Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a avertizat că planul de a adăuga 40 de rachete balisstice nucleare anunțat ce președintele rus Vladimir Putin face parte dintr-un model periculos de comportament al Moscovei.

Vorbind după o întrevedere cu președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker la Bruxelles, Stoltenberg a spus: „acest zăngănit de arme nucleare al Rusiei este nejustificat, destabilizator și periculos”.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a adăugat că retorica Moscovei explică de ce forțele NATO se pregătesc ca să-i apere pe membrii alianței.

„Răspundem prin a face sigur că NATO va fi și în viitor o alianță care îi apără pe toți aliații împotriva dușmanului”, a mai spus Jens Stoltenberg.

La Washington, secretarul de stat american John Kerry s-a declarat și el îngrijorat de anunțul lui Putin.

Directorul Autorităţii Aeronautice Civile de la Chișinău Iurie Armaşu a fost suspendat din funcţie din cauza unui dosar penal în care este suspectat de depășirea atribuțiilor de serviciu, relatează IPN. Fapta penală de care e bănuit Armașu a prejudiciat statul moldovean cu aproximativ 1 milion de lei. Potrivit Consiliului Național Anticorupție, în luna februarie persoane cu funcții de conducere la AAC ar fi convertit 3 milioane de lei din contul instituției în euro, într-un moment cînd un euro era cotat la 28 de lei. Dar legea Aviației civile și regulamentul de funcționare AAC interzic astfel de tranzacții. Astfel de infracţiuni se pedepsec în R.Moldova cu închisoare de 6 pînă la 10 ani, și interzicerea ocupării de funcţii publice de la 10 la 15 ani.

Organizația Amnesty International a cerut liderilor lumii să refacă politicile legate de refugiați și să creeze o strategie globală completă pentru a face față acestei crize. Raportul Amnesty dat publicității luni, cu ocazia Zilei internaționale a refugiatului, sugerează că liderii mondiali au abandaonat milioane de refugiați în condiții de existentă de nesuportat și au lăsat alte mii de refugiați să moară din cauză că nu le-au acordat protecție umană de bază. Raportul Amnesty estimează că 4 milioane de oameni au fugit din Siria, cei mai mulți dintre ei trăind în condiții inumane în Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt. Secretarul general al Amnesty International Sally Shetty spune că deși criza refugiaților e drept una din provocările definitorii ale secolului 20, răspunsul comunității internaționale la această criză a fost un eșec rușinos.

Cel puțin 500 de persoane au participat la o rară demonstrație pacifistă în orașul Donețk, controlat de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei. Participanții la mitingul anti-război din fața birourilor auto-proclamatei Republici Populare Donețk, le-acu cerut separatiștilor să îndepărteze lansatoarele de rachete instalate în cartierele de locuințe ale oraușui de unde provoacă atacuri ale amatei ucrainene. Demonstrația de luni pare un semn al nemulțuirii față de autoritățile separatiste și oboseala legată de conflictul izbucnit în aprilie 2014. Unii dintre demonstranți i-au acuzat pe separatiști că-i folosesc pe civili drept scuturi umane. Se estimează că peste 6.400 de persoane au fost ucise în războiul dintre separatiștii care controlează părți ale regiunilor Donețk și Luhansk din estul Ucrainei și forțele guvernamnetale ucraiene. Luptele în regiune continuă, în ciuda acordului Minsk II din luna februarie.

Națiunile Unite estimează că 23.000 de refugiați din nordul Siriei au trecut granița în Turcia în ultimele zile. William Spindler, purtătorul de cuvînt al Înaltului comisar ONU pentru refugiați, a spus marți la Geneva că potriviti autoritățilo turce cei mai mulți dintre refugiați provind din localitatea de graniță Tel Abyad, pe care forțele kurde l-au recucerit de la gruparea Sttaul Islamic, cu ajutorul loviturilor aeriene internaționale coordonate de Statele Unite.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia va adăuga mai mult 40 de rachete balistice intercontinentale la arsenalul său nuclear anul acesta. Anunțul liderul de la Kremlin vine la o zi după ce oficialități ruse au criticat un plan american de a staționa tancuri și armament greu în țările membre NATO de la granița cu Rusia. „Mai mult de 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să facă față celor mai avansate sisteme de apărare antirachetă for fi adăugate amnul acesta arsenalului nuclear”, a spus Putin, flancat de ofițeri ai armatei ruse, într-un discurs rostit la un tîrg de armament. Tensiunile dintre Rusia și Statele Unite au crescut din cauza crizei din Ucraina, iar Washingtonul și Moscova ai poziții divergente în legătură cu mai multe subiecte. Oficialități ruse au avertizat că Moscova va riposta dacă Statele Unite își pun în aplicare planul de a staționa armament greu în estul Europei și în țările baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică. „Senzația este că colegii noștri din țările NATO ne împing într-o nouă cursă a înarmărilor”, a afirmat la acelați tîrg de armament adjunctul ministrului rus al apărării AnatoliAntonov, potrivit agenției RIA

Partidul Liberal Democrat (22,24%), Partidul Democrat (21,88% - cu 3 procente mai mult decît în 2011), și Partidul Socialist (12,25%), sînt formațiunile politice care au obținut cele mai multe voturi la capitolul consilieri locali, raionali și municipali, conform repartizării politice pe întreaga țară. Potrivit comunicatului de marți al Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, pe locul patru se află Partidul Comuniștilor, care a obținut 11%, (în scădere cu 18,5% față de scrutinul din 2011). PCRM este urmat de Partidul Nostru, cu 8,22%, Partidul Liberal (8,13%), candidații independenți (7,87%) și Blocul electoral Platforma Populară Europeană din Moldova, cu 5,89%. Partidele pro-europene au obținut majoritatea în Consiliul municipal Chișinău.

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu va face o vizită în R. Moldova între 17-19 iunie la invitaţia şefei diplomaţiei moldovene Natalia Gherman. Potrivit unui comunicat al externelor de la Chișinău, Aurescu va avea întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi Natalia Gherman despre agenda europeană a R. Moldova, dezvoltarea dialogului bilateral, în special consolidarea schimburilor comercial-economice, despre proiectele aplicate în Moldova cu sprijinul României. Vizita va avea loc în contextul preluării de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) . În 18 iunie, la Chișinău va avea loc reuniunea Consiliului miniştrilor de externe OCEMN, cu ocazia încheierii mandatului R.Moldova la preşedinţia în exerciţiu aorganizației. Statele membre OCEMN sunt Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi Serbia.

Un tribunal egiptean l-a condamnat la închisoare pe viață pe fostul președinte islamist Mohamed Morsi pentru că ar fi spionat în favoarea milițiilor islamiste palestiniene Hamas, grupării libaneză Hizbollah și Iranului, informează AFP. Tribunalul a confirmat de asemenea pedepse cu moartea pentru 16 alți acuzați care ar fi înstrăinat documente secrete între 2005 și 2013. Instanța încă trebuie să decidă dacă să confirme sa să comute pedepsele cu moartea pronunțate împotriva lui Morsi și altor 100 de acuzați în alt proces, referitor la evadarea lor din închisoare în 2011, în timpul revoltei soldate cu înlăturarea de la putere a președintelui Hosni Mubarak.

Un parlamentar german influent din partidul cancelarului Angela Merkel a spus că ieșirea Greciei din zona euro va trebui acceptată dacă guvernul de la Atena nu prezintă un pachet de reforme convingător, informează Reuters. Michael Grosse-Broemer, vicepreședintele fracțiunii CDU din Parlament, a spus reporterilor: „În eventualitatea că nu se prezintă un pachet solid de reforme, atunci un Grexit va trebui acceptat ca necesar”. Grosse-Broemer, aliat de nădejde al lui Merkel, a mai spus că „nu mai este sigur dacă guvernul grec este interesat cu adevărat în evitarea pericolelor pentru propriul popor.” Între timp, la Atena, premierul grec Alexis Tsipras a spus că țara sa dorește un acord viabil, pe termen lung, care să o scoată din criza economică, insinuând că propunerile de până acum ale creditorilor ar menține Grecia într-un cerc vicios.

Al-Qaeda a confirmat că al doilea comandant în ierarhia sa, șeful puternicei filiale yemenite, a fost ucis de o dronă americană în cea mai grea pierdere pentru rețeaua teroristă de la moartea lui Osama bin Laden. Deja confruntată cu ascensiunea grupării islamiste rivale Statul Islamic, Al-Qaeda a suferit o serie de eșecuri în ultimele luni, când mai mulți șefi i-au fost uciși. Într-un video, Al-Qaeda din Peninsula Arabă (AQAP) a confirmat moartea lui Nasir al-Wuhayshi, spunând că a fost ucis într-un atac cu dronă împreună cu alți doi luptători. AQAP, care a fost în spatele mai multor comploturi împotriva unor ținte occidentale, inclusiv atacul fatal asupra redacției pariziene Charlie Hebdo, a spus că l-a numit șef pe Qassem al-Rimi. Un oficial yemenit a spus AFP că Wuhayshi a fost ucis în regiunea Mukalla, din sud-estul Yemenului.

Compania Nestle India a spus că va distruge plicuri cu fidea Maggi în valoare de 50 de milioane de dolari în urma unei interdicții de vânzare impusă de autoritățile indiene pentru nivele prea ridicate de plumb. Autoritatea indiană pentru siguranță alimentară a interzis fideaua Maggi la începutul lunii curente după ce a constatat că nivelul de plumb este de patru ori peste limita acceptabilă. Testele au mai detectat de asemenea glutamat de monosodiu (MSG), care nu este menționat în lista de ingrediente a produsului. Nestle insistă că fideaua este în regulă și luptă într-un tribunal din Mumbai împotriva interdicției. Plicurile cu fideaua Maggi sunt extrem de populare printre elevii și studenții indieni, ca și printre tinerii angajați. Compania elvețiană le-a introdus în India în anii 1980, iar acum pot fi găsite chiar și în cele mai îndepărtate sate indiene.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a respins criticile unui oficial eston nenumit și ale unor analiști politici finlandezi referitoare la decizia de a se întâlni astăzi cu președintele rus Vladimir Putin. Criticii îi ceruseră lui Niinistö să anuleze întâlnirea ca protest față de agresiunea militară rusească în estul Europei, dar președintele finlandez a ignorat apelurile. Ziarul finlandez „Ilta-Sanomat” a spus că Niinistö a fost „indignat” când a s-a scris în presă că este criticat. „Cine anume m-a criticat, în afara unui oficial eston și a câtorva așa-numiți experți?” – a întrebat retoric Niinistö. Președintele finlandez a spus că am putea asista la o cursă a înarmării în vecinătatea țării sale, dar a insistat că Finlanda nu este amenințată pe plan militar.

Observatorii internaționali ai alegerilor locale de duminică au spus că ele au fost în general bine organizate, iar electoratul a avut de unde să aleagă și de unde să se informeze. Vorbind luni la o conferință de presă la Chișinău, membrii misiunii de observatori OSCE au remarcat că în campanie presa a fost uneori părtinitoare. Ei au menționat cazul radioului și televiziunii publice, care ar fi favorizat partidele guvernării. Printre neajunsurile legislației electorale, observatorii au pomenit situația candidaților independenți la funcții de primar, care – au spus monitorii – sunt obligați să adune un „număr nejustificat de mare de semnături” pentru a se înscrie în cursă.

Procurorii spun că au pornit câteva anchete pentru încălcarea legislației în ziua alegerilor. Vor fi investigate două posibile cazuri de corupere a alegătorilor în satul Soltănești, raionul Nisporeni și orășelul Otaci, dar la actele de huliganism din satul Topal, raionul Cimișlia, unde secția de votare a fost vandalizată în ziua alegerilor. Procurorii au mai spus luni că vor cerceta și împărțirea în orașul Orhei de pungi cu simbolurile electorale ale mișcării„Ravnopravie” care conțineau produse de uz casnic. La Orhei alegerile pentru postul de primar au fost câștigate din primul tur, cu 62% din voturi, de omul de afaceri Ilan Shor, candidatul mișcării„Ravnopravie”.

Președintele Nicolae Timofti a salutat ceea ce consideră a fi succesul partidelor pro-europene la alegerile locale și le-a îndemnat să formeze curând noul guvern. Într-un comunicat de presă de luni, Timofti a spus că „opțiunea electorală a cetățenilor confirmă încă o dată adeziunea majorității populației la cursul european de dezvoltare a țării”. „Îndemn partidele parlamentare proeuropene – a mai spus Timofti - să convină în scurt timp asupra creării unei majorități parlamentare capabile să voteze un nou Guvern în Republica Moldova”. Premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia vineri, după ceva mai mult de 100 de zile de guvernare, invocând lipsa de sprijin pentru reforme și suspiciunile legate de studiile sale.

Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană urmează să discute la Luxemburg măsuri de rezolvare a crizei migranților care traversează Marea Mediterană căutând o viață mai bună în Europa. Reuniunea de la Luxemburg vine după ce Franța și Italia s-au certat din cauza unui grup numeros de africani care protestau la un punct de trecere a frontierei franco-italiene că nu sunt lăsați să intre pe teritoriul francez. Comisia Europeană a propus un plan de „cote de imigranți” pentru cele 28 de țări ale Uniunii, inclusiv ca o măsură de ușurare a poverii pentru țări ca Italia sau Grecia, care sunt prima țintă a zecilor de mii de fugari. Dar mai multe țări, inclusiv cele din estul Europei, resping deocamdată planul cotelor.

Fostul guvernator de Florida, Jeb Bush, și-a lansat luni campania să fie nominalizat de republicani la președinția Statelor Unite promițând „o campanie din inimă”. „Voi încerca să cuceresc inimile tuturor”, a spus Bush, de 62 de ani, frate și fiu de foști președinți republicani, la un miting ținut la Miami. Bush, a cărui soție este mexicană, a vorbit în engleză și spaniolă. „În orice limbă – a spus Bush - mesajul meu va fi optimist, pentru că sunt sigur că putem face în așa fel încât deceniile următoare să fie cele mai bune de trăit pe lumea aceasta, în America”. Analiștii spun că Bush intră într-o competiție în care îi vor fi testate conservatismul și capacitatea de a se distanța de familie. La anunțarea candidaturii aseară nu au fost prezenți nici fratele, nici tatăl său, foștii președinți.

La Minsk ar urma să aibă loc astăzi o nouă întrunire a așa-numitului Grup de Contact pentru Ucraina, care caută soluții pentru consolidarea armistițiului încheiat tot în capitala belarusă în luna februarie. Potrivit agențiilor ruse de știri, la reuniune vor participa reprezentanții OSCE, ai Ucrainei, ai Rusiei și ai separatiștilor din cele două regiuni est-ucrainene aflate în conflict cu puterea centrală de la Kiev, Donețk și Luhansk. Reuniunea vine pe fondul tensiunilor mărite dintre Ucraina și Rusia, care s-au acuzat reciproc în urmă cu câteva zile de tolerarea unor acte de vandalism împotriva reprezentanțelor lor diplomatice.

Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti salută votul cetățenilor acordat preponderent partidelor proeuropene la alegerile locale generale din 14 iunie 2015. Într-un comunicat al președinției de la Chișinău se spune că opțiunea electorală a cetățenilor confirmă încă o dată adeziunea majorității populației la cursul european de dezvoltare a țării, iar această voință populară trebuie respectată și pusă în aplicare. Nicolae Timofti îndeamnă partidele parlamentare proeuropene să convină în scurt timp asupra creării unei majorități parlamentare capabile să voteze un nou guvern în Republica Moldova, care să continue punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și toate reformele instituționale și economice convenite cu partenerii externi și asumate la nivel politic de majoritatea partidelor.

Premierul irakian Haider al-Abadi a afirmat că 40 de atentatori sinucigași intră în medie în Irak în fiecare lună, și a cerut țărilor învecinate să ia măsuri de oprire a fluxlui de luptători străini. Atentatorii sinucigași sînt una din cele mai mortale arme a grupării Statul Islamic, care-i trimir în vehicule pline cu explozivi să pentreze apărarea irakiană sau să mascreze civili în zonele aglomerate. Al-Abadi a spus într-o declarație televizată că numărul luptătorilor străini din Irak este acum mai mare decît cel al militanților irakieni, că acești luptători provin din fiecare țară care se învecinează cu Irakul și că aasta e problemă care trebuie rezolvată de aceste țări. Gruparea Sttaul Islamic a lansat în iunie 2014 o ofensivă în care a cucerti porțiuni mari de teritoriu din Irak și din Siria, și asta e cauza pentru care luptorii străini pot intra cu ușurință în Irak.

Alegerile locale din R.Moldova au fost organizate într-o manieră eficientă, iar cetățenilor le-a fost oferită o opțiune diversificată de vot, au afirmat observatorii internaționali acreditați de Biroul OSCE la Chișinău. Șeful misiunii de observatori OSCE Kimmo Kiljunen a spus la o conferință de presă de astăzi că scrutinul a fost organizat într-un mod echitabil, chiar dacă au fost depistate cîteva nereguli atît pe parcursul monitorizării perioadei electorale, cît și în ziua alegerilor. Printre abateri, Kiljunen a enumerat „rapoartele financiare incomplete si imprecise depuse de concurenții electorali la CEC și faptul că un candidat electoral a fost asaltat, altul a demisionat, iar trei dintre aceștia nu și-au suspendat activitatea publică în intervalul de timp fixat”

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu este citat cu afirmația potrivi căreia rezutatul alegerilor locale arată că cetățenii R.Moldova susțin în continuare partidele pro-europene. Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) Vlad Filat a spus că forțele pro-europene au cîștigat alegerile locale din R. Moldova și că PLDM nu se va coaliza cu socialiștii și reprezentanții Partidul Nostru în consiliile raionale și municipal. „Singurul lucru care nu se negociază la crearea coalițiilor este parcursul european al Republicii Moldova”. Liderul socialiștilor Igor Dodon a spus și el că partidul său a obținut rezultate bune la alegerile locale de duminică și s-a pronunțat pentru coaliții între PSRM, Partidul Nostru și comuniști.

Rezultatele numărării paralele a voturilor la Chişinău, Bălţi şi Comrat, făcută de Asociaţia Promo-LEX, coincid în mare parte cu datele prezentate de Comisia Electorală Centrală. Şeful misiunii de observatori la alegerile locale din 14 iunie a Asociaţiei Promo-LEX, Pavel Postică, a spus la o conferinţă de presă, că decalajele ar putea fi provocate de erorile de calcul din procesele-verbale. În comparaţie cu scrutinele anterioare, numărul proceselor-verbale eronate e mult mai mic, spun observatorii.

Liberalul Dorin Chirtoacă (37,52%) și socialista Zinaida Greceanîi (35,68%) se vor confrunta peste două sătpămâni în turul doi de scrutin al alegerilor pentru primăria Chișinăului. După numărarea tuturor voturilor la alegerile locale din iunie, Comisia Electorală Centrală a anunțat că în 438 de localități din R.Moldova au fost aleși primarii, în alte 458 localități urmînd să fie organizat un al doilea atur de scrutin. La Bălți, primăria a fost cîștigată de candidatul Partidului Nostru Renato Usatîi, la Orhei omul de afaceri Ilan Shor, implicat în scandalul privind devalizarea Băncii de Economi. La Comrat, porimii doi clasați, candidatul independent Nicolai Dudoglo (38,04%) şi candidatul Partidului Nostru Serghei Anastasov (34,01%) vor lua parte la un al doilea tur de scrutin.