Ministrul american al apărării Ash Carter începe un turneu în Europa, în scopul de a discuta cooperarea țărilor NATO în fața agresiunii Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei. Prima etapă, luni 22 iunie, este Germania. Acolo se va întâlni cu ministrul german al apărării și cu cei din Olanda și Norvegia. Marți 23 iunie, Carter va fi în Estonia pentru o întâlnire cu miniștrii apărării din cele trei țări baltice. După care va urma reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor apărării NATO, prima de acest gen de când a preluat conducerea Pentagonului în februarie.

Doi dintre cei trei tineri concurenți români participanți la a XV-a ediție a Concursului Internațional Ceaikovski, în Rusia, s-au calificat în etapa a doua, a semi-finalelor. Este vorba despre violonista Alexandra Conunova-Dumortier, care reprezintă Moldova, și de violoncelistul Andrei Ioniță, concurent din partea României. În juriul secției de vioară, între alte somități, se află și profesoara Mihaela Martin, odinioară laureată a Concursului.
Desfășurarea Concursului poate fi urmărită live pe Internet, transmisă de Medici.tv. Astăzi, Alexandra-Conunova este programată în recitalul etapei a doua, la ora 2:15 (ora Moscovei), iar Andrei Ioniță la 21:30.

Ministrul de externe al Belgiei a anunțat că se ridică sechestrul pus pe conturile și bunurile statului rus în Belgia. Primele conturi care vor fi redeschise sunt ale ambasadei și ale reprezentanței Rusiei la NATO. Belgia și Franța au sechestrat conturi și bunuri ale statutul rus, dând astfel curs cererilor actionarilor fostei companii petroliere Yukos, cărora la Haga li s-a recunoscut dreptul de a primi despăgubiri de la statul rus în valoarea de 50 demiliarde de dolari.

Vineri, președintele rus Vladimir Putin amenințase Belgia și Franța cu măsuri de represalii. Totodată, Putin a explicat că Moscova nu va recunoaște verdictul Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga pentru că nu a ratificat Convenția Europeană a Energiei, care ar fi stat la baza deciziei.

Aflat sâmbătă la Kiev, senatorul republican John McCain a cerut din nou administrației americane să trimită arme armatei ucrainene care se luptă cu separatiștii din estul Ucrainei. Ar fi „rușinos ” ca Occidentul să nu-i răspundă pe măsură lui Putin, a mai declarat senatorul american la o conferință de presă. În opinia sa, președintele rus Vladimir Putin vrea să „dezmembreze” Ucraina.
Senatorul american Tom Cotton, aflat și el la Kiev, a sprijinit poziția lui McCain, reamintind că Occidentul i-a oferit lui Putin multe șanse de a reduce tensiunile în estul Ucraine. „A venit moment să ridicam acum baricade”, a mai spus senatorul Cotton, republican din statul Arizona, ales anul acesta.
Ucraina a cerut în repetate rânduri sprijini militar, dar Occidentul a refuzat. A oferit în schimb echipament militar neletal, cum ar fi sisteme de observație în timpul nopții sau echipament sanitar.

Bărbatul acuzat de atentatul de la o biserică a comunității de culoarea din Charleston, Carolina de sud, avea, se pare, o pagină de Facebook plină de texte rasiste. Este ceea a descoperit FBI în cursul anchetei. Totodată, un vecin al acuzatului a declarat poliției că acesta intenționa inițial să comită atentatul la universitatea locală. Vineri au apărut și primele imagini cu tânărul atentator, Dylann Roof, în vîrstă de 22 de ani. Imaginile sunt din cursul primei sale înfățișări în fața unui judecător.
Nouă persoane de culoare cu murit când Roof a dechis focul, pe 17 iunie, în cea mai veche biserică a comunității afro-americane din Charleston.

Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, va anunța cel mai probabil luni decizia de numire a unui premier intermar, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Vlad Țurcanu, citat de presa de la Chișinău. Chiril Gaburici declarase joi, după discuțiile cu președintele statului, că nu va sigura interimatul funcției de premier. În aceste condiții, potrivit Curții Constituționale, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Potrivit legislației moldovenești, noul cabinet trebuie să fie învestit în termen de trei luni de la data anunțării demisiei, în cazul de față cel tîrziu pînă în 12 septembrie.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, crede că omul de afaceri Vasili Chirtoca ar fi candidatul ideal pentru funcţia de prim-ministru. Chirtoca a fost candidatul comuniștilor la primăria Chișinăului, dar pe 14 iulie a primit numai puțin peste patru la sute din voturi. Vorbind vineri seară la o emisiune a postului de televiziune „RTR Moldova”, Vladimir Voronin exclus orice coaliţie cu PSRM pentru că sunt „trădători”, relatează IPN. El a lăsat însă de înțeles ca partidul său ar putea colabora în continuarea cu celelalte partide parlamentare.

În orașul Graz din Austria, un tânăr de 26 de ani a intrat sâmbătă cu masina în lumea care se plimba pe strada pietonală. Trei persoane au murit, între care un copil, si 34 au fost rănite. Tînărul conducea un SUV cu peste 100 de kilometri la oră când a intrat în mulțime. Se pare că atacul a fost provocat de problemele personale ale tînărului, nu poate fi privit drept un atentat, a declarat poliția locală.

Tibetanii sărbătoresc astăzi ziua de naștere a liderului lor spiritul, Dalai Lama, care împlinește 80 de ani. Cu aceasta ocazie, mii de tibetani s-au adunat în orașul indian Dharamsala, unde trăiește Dalai Lama în exil, s-au rugat și au depus flori. Liderul spiritul al tibetanilor trăiește din 1959 în exil, după ce autoritățile comuniste chineze au reprimat cu violență revolta din Tibet. În 1989, Dalai Lama a primit premiul Nobel pentru Pace, iar din 2011 s-a retras din politică, dar a rămas figura emblematică a cauzei Tibetului.

Unul din cei mai cunoscuți jurnalisti ai canalului de televiziune Al-Jazeera a fost reținut pe aeroportul Tegel din Germania, la cererea autorităților egiptene. Ahmed Mansour este acuzat în Egipt că ar fi toruturat un avocat în Piața Tahir din Cairo, în cursul manifestațiilor din 2011, și a fost condamnat anul trecut, în absență, la 15 ani închisoare. Jurnalistul si compania Al-Jazeera au respins acuzația drept absurdă. Mansour are dublă cetățenie, britanică și egipteană. Autoritățile de la Cairo acuza canalul Al-Jazeera că ar spriji cauza organiazației Frăției Musulmane din Egipt, scoasă între timp în afara legii. În Egipt, trei jurnalisti de la Al-Jazeera au fost reținuți, dar unul a fost între timp eliberat.

În capitala Slovaciei, 60 de persoane au fost reținuțe de poliție, după ce o demonstrație anti-imigranți a degenerat în acte serioase de violență. Protestul, organizat pe Facebook, a atras câteva sute sau poate chiar mii de persoane, estimează poliția. Manifestația era îndreptată împotriva proiectului UE de a crea cote de refugiați pentru țările membre, în raport cu populația lor, pentru a-i împărți astfel pe cei 40 de mii de refugiați, aflați acum în Grecia și Italia. Slovaciei, cu o populație de 5,5 milioane i-ar reveni 785 de refugiați. Și alte țări din UE se opun cotelor, între care Franța, Polonia si Ungaria, care a început să ridice un gard de sârmă ghimpată la granița cu Serbiai, pentru a împiedica intrarea refugiaților. Este vorba de reufugiați din Orientul Mijlociu si nordul Africii, care își pun viața în joc pentru a trece cumva Mediterana și a ajunge în Uniunea Europeană.

Aflat la Kiev, senatorul republican John McCain a cerut din nou administrației americane să trimită arme armatei ucrainene care se luptă cu separatiștii din estul Ucrainei. Ar fi „rușinos ” ca Occidentul să nu-i răspundă pe măsură lui Putin, a mai declarat senatorul american la o conferință de presă. În opinia sa, președintele rus Vladimir Putin vrea să „dezmembreze” Ucraina.
Senatorul american Tom Cotton, aflat și el la Kiev, a sprijinit poziția lui McCain, reamintind că Occidentul i-a oferit lui Putin multe șanse de a reduce tensiunile în estul Ucraine. „A venit moment să ridicam acum baricade”, a mai spus senatorul Cotton, republican din statul Arizona, ales anul acesta.
Ucraina a cerut în repetate rânduri sprijini militar, dar Occidentul a refuzat. A oferit în schimb echipament militar neletal, cum ar fi sisteme de observație în timpul nopții sau echipament sanitar.

Bărbatul acuzat de atentatul de la o biserică a comunității de culoarea din Charleston, Carolina de sud, intenționa inițial să comită atentatul la universitatea locală. Este ceea ce a declarat un vecin al acuzatului presei americane. Vineri au apărut primele imagini cu tânărul atentator, Dylann Roof, în vîrstă de 22 de ani. Imaginile sunt din cursul primei sale înfățișări în fața unui judecător.
Nouă persoane de culoare cu murit când Roof a dechis focul, pe 17 iunie, în cea mai veche biserică a comunității din Charleston.

Premierul Serbiei, Alexander Vucic, a criticat din nou intențiile Ungariei de a ridica un gard de sârmă ghimpată de-a lungul graniței comune, dar a recunoscut că s-ar putea să nu aibă mari șanse în negocierile cu omologul ungar Victor Orban. „Știu că Viktor Orbam a făcut promisiuni electoratului său…, dar ce s-ar intimpla dacă și Serbia ar ridica ziduri la granița cu Macedonia sau Bulgaria? Ce va ramâne din Uniunea Europeană!”, s-a întrebat Vucic la o conferință de presă vineri, la Belgrad.

Premierul Ungariei, Viktor Orban argumenta, tot vineri, că gardul este menit să ferească nu numai Ungaria, dar și restul UE de valul imigranților ilegali. Anul acesta, Ungaria a primit peste 53.000 de cereri de azil, cu 10.000 mai mult decât în 2014, și substanțial mai multe decât în 2012, când numărul acestor cereri a fost de 2.150. Vorbind în capitala Slovaciei, la Bratislava, unde s-a întîlnit cu alți lideri central-europeni și cu președintele Franței, François Hollande, Orban a spus că Ungaria crede ce că e obligația statului să-și apere granițele și nu va cere ajutor pentru această sarcină.

Curtea Constituțională a decis că prevederea din legislație prin care moldovenii neangajați sunt obligați să cumpere polițe de asigurare medicală este constituțională, relatează Unimedia. Parlamentarii au contestat această obligativitate în cazul celor care petrec mai puțin de jumătate de an în țară. Potrivit ministrului Sănătății, Mircea Buga, scutirea unei categorii de la procurarea poliței ar fi costat sistemul de sănătate de aproximativ 80 milioane lei.
În acest an, polița de asigurare medicală costă 4.056 lei, iar persoanele fizice care nu o cumpără ar putea fi amendate cu o sumă de la 500 la 1.000 lei.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, crede că omul de afaceri Vasili Chirtoca ar fi candidatul ideal pentru funcţia de prim-ministru. Chirtoca a fost candidatul comuniștilor la primăria Chișinăului, dar pe 14 iulie a primit numai puțin peste patru la sute din voturi. Vorbind vineri seară la o emisiune a postului de televiziune „RTR Moldova”, Vladimir Voronin exclus orice coaliţie cu PSRM pentru că sunt „trădători”, relatează IPN. El a lăsat însă de înțeles ca partidul său ar putea colabora în continuarea cu celelalte partide parlamentare.

Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, va anunța cel mai probabil luni decizia de numire a unui premier intermar, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Vlad Țurcanu, citat de presa de la Chișinău. Chiril Gaburici anunțase joi, după discuțiile cu președintele statului, că nu va sigura interimatul funcției de premier. În aceste condiții, potrivit Curții Constituționale, șeful statului trebuie să numească un premier interimar dintre cei doi vicepremieri, Natalia Gherman și Stephane Bride. Potrivit legislației moldovenești, noul cabinet trebuie să fie învestit în termen de trei luni de la data anunțării demisiei, în cazul de față cel tîrziu pînă în 12 septembrie.

Luni sosește în Moldova se a delegaţie a Serviciului federal de protecţie a consumatorului din Rusia (Rosspotrebnadzor). Experţii ruşi vor analiza situaţia la companiile producătoare de conserve din fructe şi legume. Ion Sula, ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, a declarat pentru IPN că luni 22 iunie va avea o întrevedere cu experţii ruşi la care va participa şi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. După aceasta, experţii vor merge la mai multe companii producătoare de conserve şi vor avea o vizită în UTA Găgăuzia. Ministrul agriculturii este optimist că producătorii de conserve vor putea să reia exportul pe piaţa rusească. Federaţia Rusă a introdus embargo la importul de conserve din Republica Moldova în vara anului trecut.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că planul guvernului său de a construi un gard de patru metri înălțime la granița cu Serbia ca să oprească fluxul de migranți va proteja și Europa de intrări ilegale. Orban a spus vineri că „dacă o chestiune este complicată, trebuie aleasă cea mai simplă soluție”, așa încît în cazul migranților „statul își va apăra granițele externe”. Anul acesta, Ungaria a primit peste 53.000 de cereri de azil, cu 10.000 mai mult decît în 2014, și substanțial mai multe decît în 2012, când numărul acestor cereri a fost de 2.150. Vorbind în capitala Slovaciei, la Bratislava, unde s-a întîlnit cu alți lideri central-europeni și cu președintele Franței, François Hollande, Orban a spus că Ungaria crede ce că e obligația statului să-și apere granițele și nu va cere ajutor pentru această sarcină.

Președintele rus Vladimir Putin a salutat ultimul acord energetic semnat vineri de țara sa cu Grecia, arătând că în acest fel, prin crearea de locuri de muncă, poate fi Grecia ajutată să iasă din criza financiară profundă în care se află. Liderul de la Moscova a comparat atitudinea constructivă a Rusia cu cea a Uniunii Europene, care insistă ca Grecia să facă o serie de reforme dureroase în schimbul unui substanțial sprijin financiar. Grecia și Rusia au semnat un memorandum privind construirea gazoductului Turkish Stream spre Europa pe teritoriul elen. Ministrul elen al energiei a spus că finanțarea va fi asigurată de banca pentru dezvoltare a statului rus VEB.

Anul trecut, Iranul a continuat să sprijine grupări teroriste internaționale se arată într-un raport al Departamentului de Stat american, deși Teheranul negociază cu principalele puteri ale lumii o ridicare treptată a sancțiunilor în schimbul renunțării la programul său nuclear. Potrivit Departamentui de stat nici negocierile pe teme nuclere, nici alegerea noului președinte Hassan Rouhani nu au schimbat politica Iranului în Orientul Mijlociu. Iranul a continuat să sprijine milițiile șiite din Irak, organizația Hezbolah, cu baze in Libia, organizațiile palestiniene Hamas și Jihadul Islamic, precum și guvernul președintelui sirian Bashar al-Assad. Raportul Departamentului de stat privind terorismul în lume în 2014 precizează însă că milițiile Taliban și cele ale Statului Islamic rămân responsabile cele mai multe pierderi de vieți omenești din Orientul Mijlociu.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat că proiectul de rezoluție ONU, elaborat de Marea Britanie, privind responsabilitățile in masacrul musulmanilor de le Srebrenița va provoca noi tensiuni interetnice în Bosnia Herțegovina. Lavrov consideră textul mult prea anti-sârb. Vineri, Lavrov s-a întâlnit la Sankt Petersburg, la Forumul Economic Internațional cu președintele Republicii Sârbska din Bosnia.

Rusia va contesta validitatea deciziei Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga care a condamant-o să plătească 50 de miliarde de dolari despăgubire acționarilor companiei petroliere Yukos. Yukos a fost sechestrată și ulterior vîndută în 2004 în cursul procesului de evaziune fiscala intentat fostului propiedat al companiei, oligarhul Mihail Hodorkovski. Vineri, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că aceasta va fi strategia țării sale, pentru că Rusia nu ratificat Carta Europeană a Energiei, care ar fi justificat verdictul de la Haga. Comentariul vine după ce Franța și Belgia au înghețat bunuri ale statului rus, în încercarea de a pune în aplicare verdictul Curții Internaționale de Arbitraj. Putin a mai a declarat că Moscova ar putea recurge la măsuri de represalii împotriva intereselor de afaceri ale Franței și Belgiei în Federația rusă.

Președintele Vladimir Putin a declarat - vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg - că nimeni nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale Rusiei sau să-i comande. „Ni se spune că Statele Unite știu mai bine de ce avem nevoie. Ce ar fi să fim lăsați să decidem singuri”, a spus Putin. Totodată liderul rus a declarat că Moscova nu va accepta nici o soluție obținută prin forță militară a conflictului din estul Ucrainei.

În perioada 22-24 iunie, în Moldova se va afla o delegaţie a Serviciului federal de protecţia a consumatorului din Rusia (Rosspotrebnadzor). Experţii ruşi vor analiza situaţia la companiile producătoare de conserve din fructe şi legume. Ion Sula, ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, a declarat pentru IPN că luni 22 iunie va avea o întrevedere cu experţii ruşi la care va participa şi conducerea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. După aceasta experţii vor merge la mai multe companii producătoare de conserve şi vor avea o vizită în UTA Găgăuzia. Ministrul agriculturii este optimist că producătorii de conserve vor putea să reia exportul pe piaţa rusească. Federaţia Rusă a introdus embargo la importul de conserve din Republica Moldova în vara anului trecut.