană comună nu ar trebui să fie un concurent al NATO. Ministrul german al apărării Ursula von der Leyene a salutat propunerea lui Juncker. Ideea unei armate a Uniunii Europene a fost respinsă în trecut, Marea Britanie spunînd că un rol militar mai mare al Uniunii ar submina Alianța Nord-Atlantică.

Un ofițer de marină american a spus că mai multe vase militare și avioane rusești au fost observate în Marea Neagră în apropiere de locul unde NATO intenționează să facă manevre. Amiralul Brad Williamson a preziat însă că marina rusă a acționat în conformitate cu regulile internaționale. „Ei au planurile lor, noi pe ale noastre”, a spus Williamson fără să dea alte detalii. Amiralul american a făcut această declarație agenției bulgare de știri BTA la bordul unui crucișător american ancorat în portul Varna. Statele Unite urmau să înceapă luni 9 martie o aplicație militară împreună cu aliații lor din NATO Bulgaria, România și Turcia, în contextul relațiilor tensionate cu Rusia din cauza conflictului din Ucraina.

Agențiiel de presă relatează că un bombardament aerian internațional în Siria a lovit o rafinărie de la granița cu Turcia controlată de gruparea Statul Islamic. Observatorul sirian pentru drepturile omului anunță că 30 de persoane au fost ucise în raidul aerian, între ei lucrători la rafinărie și militanți extremiști. Un purtător de cuvînt militar al Statelor Unite nu a confirmat informația. Între teritoriile controlate de gruparea Statul Islamic în nordul și estul Siriei se află regiuni producătoare de petrol care finanțează activitățile acestei organizații teroriste. În noiembrie 2014, Națiunile Unite estimau că veniturile grupării provenite din petrol sînt cuprinse între 846.000 - 1.600.000 de dolari pe zi. Pentagonul susține că aceste venituri au scăzut considerabil ca rezultat al atacurilor coaliției internaționale și a scăderii pe plan global a prețurilor la petrol, fapt ce a afectat și prețurile de pe piața neagră.

Unul din aliații politicianului rus de opoziție Boris Nemțov a spus că e sceptic cu privire la ceea ce autoritățile numesc o posibilă conexiune islamică a asasinării lui Nemțov. Ilia Iașin, co-lider al partidului politic condus de Boris Nemțov, a postat astăzi pe Twitter un mesaj în care spune că „teoria absurdă a anchetatorilor despre uciderea lui Nemțov din motive islamice este convenabilă pentru Kremlin și-l scoate pe Putin din linia de tragere”. Într-o postare anterioară, din 8 martie, Iașin a spus: „Vina se va da pe cel care a apăsat pe trăgaci, în timp ce aceia care au ordonat asasinarea lui Nemțov vor rămâne liberi.” Un tribunal dela Moscova a acuzat doi ceceni, Anzor Gubașov și Zaur Dadaiev, că sînt implicați în asasinat. Tribunalul a spus că Dadaiev ar fi recunoscut implicarea sa. Liderul pro-moscovit al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a afirmat pe Instagram în 8 martie că îl cunoaște pe Dadiev ca pe un „bărbat profund religios”, care a fost șocat de caricaturile profetului Mohamed din săptămânalul francez „Charlie Hebdo”, publicație apărată de Nemțov după asasinarea mai multor ziariști din redacția de la Paris. Poliția a mai reținut trei suspecți în acest caz, și se relatează că un al șaselea suspect s-a sinucis într-o busculadă cu forțele de ordine la Groznîi.

Ambasadorul american la Chişinău James Pettit a repretat că țara sa e dispusă să sprijine în continuare reformele în justiția din R. Moldova, și a încurajat continuarea reformelor în acest sector. Vorbind în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu ministrul moldovean al justiției Vladimir Grosu, Pettit a spus că e nevoie de mai multă consecvență în lupta cu corupția și în promovarea transformărilor din justiție, pentru ca cerățenii să vadă și să simtă schimbările pozitive din sistemul judiciar, se spune într-un comunicat

Ministrul de externe adjunct de la Chișinău Valeriu Chiveri a demisionat și a anunțat că se alătură proiectului politic al fostului premierIurie Leancă. „Nu cred în capacitatea unui guvern minoritar de a promova reforme, nu cred în capacitatea unui astfel de guvern de a implementa agenda de asociere cu UE”, a scris Chiveri pe pagina sa de Facebook. El e al doilea înalt oficial care renunță la funcție în guvern pentru a-l urma pe fostul premier, după șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora Victor Lutenco. Leancă a părăsit PLDM și fracțiunea parlamentară luna trecută, împreună cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Eugen Carpov. Leancă a spus că va crea un partid nou și a acuzat PLDM că i-a înșelat pe alegătorii pro-europeni, prin instalarea unui guvern cu sprijin comunist. Liderul liberal-democrat Vlad Filat și premierul Chiril Gaburici au dat asigurări că integrarea europeană rămâne prioritatea principală, și nu va fi abandonată.

Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a afirmat la București că prin semnarea Acordului de Asociere la UE, R. Moldova aşezat relaţia sa cu Uniunea Europeană pe un nou fundament. Într-un interviu pentru Hotnews, Steinmeier a spus că Germania doreşte să sprijine R. Moldova în drumul său de reforme, acelaşi lucru fiind valabil şi în abordarea conflictului transnistrean. Șeful diplomației german a subliniat că țara sa se angajează deja de multă vreme şi se va implica în continuare în procesul de pace în formatul 5+2.

Drepturile omului nu pot fi subiect de negocieri şi este momentul să se ceară oprirea încălcării lor în zonele de conflict îngheţat, a afirmat Directorul asociaței Promo-Lex Ioan Manole în cadrul unor audieri la Adunarea Parlamentare EURONEST a Parlamentului European la Bruxelles. IPN îl citează pe Manole cu declarația că drepturile fundamentale trebuie respectate, indiferent dacă cei care le încalcă au sau nu recunoaştere internaţională.

Viceministrul de externe Valeriu Chiveri a anunțat că și-a depus demisia pentru a se alătura proiectului politic al fostului premier, Iurie Leancă. „Nu cred în capacitatea unui guvern minoritar de a promova reforme, nu cred în capacitatea unui astfel de guvern de a implementa agenda de asociere cu UE”, a scris Chiveri pe pagina sa de Facebook. El este al doilea înalt oficial care renunță la funcție în guvern pentru a-l urma pe fostul premier, după șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco. Iurie Leancă a părăsit Partidul Liberal Democrat și fracțiunea parlamentară luna trecută, împreună cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Eugen Carpov. Leancă a spus că va crea un partid nou și a acuzat PLDM de înșelarea alegătorilor pro-europeni, prin instalarea uni guvern cu sprijin comunist. Dar liderul liberal-democrat, Vlad Filat și premierul Chiril Gaburici au dat asigurări că spus că integrarea europeană rămâne prioritatea principală și că nu va fi abandonată.

Armata ucraineană a acuzat forțele separatiștilor pro-ruși că ar fi încălcat armistițiul din estul Ucrainei, în cursul nopții trecute, trăgând de 16 ori cu mortiere și lansatoare de grenade asupra pozițiilor guvernamentale între orele 20:00 și 6:00. Comandamentul Operațiunii Antiteroriste, cum numește Kievul operațiunea militară împotriva separatiștilor din Donețk și Luhansk, a mai spus că atacurile cele mai multe au avut loc la Avdiivka și alte câteva localități din regiunea Donețk. Separatiștii de la Luhansk au spus între timp că un pod de cale ferată care lega teritoriul controlat de ei și cel sub control guvernamental a fost aruncat în aer. Conflictul izbucnit în aprilie trecut după anexarea Crimeii de către Rusia a făcut cel puțin șase mii de morți. Luptele au scăzut brusc în intensitate după armistițiul mediat luna trecută la Minsk de liderii Germaniei și Franței. Dar Ucraina este îngrijorată că separatiștii sprijiniți de Rusia își regrupează forțele pentru noi atacuri.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a reamintit Japoniei de nevoia de a se confrunta cu trecutul, la începutul vizitei pe care o întreprinde la Tokyo. Merkel a făcut trimitere la discursul din 1985 a fostului președinte german Richard von Weizsaecker, care a numit „Zi a eliberării” sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa și a spus că cei care închid ochii la cele întâmplat în trecut, nu văd nici prezentul. Lidera germană a vorbit în timp ce premierul japonez Shinzo Abe se pregătea să emită o declarație la 70 de ani de la înfrângerea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, care îi afectează și astăzi relația cu China și Coreea de Sud. Abe a spus că planifică să exprime regretul în legătură cu războiul și să reitereze scuzele prezentate de guvernul Japoniei în trecut.

Președintele american Barack Obama urmează să se întâlnească la Washington cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Casa Albă a spus că vor discuta între altele despre criza din Ucraina, unde violențele s-au redus puternic în ultimele două săptămâni, după armistițiul convenit la Minsk. Duminică, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a spus că un militar a fost ucis și trei răniți într-o singură zi în luptele cu forțele separatiștilor pro-ruși, deși armistițiul se menține în linii mari. Miniștrii europeni de externe s-au înțeles sâmbătă la Riga să mai aștepte pentru a se vedea dacă armistițiul durează înainte a lua în dezbatere extinderea sancțiunilor impuse Rusiei sau aplicarea unor sancțiuni noi.

Ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, efectuează astăzi o vizită oficială la Bucureşti, la mai puţin de două săptămâni după ce preşedintele Klaus Iohannis a fost la Berlin. Într-un interviu acordat pentru HotNews.ro şi preluat de RFI, Steinmeier a declarat: „salutăm anunţul României de a se implica şi mai puternic în contextul alianţei NATO. Şi angajamentul Germaniei la măsurile de reasigurare şi adaptare ale alianţei este unul amplu. Suntem pregătiţi să participăm la crearea în România a unor unităţi pentru integrarea forţelor NATO şi a unui comandament multinaţional de nivel divizie”.

În legătură cu Republica Moldova, ministrul de externe german a declarat că „prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a reaşezat relaţia sa cu UE pe un nou fundament. Aceasta reprezintă o bază adecvată pentru relaţiile moldo-europene, şi nu vorbim acum despre aderarea la Uniunea Europeană, ci, mai degrabă, despre o ofertă către Chişinău în vederea unei colaborări mai profunde cu UE şi a modernizării Republicii Moldova. Dorim să sprijinim în mod ferm Republica Moldova pe drumul său de reforme. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte abordarea dificilului conflict din Transnistria. Germania se angajează deja de multă vreme şi se va implica şi în viitor pentru procesul de pace în formatul 5+2”.

Autoritățile ruse au pus sub acuzare doi bărbați pentru implicare în asasinarea proeminentului politician al opoziției Boris Nemțov, în timp ce alți trei au calitatea de bănuit. O purtătoare de cuvânt a tribunalului Basmannîi de la Moscova a spus că au fost inculpați Zaur Dadaiev și Anzor Gubașev. Bănuiții sunt fratele lui Gubashev și două rude ale lui Dadaiev. Toți cei cinci provin din regiunea nord-caucaziană a Federației Ruse și vor rămâne în arest cel puțin până la 28 aprilie. Judecătoarea Natalia Mușnikova este citată spunând că Zaur Dadaiev, fost membru al batalionului cecen de poliție „Sever” și cavaler al ordinului pentru „bărbăție” ar fi recunoscut că a participat la omorul lui Nemțov din noaptea de 27 februarie, în apropiere de zidurile Kremlinului.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut apel la crearea unei armate comune a Uniunii Europene în contextul tensiunilor sporite cu Rusia. Într-un interviu publicat la 8 martie, Juncker a spus că o asemenea armată ar întări politica externă și de securitate comună și ar trimite Rusiei „mesajul clar” că Uniunea Europeană își va apăra valorile. În interviul cu ziarul german Welt am Sonntag, oficialul mai spune că o armată europeană n-ar trebui să concureze cu NATO. Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a salutat propunerea. Dar idea unei armate europene a fost respinsă în trecut, inclusiv din cauza temerilor britanice că pot submina relația transatlantică.

Președintele american Barack Obama a spus că Statele Unite vor renunța la convorbirile nucleare cu Iranul, dacă nu se poate ajunge la un acord acceptabil. Într-un interviu televizat difuzat duminică, Obama a spus că înțelegerile trebuie să le permită puterilor internaționale să verifice dacă Iranul vrea să construiască arma nucleară, așa încât să se poată lua măsuri în timp util chiar dacă iranienii ar trișa. Următoarea rundă a negocierilor este plănuită la 15 martie. La sfârșitul lunii expiră un nou termen convenit de negociatori pentru a ajunge la un acord, dar mai rămân multe divergențe. Iranul insistă că programul său nuclear este pașnic, urmărind numai scopuri civile, inclusiv producerea energiei.

Autoritățile irakiene investighează relatările despre un atac al militanților Statului Islamic la situl arheologic Khorsabad, al treilea asemenea atac asupra patrimoniului cultural al Irakului. Ministrul Turismului și Antichităților, Adel Shirshab, a exprimat îngrijorarea că militanții vor lua vestigii și vor distruge situl aflat la 15 kilometri nord-est de orașul controlat de ei, Mosul. Gruparea Statul Islamic a devastat deja două obiective UNESCO din nordul Irakului, Nimrod și Hatra. Khorsabad numit și Fortăreața lui Sargon a fost noua capitală a Asiriei construită de Regele Sargon II, la scurt timp de la urcarea pe tron în anul 721 înaintea erei noastre.

Un avion elvețian propulsat de energia solară a decolat astăzi de la Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite pentru a face în premieră înconjurul lumii fără o picătură de combustibil clasic. Nava Si2 din fibră de carbon este pilotată de André Borschberg, unul din cei doi piloți și fondatori ai companiei „Solar Impulse”. Avionul urmează să ajungă la prima destinație, Muscat, Oman, după 10 ore. Traversarea oceanelor Atlantic și Pacific îi va lua 5-6 zile de zbor.
Borschberg și celălalt fondator al companiei, Bertrand Piccard și-au exprimat speranța că vor încuraja înlocuirea „tehnologiilor vechi și poluante cu tehnologii curate și eficiente”.

Cinci suspecți în uciderea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov au au compărut în fața unui tribunal din Moscova, iar doi dintre ei au fost puși oficial sub acuzare. Este vorba de Anzor Gubașev și Zaur Dadaiev, etnici ceceni, reținuți sâmbătă 7 martie.