În Statele Unite, poliția l-a capturat pe bărbatul alb de 21 de ani bănuit de împușcarea mortală a nouă oameni la o biserică istorică afro-americană din statul Carolina de Sud. Masacrul considerat crimă din ură rasială l-a făcut pe președintele Barack Obama să ceară din nou revizuirea folosirii armelor de foc în Statele Unite. Poliția spune că tânărul identificat drept Dylann Roof a stat alături de enoriași în biserica din orașul Charleston înainte să deschidă focul, ucigând șase femei și trei bărbați, la 17 iunie. El a fost capturat în statul vecin, Carolina de Nord. Printre victimele atacului care este unul dintre cele mai grave la un locaș de cult în Statele Unite în ultimii ani se numără reverendul Clementa Pinckney, pastorul bisericii și membru democrat al Senatului Carolinei de Sud.

Judecătoria sectorului Râșcani de la Chișinău l-a condamnat la șase ani de închisoare cu executare pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol și l-a anunțat în căutare. Acuzat de procurori de abuz de putere, interceptare ilegală a convorbirilor telefonice și încălcarea dreptului la viață privată, Vicol nu s-a prezentat la ședința de judecată, presa speculând că ar fi fugit miercuri cu familia în România. La penultima ședință, din 1 iunie, Vicol s-a declarat nevinovat. Condamnarea poate fi contestată la Curtea de Apel. Un alt inculpat în același dosar, fostul secretar general adjunct al guvernului, Eduard Banaruc, a primit o amendă de 10 mii de lei. Vicol a intrat în atenția procurorilor și opiniei publice datorită unor înregistrări audio scurse în presă în care se lăuda cu o mașină nouă, își presa subalternii și promitea la presupusa cerere a fostului premier Vlad Filat să relaxeze inspecțiile împotriva unui investitor.

O diplomată americană de rang înalt a minimalizat anunțul Rusiei că își va spori arsenalul nuclear cu 40 de rachete intercontinentale noi. Vorbindu-le jurnaliștilor în timpul unei vizite la Praga, Victoria Nuland, asistenta Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice a spus că anunțuri asemenea celui făcut marți de liderul rus Vladimir Putin au scopul să producă zgomot. „Dar când ne uităm la ce se întâmplă în realitate în Rusia, nu este atât de dramatic”, a spus Nuland, în linie cu o declarația anterioară a Secretarului de Stat american John Kerry. Anunțul președintelui rus despre sporirea arsenalului de rachete a fost urmat de declarația unui consilier prezidențial, Iurie Ușakov, care a spus că Rusia nu-și dorește să o cursă costisitoare a înarmărilor cu Occidentul.

În Statele Unite, poliția din statul Carolina de Sud se află în căutarea unui bărbat alb suspectat de uciderea a nouă oameni la o biserică istorică afro-americană într-un atac considerat crimă din ură rasială. Ministerul american al justiției a deschis o anchetă penală în cazul atacului de miercuri din orașul Charleston. Poliția spune că tânărul de 21 de ani, Dylann Roof, a stat alături de enoriași în biserică înainte să deschidă focul ucigând șase femei și trei bărbați. Printre victime se numără reverendul Clementa Pinckney, pastorul bisericii și membru democrat al senatului Carolinei de Sud. Atacul amintește de cel din 1963 la o biserică din Birmingham, statul Alabama, în care au fost ucise patru fete și care a amplificat mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960.

Leul își continuă tendința de depreciere față de euro și dolar. Banca Națională a anunțat pentru vineri un curs de schimb de 21 de lei și 31 de bani pentru un euro și de 18 lei și 70 de bani pentru un dolar. Un viceguvernator al Băncii Naționale, Marin Moloşag, a declarat astăzi că, în plan economic, nu sunt premise pentru fluctuaţii pe piaţa valutară pe termen scurt. Dar deprecierea leului se produce pe un fundal negativ creat, potrivit lui Moloșag, de demisia guvernului şi de scandalul din sectorul bancar.

Îngrijitorii Grădinii zoologice de la Tbilisi spun că unele animale s-ar mai afla în libertate după inundațiile de la sfârșitul săptămânii trecute, care au afectat capitala georgiană. Purtătoarea de cuvânt Mzia Sharashidze a spus că inventarul animalelor dispărute sau ucise nu s-a încheiat pentru a se putea spune cu siguranță. Apele au ucis 19 oameni, inclusiv trei angajați ai grădinii zoologice. Se estimează că peste jumătate din cele 600 de animale au murit înecate sau împușcate de poliție. Miercuri, un tigru care a fugit a ucis un om și a trebuit împușcat.

Un raport al Națiunilor Unite estimează la 59,5 milioane numărul refugiaților care existau la sfârșitul anului trecut din cauza „persecuțiilor, conflictelor, violenței generalizate sau încălcărilor drepturilor omului”. Raportul, difuzat înainte de Ziua Internațională pentru Refugiați marcată sâmbătă. spune că numărul a crescut cu peste opt milioane față de anul precedent, creșterea fiind influențată și de conflictul din Ucraina. Peste jumătate din refugiați sunt copii. Siria măcinată de război a devenit principala sursă, întrecând Afganistanul, în timp ce Turcia este țara care găzduiește cei mai mulți refugiați.

Câteva zeci de oameni au protestat joi la Centrul Național Anticorupție, scandând: „Unde-i miliardul?” și cerând aducerea în fața justiției a celor vinovați de furturile din bănci. Protestatarii au cerut, în caz contrar, demisia directorului CNA, Viorel Chetraru. Conducerea instituției responsabilă de combaterea corupției nu a reacționat la protest. Potrivit Pro TV, participanții ai adus la protest un balaur cu trei capete care ar simboliza alianța minoritară de guvernare compusă de PLDM, PD și sprijinită de PCRM. CNA a fost una din țintele mai multor proteste din ultimele luni organizate de un grup de activiști care formează așa numita Platformă Civică pentru Dreptate și Adevăr.

Premierul demisionar Chiril Gaburici a anunțat după convorbiri cu șeful statului că refuză să rămână premier interimar până la instalarea unui nou guvern, în timp ce Parlamentul a aluat act de demisia sa. „Am informat Președintele Republicii Moldova că refuz să asigur interimatul funcției din motivele expuse odată cu demisia și solicit desemnarea unui Prim-ministru interimar”, a scris Gaburici pe pagina sa de Facebook, după o întrevedere cu președintele Nicolae Timofti. Curtea Constituțională a spus miercuri că, în cazul unui asemenea refuz, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Chiril Gaburici și-a anunțat demisia vinerea trecută, spunând că nu vrea să influențeze prin funcția deținută ancheta în cazul studiilor sale. În mesajul de astăzi pe Facebook, el a mai cerut să nu se speculeze pe tema deciziilor sale pentru acumulare de capital politic.

Banca Națională a spus că lichidarea Băncii de Economii ar fi mai ieftină din punct de vedere economic decât naționalizarea ei, dar o decizie va fi luată numai după instalarea unui nou guvern. Vorbind la o conferință de presă, viceguvernatorul BNM, Marin Moloșag a spus că, o dată cu instalarea guvernului nou, trebuie purtate convorbiri cu Fondul Monetar Internațional și alți donatori occidentali pentru ajungerea la consens în această chestiune. Banca de Economii se află în centrul scandalului creditelor neperformante prin care cel puțin 450 de milioane de euro au dispărut din trei bănci. Alianța de guvernare minoritară PLDM-PD a propus naționalizarea Băncii de Economii sută la sută. În noiembrie trecut, ea a fost pusă sub administrarea specială a BNM, care i-a oferit imediat ajutoare de 4,8 miliarde de lei. Portalul Mold-street scrie că un nou ajutor de 1,1 miliarde de lei i-a fost acordat în martie, iar alte 800 de milioane de lei - la sfârșitul lunii mai, când din Banca de Economii ar fi fost retrase depuneri de aproape 500 de lei.

Judecătoria Buiucani de la Chișinău a prelungit cu 30 de zile arestul fostului președinte al Băncii de Economii, Grigori Gacikevici și cu 20 de zile arestul omului de afaceri Ivan Tomailî cercetați în dosarele creditelor neperformante. Cei doi fuseseră reținuți la sfârșitul lunii mai, petrecând câteva zile în izolatorul Centrului Național Anticorupție, dar apoi li s-a stabilit măsura arestului la domiciliu. Noul termen, stabilit astăzi de instanță expiră, în cazul lui Gacikevici la sfârșitul lunii iulie.

Autoritățile ruse au avertizat că prelungeasc embargoul împotriva produselor agricole și alimentare din Uniunea Europeană dacă țările membre extind și ele sancțiunile economice impuse Rusiei din cauza implicării Moscovei în Ucraina. Ministrul rus al Dezvoltării Economice, Aleksei Uliukaev a declarat agenției RIA Novosti că embargoul a fost introdus ca răspuns la sancțiunile europene și că Moscova va menține acest status quo, dar este puțin probabil să extindă interdicțiile de import și asupra altor produse europene. În august trecut, Rusia a interzis importul majorității produselor lactate, de carne, pește, fructelor și legumelor din Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări care i-au impus sancțiuni. Pe 22 iunie, Uniunea Europeană urmează să prelungească cu șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, sancțiunile care țintesc în sectoarele militar, energetic și financiar ale economiei ruse.

Premierul demisionar Chiril Gaburici s-a întâlnit cu președintele Nicolae Timofti pentru a lua în discuție situația legală după demisia sa și a guvernului său. Purtătorul de cuvânt al președinției, Vlad Țurcanu a confirmat postului Radio Chișinău că întâlnirea a avut loc, dar nu a spus dacă Gaburici ar vrea să rămână tot el premier interimar până la instalarea unui nou guvern. Curtea Constituțională a spus miercuri că, în caz contrar, șeful statului trebuie să numească un alt premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Chiril Gaburici și-a dat demisia vinerea trecută spunând că nu vrea să influențeze prin funcția deținută ancheta în cazul studiilor sale.

Parlamentul ucrainean l-a demis pe șeful Serviciului de Securitate Valentin Nalivaicenko, la solicitarea președintelui Poroșenko. În vârstă de 49 de ani, Nalivaicenko a fost demis cu 248 din 450 de voturi ale Radei Supreme. Preluase funcția cu trei luni înainte ca Poroșenko să fie ales președinte în mai 2014 și n-a fost considerat vreodată suporter al șefului statului. Presa ucraineană a relatat că Nalivaicenko ar fi refuzat recent oferta lui Poroșenko de a se muta în fruntea serviciului de informații externe. Apoi a lansat o contraofensivă politică în care a acuzat Procuratura Generală de acoperirea cazurilor de corupție și unor scheme de îmbogățire frauduloasă a procurorilor. Demiterea lui Nalivaicenko are loc pe fundalul luptelor care continuă în estul țării între forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși.

Banca Națională a fost obligată în mai să ajute din nou financiar Banca de Economii cu 800 de milioane de lei, relatează Mold-street.com. Se pare că noua infuzie de bani a fost neceasară după ce s-a constatat că între 15 și 26 mai, de la Banca de Economii au fost retrase aproape 500 de milioane de lei, arată auditul făcut de firma Grant Thorton și citat în presă. Nu este clar ce a motivat aceasta retragere masivă de bani. Pe 28 noiembrie 2014 Banca Națională a acordat BEM un credit de 4,8 miliarde de lei , cu scandența pe 27 martie 2015, termen prelungit până la 27 august 2015. În aprilie BNM a mai alocat un credit de 1,1 mlrd lei astfel că în total Banca Națională a investit deja în BEM peste 7 miliarde de lei, relatează morld-street.com.

Premierul grec,Alexis Tsipras face a doua vizită a sa în Rusia, unde va participa astăzi la Forumul economic internațional de la Sankt Petersburg, după care se va întâlni cu președintele Vladimir Putin.Una din mizele acestei vizite este posibila participare a Greciei la proiectul gazoductului Turkish Stream al concernului rus Gazprom, proiect care provoacă iritare în UE și la Washington.

Ministrul demisionar al educației Maia Sandu a declarat Europei Libere că ar vrea să continue reformele dar nu știe dacă va fi în viitorul guvern. Sandu a atras atenția că reformelor din învățământ nu pot fi făcute fără finanțarea necesară dar că „ este un mare semn de întrebare dacă vom primi resursele de la Comisia Europeană pentru implementarea reformei în învăţământul profesional tehnic. Nu ştim ce se va întâmpla cu banii de la Banca Mondială. Deci, se creează nişte condiţii destul de proaste pentru continuarea reformelor.”a declarat Maia Sandu. Marți, Banca Mondială a anunțat că nu va mai acorda pentru moment Republicii Moldova un ajutor de 45 de milioane de dolari din cauza fraudei din sistemul bancar.

Ministrul demisionar al educației Maia Sandu a declarat că problema diplomei de bacalaureat a premierului Chiril Gaburici ar fi trebuit clarificată de la bun început dar în contextul crizei celor trei bănci devalizate, crede că „acest lucru a picat bine celor care nu au vrut ca acest guvern să reuşească, mai ales atunci când a devenit clar că acest guvern a început să aibă nişte ambiţii pentru a lua măsuri de combatere a corupţiei şi de implementare a reformelor.” Într-un interviu pentru Europa Liberă, Maia Sandu a atras atenția că deschiderea anchetei penale împotriva lui Gaburici a concis cu scrisoarea deschisă adresată de acesta președinților țării și Parlamentului în care cerea demisia conducerilor instituțiilor care nu au reușit să împiedice sau limiteze devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Gaburici și-a anunțat demisia pe 12 iunie, la o săptămână după ce Procuratura Generală a preluat de la Ministerul de Interne dosarul diplomei de bacalaureat.

Liderul comuniștilor Vladimir Voronin a spus pe 17 iunie că PCRM mai degrabă nu va mai sprijini un viitor guvern alcătuit de partidele considerate pro-europene, întrucât experiența de până acum nu a fost prea bună. La o conferință de presă, Voronin a spus printre altele că liberal-democrații și democrații nu și-au ținut cuvântul de a demite unii miniștri din guvernul Chiril Gaburici în schimbul sprijinului parlamentar tacit comunist. „Noi am avut o înțelegere ca între gentlemeni, că acești miniștri vor activa cel mult două luni, iar apoi vor fi schimbați. Dar pe urmă s-a făcut tot ca la moldoveni, s-au prefăcut morți în păpușoi”, a spus Voronin. În declarații consemnate de Jurnal.md, liderii partidelor guvernării demisionare au negat că ar fi încheiat un asemenea târg cu comuniștii.

Aflat în vizită în Republica Moldova ministrul român de externe Bogdan Aurescu și-a exprimat speranța că la Chișinău se va forma curând un nou guvern și vor continua reformele. La întâlnirea de miercuri cu președintele Nicolae Timofti, cșeful diplomației române a mai spus că România și UE așteaptă ca Moldova să continue aplicarea Acordului de Asociere semnat anul trecut, să reformeze justiția, să combată corupția și să rezolve problemele din sectorul bancar. Astăzi, Bodgan Aurescu participă la reuniunea Consiliului miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN), cu ocazia încheierii mandatului Republicii Moldova la preşedinţia în exerciţiu a organizaţiei. Președinția este preluată de România. Statele membre OCEMN sunt Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina şi Serbia.

Ambasadorii din UE au căzut de acord miercuri la Bruxelles să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei cu încă șase luni, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016 și să prelungească cu încă un an interdicția de investiții în Crimeea. Miniștrii de Externe din țările UE urmează să aprobe la Luxemburg luni, 22 iunie, prelungirea sancțiunilor care afectează sectoarele energetic, militar și financiar ale economiei ruse. Măsurile referitoare la Crimeea, care interzic companiilor europene să facă afaceri în peninsula anexată de ruși, ar putea fi aprobate deja astăzi, 19 iunie. În martie anul acesta șefii de guverne din UE au decis să condiționeze relaxarea sau ridicarea sancțiunilor de punerea în practică a acordului de armistițiu de la Minsk. Tot miercuri s-a anunțat că miniștrii de externe din Franța, Germania, Ucraina și Rusia se vor întâlni la 23 iunie pentru a discuta situația din estul Ucrainei și, în special, felul cum se respectă armistițiul de la Minsk.

Decizia Rusiei de a-și dota armata cu cel puțin încă 40 de rachete balistice intercontinentale (IBM) nu este „demnă de o putere atomică responsabilă” a declarat miercuri comandantul forțelor NATO, generalul Philip Breedlove. Marți, 16 iunie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat planul de a mări capacitatea nucleară a forțelor armate. Totodată el a declarat că nu există motive deosebite de îngrijorare după ce NATO a anunțat că va muta armament greu din Germani în țările de la frontiera estică a Alianței.

Premierul Serbiei Aleksander Vucic s-a declarat șocat de planul Ungariei de a închide granița cu Serbia și de a ridica un gard de sârmă ghimpată în lungul frontierei comune pentru a stăvili imigrația ilegală. Miercuri, ministrul de externe al Ungariei Peter Szjjarto declara că a cerut ministerului de interne să înceapă pregătirile pentru ridicarea garduluide patru metri de sârmă ghimpată la granița cu Serbia. Szjjarto a argumentat că imigrația ilegală este una din cele mai serioase probleme în acest moment iar Ungaria nu-și poate permite să aștepte până ce UE ia măsuri eficiente.

Pentru peste un miliard și jumătate de musulmani din toată lumea de astăzi începe luna sfântă a Ramadanului, o lună de rugăciuni și post de la răsăritul până la apusul soarelui.

Fostul premier kosovar Ramush Haradinaj, un comandant de gherilă în războiul din Kosovo din anii 1998-1999, a fost arestat de poliția slovenă în baza unei mandat de arest sârbesc din 2006. Partidul lui Haradinaj, Alianța pentru Viitorul Kosovo, a spus că el a fost „oprit” de poliție pe aeroportul capitalei slovene Liubliana la întoarcerea de la Berlin. Partidul a îndemnat Slovenia să-i permite să-și reia de îndată drumul. Poliția slovenă a spus că un cetățean din Kosovo a fost arestat la aeroport, adăugând că un judecător sloven va decide asupra măsurilor următoare. Serbia îl consideră pe Haradinaj criminal de război. Tot astăzi sute de luptători pentru independență au demonstrat în capitala kosovară Priștina împotriva creării unui tribunal special pentru judecarea crimelor comise de membrii gherilelor kosovare. Înființarea unui asemenea tribunal sub presiunea Consiliului Europei urma să fie votată de legislativul de la Priștina astăzi, dar votul a fost amânat.