Președintele FIFA, Sepp Blatter, a anunțat că își dă demisia, la patru zile după ce a fost reales pentru un al cincilea mandat pe fundalul unei crize de corupție tot mai ample. În vârstă de 79 de ani, Blatter a promis la o conferință de presă la Zurich alegeri noi pentru președintele FIFA, care pot avea loc între lunile decembrie și martie. „Acest mandat nu pare să aibă sprijinul tuturor în fotbalul mondial”, a spus Blatter, adăugând că „FIFA are nevoie de o restructurare profundă”. Scandalul de corupție a izbucnit săptămâna trecută, cu numai două zile înainte de realegerea lui Blatter, șapte oficiali din fotbalului internațional fiind arestați la un hotel de la Zurich la solicitarea Statelor Unite. La conferința de astăzi, Blatter a spus că își va exercita funcția până la alegerea unui succesor.

Presa germană relatează că fostul cancelar Helmut Kohl se află la spital în stare critică. Potrivit ediției online a publicației „Der Spiegel”, fostul lider conservator, acum în vârstă de 85 de ani, a suferit o intervenție chirurgicală și s-ar afla în terapie intensivă la un spital din orașul Heidelberg. Citând surse apropiate fostului cancelar, „Der Spiegel” scrie că acesta s-a aflat în terapie intensivă de trei săptămâni. Oficiul lui Kohl a spus că el a suferit o intervenție chirurgicală la șold la începutul lunii mai, având nevoie ulterior de o operație suplimentară care i-a prelungit șederea la spital. "Având în vedere circumstanțele, Dr. Helmut Kohl se simte bine”, se spune în declarație. Având cel mai îndelungat mandat din perioada postbelică și aflându-se în funcție între 1982-1998, lui Kohl i se atribuie meritul de a fi reunificat Germania după căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989. Împreună cu președintele francez François Mitterrand, a promovat introducerea monedei euro. Kohl a pierdut popularitatea după părăsirea funcției, când publicul a aflat despre forme ilegale de finanțare a Uniunii Creștin Democrate sub conducerea sa.

Partidului Comuniștilor a condamnat suspendarea retransmiterii postului Rossia 24 în Republica Moldova, spunând că această decizie luată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului săptămâna trecută ar încalcă libertatea de exprimare. Într-un comunicat difuzat astăzi, partidul care a jucat un rol cheie la instalarea guvernului Gaburici în luna februarie a mai criticat guvernarea PLDM-PD pentru metode ilegale și represive, aducând drept dovadă decizia CCA. Pentru suspendarea emisiunilor postului rus de stat acuzat de propagandă și manipulare au votat săptămâna trecută toți membrii Consiliului, inclusiv Artur Cozma care fusese propus în funcție de comuniști. Marți, PCRM a anunțat că acesta ar fi depus la Parlament cerere de demisie, dar Cozma a dezmințit.

Țările coaliției care luptă contra grupării Statul Islamic au promis un sprijin ferm pentru un plan irakian de combatere a militanților. Partenerii de coaliție au făcut promisiunea într-o declarație comună difuzată după conferința lor de astăzi la Paris, la care au participat reprezentanți din 20 de țări, inclusiv Statele Unite, dar de unde au lipsit țări ca Rusia, Iranul sau Siria. Un plan de urgență adoptat de guvernul din Irak după căderea orașului Ramadi în mâinile militanților luna trecută prevede operațiuni de răspuns prin mobilizarea triburilor sunnite din Provincia Anbar și aducerea milițiilor șiite care iau parte la lupte sub comanda Bagdadului. La Paris, țările coaliției au mai pledat pentru ”lansarea grabnică a unui proces politic facilitat de ONU, veritabil și inclusiv” în Siria. Ministrul de externe francez Laurent Fabius a spus că aliații și-au reconfirmat ”unitatea și determinarea comună” de a combate Statul Islamic, dar a adăugat că este o lupta ”pe termen lung”.

La un tribunal de la Moscova a început procesul ultranaționalistului rus Ilia Goriaciov acuzat de implicare în câteva omoruri de răsunet. Liderul mișcării ultranaționaliste „Ruskii Obraz”, pe care procurorii îl numesc și ideolog al grupării naționaliste BORN (Organizația Militară a Naționaliștilor Ruși) este acuzat în baza a patru articole penale despre omor, organizarea formațiunilor extremiste, grupărilor criminale și distribuirea ilegală de arme. La procesul de astăzi, Goriaciov a pledat nevinovat. Este acuzat de implicare în mai multe omoruri, inclusiv a avocatului pentru drepturile omului, Stanislav Markelov și jurnalistei de la Novaia Gazeta, Anastasia Baburova, în 2009. Procurorii îl mai bănuiesc de implicare în asasinarea din ură rasială a trei activiști antifasciști și patru cetățeni ruși din regiunea caucaziană. Goriaciov a fost arestat în mai 2013 în Serbia și extrădat în noiembrie același an.

Grecia a anunțat că a trimis creditorilor internaționali un plan comprehensiv de reforme pe care este dispusă să le facă în schimbul ajutoarelor financiare salvatoare. Premierul de stânga Alexis Tsipras a spus că este un plan realist pe care creditorii ar trebui să-l accepte. Tsipras a făcut anunțul după ședința de urgență de luni la Berlin a liderilor Franței, Germaniei și șefilor instituțiilor creditoare la care s-a luat în discuție criza datoriilor grecești, semnalându-se îngrijorări la nivel înalt. Grecia a primit de 240 de miliarde de euro de la FMI și Uniunea Europeană din 2010 în cadrul unui program de ajutoare contra reforme, pe care noul guvern grec încearcă să-l renegocieze de aproape jumătate de an. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, Grecia riscă să piardă o ultimă tranșă de 7,2 miliarde de euro și să intre în faliment.

Serviciul sanitar rus a anunțat că două companii moldovene ar putea relua exportul de vinuri pe piața rusă, după embargoul împotriva vinurilor moldovene impus în septembrie 2013. Într-un comunicat pe site-ul său, Rospotrebnadzor spune că producția companiilor Imperial Vin din raionul Cantemir și Mold Nord a dovedit o calitate constantă și că vor fi examinate noi mostre pentru a se decide asupra reluării importurilor. După introducerea embargoului, li s-a permis să exporte în Rusia numai unor companii din Autonomia Găgăuză, a cărei populație s-a pronunțat majoritar într-un referendum nerecunoscut legături strânse cu Rusia. Politicieni moldoveni a acuzat Moscova că ar redeschide selectiv piața pentru vinurile moldovene precum și pentru fructele și legumele interzise anul trecut, pentru a favoriza companii apropiate unor partide pro-ruse.

Viceministrul moldovean de externe Andrei Galbur s-a întâlnit cu membrii Comitetului pentru Parteneriate şi Securitate prin Cooperare al NATO, care participă la o reuniune găzduită în premieră la Chișinău. Un comunicat al Ministerului de Externe spune că oficialul moldovean a luat în discuție cu reprezentanții celor 28 de membre ale NATO dezvoltarea cooperării, inclusiv Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare. La convorbiri au luat parte și delegați din țările neutre Austria, Elveţia, Suedia, Finlanda şi Irlanda. Organizarea reuniunii la Chișinău, în perioada 1-4 iunie, a fost anunțată la începutul lunii mai de premierul moldovean Chiril Gaburici și asistentul Secretarului General al NATO pentru riscuri de securitate emergente, Sorin Ducaru. La summit-ul său din septembrie trecut, NATO a acceptat ca Republica Moldova să facă parte din Iniţiativa Consolidării Capacităţilor de Apărare, care oferă sprijin în vederea reformelor din domeniul apărării și securității.

Producătorii ruși ai rachetelor antiaeriene Buk spun că au ajuns la concluzia că avionul Malaysian Airlines doborât în estul Ucrainei vara trecută a fost lovit de o rachetă de tip vechi. Mihail Malîșevskii, un consilier al consorțiului Almaz-Antei controlat de stat, a făcut declarația la o conferință de presă la Moscova. El susține că rachetele de tip vechi s-ar afla în dotarea armatei ucrainene, dar nu ar mai fi folosite de armata rusă. Malîșevskii a spus că aceste concluzii se bazează pe fotografii care sunt publice. Ucraina și Occidentul suspectează că avionul cu 298 de oameni la bord a fost doborât de o rachetă sol-aer trasă de forțele ruse sau separatiștii pro-ruși. Rusia a afirmat că a fost doborât de un avion de luptă ucrainean. Pe 31 mai, investigatori britanici au acuzat Ministerul rus al apărării de trucarea imaginilor de pe satelit pentru a sprijini această afirmație.

Proaspătul membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Artur Cozma, dezminte că ar fi depus cerere de demisie. El este citat de portalul Deschide.md, spunând că, în cazul în care o asemenea cerere există, o va retrage. Partidul Comuniștilor care a propus numirea lui Cozma a anunțat pe site-ul său că acesta a depus astăzi la Parlament cerere de demisie „din motive personale". Fost ministru în două guverne comuniste, între 2005 și 2008, Cozma a fost ales membru al CCA la 30 aprilie cu voturile deputaților PCRM și ai alianței minoritare PLDM-PD. Presa a speculat atunci că fostul ministru ar urma să preia și șefia CCA. Dar relațiile între coaliția minoritară și PCRM care a susținut instalarea guvernului Gaburici în februarie s-au tensionat înainte de alegerile locale din 14 iunie.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a acuzat Moldova și Ucraina că impun „o blocadă socio-economică dură” regiunii transnistrene, dar i-a asigurat pe locuitorii ei că Rusia nu-i va abandona. „Pentru noi este important acum sa trimitem un mesaj intregii lumi, dar in primul rind poporului din Transnistria că, și în aceste vremuri grele Rusia va fi mereu alaturi de Transnistria cind e vorba de securitatea ei si a întregii regiuni, in a-i oferi stabilitate politică în sensul negocierilor diplomatice. Ne vom inteti aceste eforturi pentru a ieşi din situatia in care, din nefericire, unii dintre vecinii Transnistriei incearca sa impuna o blocada foarte dura socio-economică. Cunoaştem întreaga situaţie si toate eforturile noastre, o spun inca o data, vor fi intensificate…”

În remarcile făcute cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, oficialul rus a mai spus că țara sa va „continua politica ridicării de noi instituții medicale și de educație” în regiunea transnistreană.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat că negocierile şi nu acţiunea militara sunt calea de a obliga Iranul da renunţe să construiasca arme nucleare. Declaratia a fost facuta intr.un interviu cu televiziune israeliana. „O soluţie militara nu va rezolva problema, chiar daca participa si Statele Unite. Pe termen scurt ar încetini programul nuclear iranian, dar nu il elimina”, a spus liderul de la Casa Albă, care a precizat şi ca înţelege foarte bine îngrijorările poporului isrealian in legatura cu programul nuclear iranian.

Pentagonul a dat publicităţii ieri o inregistrare video care arata un bombardier rusesc SU 24 trecind deasupra unui vas de razboi american aflat in Marea Neagra, cu intenţia de a corecta informatiile apărute in mediile de informatii rusesti. In video, bombardierul rusesc fixeaza distrugatorul USS Ross, iar alte bombardiere rusesti, care nu se vad in imagini, zboara in apropiere. Marina americana a anuntat ca a dat publicităţii inregistrarea video deoarece „am vrut sa aratam exact ce s-a intimplat”, a declarat purtatorul de cuvint al Pentagonuluilui, colonelul Steven Warren. Mediile de informare rusesti au scris ca avionul rusesc a obligat distrugatorul american sa işi schimbe traiectoria din apele teritoriale ale rusesti din apropiere de peninsula Crimeea. Purtatorul de cuvint al Pentagonului a spus că informatiile rusesti sunt neadevarate deoarece distrugatorul american era in apele internaţionale si „nu şi-a schimbat in nici un fel traseul”. Mai mult, potrivit Pentagonului, nici unul din avioanele rusesti care au zburat deasupra distrugătorului nu era inarmat si nici nu a avut loc nici un fel de agresiune din partea nimănui. Distrugatorul USS Ross a fost trimis in Marea Neagra, in apele teritoriale ale Romaniei si in apele internationale, in cadrul misiunilor NATO de asigurare a aliatilor din estul Europei decise dupa ce Rusia a anexat Crimeea si s-a implicat in razboiul din estul Ucrainei.

Ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, l-a convocat, ieripe ambasadorul rus la Praga, Serghei Kiselev, pentru ca acesta sa ofere explicatii dupa publicarea listei cu oficiali din tarile UE care au interdictie de a intra in Rusia, relateaza presa ceha. Printre cehii aflati pe lista „neagra” a Kremlinului se afla fostul ministru de externe Karel Schwartzenberg si fostul comisar pentru extindere si politici vecinătatii Stefan Fule. Pe lista se mai afla fostul vice-premier britanic Nick Clegg, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, fostul ministru britanic al apărării Malcolm Rifkind.

Luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că „sancțiunile” au fost impuse oficialilor europeni care au susținut cel mai mult „lovitura de stat” din Ucraina, în urma căreia ar fi avut de suferit rușii de acolo și ca nu ar fi „motivate politic”. Pe aceasta lista se afla si cinci romani liderul Partidului Miscarea Populara, Eugen Tomac, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, Tiberiu Liviu Chodan, şi directorul general adjunct al companiei de stat Transgaz, Gheorghe Haţegan.

O echipa de investigatii din Marea Britanie a descoperit ca Ministerul rus de externe a dat publicitatii fotografii falsificate din satelit despre prabusirea avionului malaiezian MH 17 in iulie anul trecut, falsuri care ar fi aratat ca avionul a fost doborit de armata ucraineana. Raportul a fost dat publitatii duminica de site-ul Bellingcat si arata exact ce software a fost folosit pentru falsificarea pozelor. Surse ale serviciilor de informaţii americane si germane au spus si ele ca avionul a fost doborit de de o racheta BUK trasa de separatistii pro-rusi din zona pe care o controlau in estul Ucrainei.

In Ucraina, in ultimele 48 de ore, cinci oameni au fost omoriti si cel putin zece raniti in ciocniri care au avut loc in satul Şirokine, locul unor lupte grele in ultimele zile. Potrivit Ministerului ucrainean al apărarii, trei soldati au fost omoriţi, iar separatistii pro-ruşi spun că două persoane au fost omorite si cinci ranite. Armata ucraineana mai spune ca doi soldati au fost capturaţi de separatişti in apropiere de satul Marinka. Potrivit Natiunilor Unite numarul persoane moarte in confruntarile din estul Ucrainei din aprilie anul trecut si pina acum este de cel putin 6 400.

Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului Zeid Raad a declarat ca exista „informaţii alarmante” despre „executii sumare comise de grupări înarmate” şi ca investigheaza relatari similare referitoare si la forţele armate ucrainene. Luni, OSCE a dat publicitatii un raport in care arata ca din intre 29 si 31 mai au fost auzite in Doneţk 253 de explozii produse „arme grele şi uşoare”, inclusiv tancuri si artilerie grea, echipamente militare care ar fi trebuit retrase din regiune potrivit acordurilor de la Minsk .

In România senatorii urmeaza sa dezbata, in sedinta plenului de azi, motiunea simpla intitulata „SOS: Sanatatea in România lui Ponta respira artificial! Romanii mor cu zile", prin care senatorii liberali, semnatari ai motiunii, solicita demisia ministrului Sanatatii, Nicolae Bănicioiu, anunta Agerpres. Potrivit liberalilor din Senat, exista „grave" probleme in sistemul sanitar, acestia referindu-se la subfinantarea Sanatatii, la deficitul de materiale sanitare si medicamente existent, precum si la faptul ca un numar mare de medici si asistente medicale parasesc unitatile medicale pentru a profesa in strainatate.

Procurorii americani care investigheaza marele scandal de corupţie din FIFA au anuntat ieri că unul din principalii adjuncţi ai presedintelui FIFA, Sepp Blatter, Jerome Valcke, care ocupa funcţia de secretar general este banuit că tranzactiile in valoare de 10 milioane de dolari facute prin banci americane catre un alt inalt oficial FIFA Jack Warner, ar fi fost de fapt mita pentru ca acesta si alti membrii ai organizatiei sa voteze in favoarea organizarii Cupei Mondiale in Africa de Sud in 2010. FIFA spune ca persoana care a autoritar transferul ar fi fost seful Comitetului de finante al FIFA, care a murit anul trecut.

Casa Albă s-a declarat încrezătoare că poate continua discuțiile pe teme nucleare cu Iranul în pofida accidentării secretarului de stat John Kerry la sfârșitul săptămânii. Kerry a plecat din Europa spre Statele Unite luni după ce duminică dimineața și-a fracturat femurul într-un accident de bicicletă în Alpii francezi. „Continuăm să credem că avem timpul și resursele necesare pentru a duce mai departe și poate chiar a încheia negocierile cu Iranul”, se spune în declarația de astăzi de la Washington. Kerry s-a accidentat a doua zi după discuții avute la Geneva cu ministrul de externe iranian Javad Zarif. Discuțiile erau programate să dureze două zile, dar au intrat în impas și au fost întrerupte sâmbătă. Puterile globale și Iranul spun că doresc să ajungă la un acord cuprinzător privind programul nuclear iranian până la 30 iunie.

Premierul Chiril Gaburici spune că Rusia ar fi dispusă să reia importurile de fructe și legume din Moldova, dar oficial ruși se arată mai precauți. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Gaburici a spus luni la ședința cabinetului la Chișinău că „Rusia nu mai este atât de reticentă față de fructele și legumele moldovenești”. Tot astăzi însă potrivit agenției ruse TASS ambasadorul rus la Chișinău, Farit Mukhametshin a spus cu ocazia vizitei unei delegații de la Rosselkhoznadzor că „Moldova nu este încă pregătită” pentru ridicarea restricțiilor rusești. Citându-l pe șeful delegației, Alexei Alexeienko, TASS scrie că Găgăuzia va fi prima regiune moldoveană care va relua exporturile agricole spre Federația Rusă. Autonomia găgăuză, a cărei populație s-a pronunțat majoritar într-un referendum nerecunoscut pentru strângerea legăturilor cu Rusia, a fost exceptat și de la restricții impuse vinurilor moldovene pe piața rusească.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a acuzat Moldova și Ucraina că impun „o blocadă socio-economică dură” regiunii transnistrene, dar i-a asigurat pe locuitorii ei că Rusia nu-i va abandona. Potrivit Interfax Rogozin, care este emisarul special al președintelui Vladimir Putin în chestiunea transnistreană, a făcut declarația într-o teleconferință avută astăzi cu administrația separatistă de la Tiraspol. „Rusia va fi mereu alături în momentele dificile”, le-a spus Rogozin transnistrenilor, adăugând că Moscova sprijină în continuare procesul de negocieri pentru rezolvarea diferendului transnistrean. În remarcile făcute tocmai de Ziua Copilului, oficialul rus a mai spus că țara sa va „continua politica ridicării de noi instituții medicale și de educație” în regiunea transnistreană.

Spicherul legislativului regiunii separatiste transnistrene și-a anulat participarea la acțiuni comune cu Chișinăul de Ziua Copilului, informează site-ul deschide.md. Potrivit sursei citate, Mihail Burla nu a mai venit la Chișinău, cum plănuise împreună cu spicherul Andrian Candu la prima lor întâlnire de acum două săptămâni. Candu a spus însă că anularea nu trebuie politizată, fiindcă ar ține mai degrabă de agenda încărcată a lui Burla. Deschide.md. scrie că Burla a participat astăzi la deschiderea câtorva grădinițe în regiunea transnistreană. Participarea lui Burla la Chișinău la acțiuni de Ziua Copilului fusese convenită la 18 la Chișinău cu ocazia primului contact între Chișinău și Tiraspol la nivel legislativ din ultimii 13 ani.

Cehia și Slovacia au protestat față de transmiterea în Rusia a unui film care pare să justifice invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, dominat de Uniunea Sovietică, în 1968. Ministrul de externe al Cehiei, Lubomir Zaoralek, l-a convocat pe ambasadorul rus acreditat la Praga după ce Rossia 1 a prezentat la 23 mai filmul a cărui teză este că occidentul ar fi avut de gând să sprijine o lovitură de stat în Cehoslovacia, ceea ce a făcut necesară intervenția condusă de sovietici. Ministerul de externe din Slovacia a protestat și el. Trupele țărilor comuniste din Pactul de la Varșovia, cu excepția României, au invadat Cehoslovacia în august 1968 ca să pună capăt unui program de reforme cunoscut ca „Primăvara de la Praga”. După căderea comunismului Moscova și-a cerut scuze pentru invazia soldată cu pierderi de vieți omenești din rândul protestatarilor cehi și slovaci.

Rusia a dat explicații despre lista cu 89 de oficiali europeni care au interdicție de intrare în Rusia. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că „sancțiunile” au fost impuse oficialilor europeni care au susținut cel mai mult „lovitura de stat” din Ucraina, în urma căreia ar fi avut de suferit rușii de acolo. Tot astăzi purtătoarea de cuvânt a UE Maja Kocijancic a spus că lista rusească este „arbitrară și nejustificată”. Mai mulți politicieni europeni care și-au regăsit numele pe listă s-au declarat mândri să fi înfuriat Kremlinul, cu ale cărui politici nu sunt de acord. Iar unul din cei cinci români declarați indezirabil de ruși, deputatul Eugen Tomac, de exemplu, a spus că el ar fi „pedepsit” de Moscova pentru eforturile de strângere a relațiilor moldo-române pe care le-a făcut în calitate de secretar de stat și de consilier prezidențial.