În România președintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe Gabriel Oprea, actualmente ministru de Interne, întrucât premierul în exercițiu Victor Ponta este în spital în Turcia, unde s-a operat la genunchi după un accident suferit la baschet. Iohannis a semnat decretul de numire a premierului interimar după ce Ponta a publicat pe Facebook o adeverință medicală de la spitalul turcesc. Relațiile dintre Ponta și Iohannis, foști rivali la alegerile prezidențiale, s-au tensionat după ce premierul social-democrat a fost acuzat de corupție. Iohannis i-a cerut sî demisioneze, dar Ponta a refuzat. Șefa Partidului Liberal, de opoziție, Alina Gorghiu, este citată de AP cu afirmația că Ponta este un laș, care se ascunde în spital de acuzațiile de corupție. Gorghiu a mai spus că partidul ei a declanșat o campanie de semnături pentru demiterea lui Ponta, care a supraviețuit recent unei moțiuni de cenzură în parlament.

Miniștrii europeni de externe au aprobat prelungirea cu jumătate de an, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, a sancțiunilor economice impuse Rusiei din cauza amestecului în Ucraina. Decizia luată la Luxembourg o confirmă pe cea convenită de ambasadorii Uniunii Europene săptămâna trecută de a prelungi sancțiunile care afectează sectoarele energetic, bancar și militar ale Rusiei. A mai fost prelungită cu un an interdicția pentru europeni de a investi în Crimeea anexată de Rusia în martie trecut. Sancțiunile au fost impuse pentru un an în iulie 2014. După anunțarea prelungirii lor, astăzi, Rusia a anunțat că va prelungi la rândul ei cu șase luni interdicția importurilor de alimente din țările europene. Decizia europenilor a fost criticată aspru de Kremlin, care a numit sancțiunile „lipsite de temei și ilegale”.

Un cunoscut ziarist al televiziunii arabe Al Jazeera a fost eliberat în Germania luni, la două zile după ce fusese arestat la un aeroport berlinez la cererea Egiptului. Procurorii germani au spus că Ahmed Mansour a fost pus în libertate fără să i se aducă învinuiri. Mansour, cetățean egiptean și britanic, a fost condamnat anul trecut în contumacie de un tribunal egiptean la 15 ani de închisoare pentru că ar fi torturat un avocat în revoltele de stradă de la Cairo din 2011. Mansour și Al Jazeera neagă acuzația. Autoritățile egiptene consideră televiziunea Al Jazeera, cu sediul în Qatar, ca un fel de portavoce a Frăției Musulmane, mișcarea islamistă a președintelui egiptean înlăturat de la putere Mohamed Morsi. Anul trecut un tribunal egiptean a întemnițat 3 ziariști de la Al Jazeera pentru ajutorarea teroriștilor. Toți au fost eliberați după ceva mai multe de un an de închisoare, dar în două cazuri procesele continuă.

Comisia Electorală Centrală a anunțat rezultatele finale ale alegerilor de la 14 iunie, spunând că rata participării a fost puțin peste 49%. CEC a mai confirmat că din primul tur s-au ales primari în 439 de localități, dar în și mai multe, anume 457 de localități, primarul se va alege în turul al doilea, la 28 iunie. CEC a mai anunțat că alegerile se vor repeta în câteva localități, iar în două voturile se vor număra din nou. Președintele CEC Iurie Ciocan a mai spus astăzi la un briefing de presă că în trei localități pentru alegerile din 28 iunie al doilea candidat la funcția de primar a fost stabilit prin tragere la sorți, întrucât concurenții electorali de pe locurile doi și trei aveau același număr de voturi.

Miniștrii de finanțe din zona euro au întrerupt discuțiile de luni de la Bruxelles fără un acord pe tema datoriei grecești, spunând că au în vedere să ajungă săptămâna aceasta la o înțelegere care să ferească Grecia de faliment și de ieșirea din zona euro. Absența vreunui rezultat la discuțiile dintre miniștri face improbabil progresul în chestiunea grecească la summit-ul șefilor de guvern europeni, programat pentru luni seară tot la Bruxelles. Înaintea întâlnirilor de astăzi, cancelarul german Angela Merkel a avertizat împotriva unor așteptări exagerate. Grecia are nevoie de credite externe suplimentare în perspectiva scadenței din 30 iunie a unei tranșe de împrumut pentru care nu are bani. Guvernul de la Atena negociază de mai multe luni ce reforme ar trebui să facă în schimbul banilor.

Atât Israelul, cât și militanții palestinieni ar putea fi vinovați de crime de război în timpul conflictului de anul trecut din Gaza, se arată într-un raport ONU care deplânge distrugerile și suferințele umane „fără precedent”. Raportul critică „forța armată enormă” folosită în Gaza, soldată cu moartea a peste 2000 de palestinieni și peste 70 de israelieni, mai ales soldați. În document se spune că Israelul a efectuat peste 6000 de lovituri aeriene și a tras peste 50.000 de obuze de artilerie în operațiunea militară de 51 de zile. Studiul arată că grupările armate palestiniene au tras aproape 5000 de rachete și peste 1700 de obuze înspre Israel. Se mai arată că o treime din civilii uciși în conflict erau copii. Raportul a fost criticat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a spus că țara lui „nu comite crime de război”. Oficialul palestinian Saeb Erekat a spus că raportul „va fi studiat cu atenție” și și-a exprimat speranța că el va ajuta să se pună capăt „impunității israeliene”.

Ministerul de Externe al României spune că cetățenii români și din celelalte țări ale UE pot intra în Republica Moldova pe baza buletinului de identitate. Într-un comunicat de presă de la București se spune că facilitarea intrării cetățenilor UE a fost confirmată autorităților române de ministerul de Externe al Moldovei. Decizia moldoveană a fost luată la 16 iunie, în ultima ședință a cabinetului demisionar al lui Chiril Gaburici. După aceea nu a fost limpede dacă aceasta și alte decizii vor avea valoare de lege, Curtea Constituțională spunând că un guvern în demisie nu poate lua hotărâri majore. Decizia privind intrarea europenilor a apărut săptămâna trecută în Monitorul oficial de la Chișinău. Decizia este unilaterală – moldovenii vor avea nevoie în continuare de pașaport ca să intre în UE.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus luni că alianța va aproba săptămâna aceasta mărirea de peste două ori a forței sale de reacție rapidă, creată pe fondul crizei ucrainene. „Miniștrii apărării din țările NATO vor lua decizia de a mări puterea și capacitatea forței NATO… la 30.000 până la 40.000 militari, de peste două ori mai mult decât în prezent”, a spus Stoltenberg în pregătirea reuniunii ministeriale NATO programată să aibă loc miercuri și joi la Bruxelles. Tot astăzi Jens Stoltenberg a deplâns însă faptul că prea puține țări sunt dispuse să-și sporească bugetul apărării, cum le cere calitatea de membru NATO. Stoltenberg a spus că anul acesta pragul de 2% din PIB al cheltuielilor militare îl vor atinge numai cinci țări: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia. Stoltenberg a insistat pe de altă parte că nu se poate vorbi de vreun nou război rece cu Moscova. „NATO nu urmărește vreo confruntare cu Rusia, vreo cursă a înarmării contra Rusiei”, a spus secretarul general NATO, adăugând că Alianța va face mai departe eforturi pentru o relație „mai cooperantă și mai constructivă cu Rusia”.

Un atentator sinucigaș cu bombă și câțiva indivizi înarmați din rândul Talibanilor au atacat astăzi Parlamentul afgan, în vreme ce al doilea district afgan în tot atâtea zile a fost cucerit de militanți în nordul țării. Purtătorul de cuvânt al ministerului de Interne de la Kabul, Sediq Sediqqi, a spus că agresorii din capitală au fost „respinși” de forțele de securitate și că toți cinci militanții implicați în atac au fost uciși. S-a relatat că parlamentarii sunt în siguranță, dar doi civili, o femeie și un copil, au fost uciși de explozia bombei sinucigașe. Între timp Talibanii au cucerit luni districtul Dasht-e-Archi, la numai o zi după ce militanții preluaseră controlul duminică asupra districtului învecinat Chardara. Agențiile occidentale de presă scriu că retragerea militarilor străini și limitarea loviturilor aeriene americane au permis Talibanilor să lanseze câteva atacuri majore în provinciile afgane.

Premierul Poloniei, Ewa Kopacz, și-a sfătuit compatrioții care se pregătesc de vacanță în Grecia să-și ia cu ei sume mai mari de bani-gheață, pentru că nu se știe dacă și cât vor putea scoate din bancomate. „Vă rog să nu contați pe cardurile ATM și pe bancomate, mai bine luați-vă cu voi o sumă mai mare în numerar”, a spus Kopacz, citată de AP. Declarația survine pe fondul negocierilor dintre Grecia și creditori, al căror eșec ar putea duce în cel mai rău caz la impunerea de controale de capital, inclusiv la limitarea sumelor ce pot fi extrase prin bancomate. Reuters a scris duminică 21 iunie că oficialii de la Atena au discutat situația bancomatelor, recunoscând că sunt probleme în umplerea lor, într-o vrem

Filarmonica din Berlin l-a ales ca viitor director muzical general pe Kiril Petrenko, care va prelua unul din cele mai râvnite posturi din lumea muzicii clasice de la Simon Rattle. Rattle va conduce Orchestra Simfonică din Londra. La Filarmonica berlineză dirijorul șef este ales cu voturile muzicienilor din orchestră. Filarmonica din Berlin a avut numai trei dirijori șefi în șase decenii: Herbert von Karajan în 1954-1989, urmat de Claudio Abbado și de Rattle, care a venit la conducere în 2002. Kiril Petrenko s-a născut într-o familie de muzicieni din orașul rusesc Omsk în 1972. A emigrat cu rudele în Austria în 1990 și a studiat la Universitatea de Muzică din Viena. În prezent Petrenko este directorul muzical al Operei de Stat din Bavaria și a condus Opera Comică din Berlin în 2002-2007.

Atât Israelul, cât și militanții palestinieni ar putea fi vinovați de crime de război în timpul conflictului de anul trecut din Gaza, se arată într-un raport ONU care deplânge distrugerile și suferințele umane „fără precedent”. Raportul critică „forța armată enormă” folosită în Gaza, soldată cu moartea a peste 2000 de palestinieni și peste 70 de israelieni, mai ales soldați. În document se spune că Israelul a efectuat peste 6000 de lovituri aeriene și a tras peste 50.000 de obuze de artilerie în operațiunea militară de 51 de zile. Studiul arată că grupările armate palestiniene au tras aproape 5000 de rachete și peste 1700 de obuze înspre Israel. Se mai arată că o treime din civilii uciși în conflict erau copii. Raportul, al cărui conținut fusese anticipat, a fost criticat înainte de publicare de către Israel, care-l consideră părtinitor.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus luni că alianța va aproba săptămâna aceasta mărirea de peste două ori a forței sale de reacție rapidă, creată pe fondul crizei ucrainene. „Miniștrii apărării din țările NATO vor lua decizia de a mări puterea și capacitatea forței NATO… la 30.000 până la 40.000 militari, de peste două ori mai mult decât în prezent”, a spus Stoltenberg în pregătirea reuniunii ministeriale NATO programată să aibă loc miercuri și joi la Bruxelles. Tot astăzi, Jens Stoltenberg a deplâns însă faptul că prea puține țări sunt dispuse să-și sporească bugetul apărării, cum le cere calitatea de membru NATO. Stoltenberg a spus că anul acesta pragul de 2% din PIB al cheltuielilor militare îl vor atinge numai cinci țări: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia.

Rusia a redus cu peste jumătate de miliard de dolari bugetul pentru găzduirea Campionatului Mondial la Fotbal din 2018, micșorând cheltuielile pentru hoteluri și infrastructură. Un ordin semnat de premierul Dmitri Medvedev și dat publicității astăzi prevede reduceri de 29,2 miliarde de ruble (544 miliarde de dolari), astfel încât bugetul pentru campionat rămâne de 631.5 miliarde de ruble (11,8 miliarde de dolari). Mai multe de jumătate este finanțat din bugetul federal al Rusiei. Dar guvernul rus este nevoit să micșoreze cheltuielile bugetare în diverse domenii pe fundalul contractării economiei cauzate de prețul mic al petrolului. Ministrul sporturilor, Vitali Mutko, spune încă în aprilie că autoritățile vor reduce numărul hotelurilor de lux pentru că riscă să rămână nefolosite după campionat.

65 la sută din participanții la un sondaj de opinie proaspăt susțin că au votat la primul tur de scrutin al alegerilor locale la Chișinău, deși datele Comisiei Electorale Centrale arată că prezența la urne a fost de numai 47,4 la sută. Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova spune însă că sondajul realizat între 16-20 iunie are o marjă de eroare de numai câteva procente. Rezultatele date publicității astăzi mai sugerează un procent mare al indecișilor înainte de turul doi de scrutin de la 28 iunie pentru funcția de primar al Chișinăului. 22% dintre alegători ar fi indeciși, peste 19 % n-ar vrea să participe la vot, 29,9 % ar vota cu socialista Zinaida Greceanîi, iar 28,7% – cu primarul liberal actual, Dorin Chirtoacă. În primul tur de scrutin de la 14 iunie, Chirtoacă a întrecut-o pe Greceanîi cu aproape 2%m, obținând 37,52 la sută.

Noua șefa interimară a guvernului, Natalia Gherman, și-a exprimat speranța că perioada interimatului va fi una scurtă, spunând că este nevoie de un nou guvern stabil pentru continuarea integrării europene. Președintele Nicolae Timofti a numit-o astăzi în calitate de premier interimar, după refuzul fostului premier Chiril Gaburici să asigure interimatul. Vorbindu-le jurnaliștilor după o ședință a guvernului în exercițiu la reședința șefului statului, Gherman a mai spus că un guvern în exercițiu cu împuterniciri limitate nu-și poate asuma vreun obiectiv major. Dar va asigura funcționarea instituțiilor statului, ordinea publică și continuarea proceselor începute de guvernul plenipotențiar. Fostul premier Chiril Gaburici a demisionat la 12 iunie, cu două zile înainte de alegerile locale și la mai puțin de 4 luni de mandat, spunând că nu vrea să influențeze ancheta procuraturii în cazul presupusei sale diplome școlare false.
Președintele Timofti a spus că va începe consultării cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou premier peste o săptămână, după turul doi ale localelor.

Miniștrii europeni de externe au aprobat prelungirea cu jumătate de an, până la sfârșitul lunii ianuarie 2016, a sancțiunilor economice impuse Rusiei din cauza amestecului în Ucraina. Decizia luată la
Luxembourg o confirmă pe cea convenită de ambasadorii Uniunii Europene săptămâna trecută de a prelungi sancțiunile care afectează sectoarele energetic, bancar și militar ale Rusiei. A mai fost prelungită cu un an interdicția pentru europeni de a investi în Crimeea, anexată de Rusia în martie trecut. Sancțiunile au fost impuse pentru un an în iulie 2014. În martie anul acesta, liderii europeni au decis că durata lor va depinde de implementarea acordurilor de la Minsk despre încetarea focului în estul Ucrainei între separatiștii pro-ruși și trupele guvernamentale. Astăzi, miniștrii europeni de externe au mai decis asupra lansării unei misiuni navale în Mediterană pentru combaterea traficanților de oameni care au trimis mii de imigranți în călătorii periculoase pe mare din Libia spre Europa.

Președintele Nicolae Timofti a numit-o pe viceprim-ministra Natalia Gherman în fruntea guvernului în exercițiu și a anunțat că va începe peste o săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui premier nou. Șeful statului a numit-o pe Gherman prin decret, după refuzul fostului premier Chiril Gaburici să asigure interimatul. Vorbindu-le miniștrilor din guvernul în exercițiu la o ședință la Reședința de Stat, președintele Timofti le-a cerut să administreze treburile curente așa încât „să nu lase loc pentru neliniște” în societate. Șeful statului a spus că va începe consultările în vederea desemnării premierului nou după turul doi al alegerilor locale, care are loc duminică, a îndemnat fracțiunile parlamentare să se concentreze asupra formării noului guvern și și-a exprimat speranța că acesta va fi instalat rapid. Alianța minoritară PLDM-PD a spus că dorește să înființeze o majoritate stabilă fie cu PCRM, fie cu PL.

La Kabul, o explozie puternică a zguduit Parlamentul afgan, cauzând evacuarea deputaților din clădire umplută de fum. Talibanii și-au revendicat responsabilitatea pentru atacul care s-a produs în timp ce candidatul nominalizat de șeful statului la funcția de prim-ministru urma să fie prezentat Parlamentului. Un purtător de cuvânt taliban Zabihullah Mujahid a scris pe Twitter că atacul a fost săvârșit de câțiva mujahedini care au pătruns în clădirea Parlamentului, unde luptele ar continua. Autoritățile afgane n-au spus deocamdată dacă talibanii au reușit într-adevăr să intre în clădirea păzită cu strictețe sau dacă există victime. Talibanii au lansat o ofensivă în tot Afganistanul, la sfârșitul lunii aprilie, sporind atacurile asupra obiectivelor guvernamentale și străine. Recent, ei au respins solicitările unor clerici de rang înalt de a opri atacurile în luna postului cel mare musulman, Ramadanul.

Presa moldoveană relatează că cel puțin două companii petroliere au scumpit ușor benzina la sfârșitul săptămânii trecute. Litrul de benzina premium 95 s-a scumpit cu 20-40 de bani, sau cu 1-2%. Potrivit portalului Mold-Street, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a fost anunțată de patru dintre cele mai mari companii petroliere că prețurile la benzină vor fi majorate. Printre cauze sunt invocate majorarea cotațiilor la produsele petroliere pe piețele internaționale, a prețurilor de import, a cotei accizelor, precum și deprecierea leului față de dolar. ANRE spune că este a cincea schimbare de preț la comercializarea produselor petroliere cu amănuntul din acest an.

Premierul grec Alexis Tsipras urmează să se întâlnească astăzi cu liderii celorlalte 18 țări din zona euro pentru a încerca să ajungă la o înțelegere în chestiunea datoriilor. Înainte de convorbirile așteptate la Bruxelles, oficiul primului ministru a spus că acesta a prezentat o propunere de acord în timpul unei discuții telefonice cu cancelara germană Angela Merkel, președintele francez François Hollande și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Un oficial european a scris ulterior pe Twitter că propunerea greacă poate servi drept „o bună bază pentru progrese”. Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze Fondului Monetar Internațional 1,5 miliarde de euro până la sfârșitul lunii, dar riscă incapacitatea de plată, dacă nu ajunge la o înțelegeri cu donatorii. FMI, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană nu vor să-i mai acorde o tranșă de împrumut, dacă Grecia nu acceptă o serie de reforme.

În Rusia, oamenii aprind lumânări pentru a marca 74 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania Nazistă, în 1941. Peste 200 de oameni au dat startul comemorărilor în regiunea Sahalin din Extremul Orient rus, la ora 3 dimineața, ele urmând să continue până în regiunea Kaliningrad, pe măsură ce se consumă ziua de 22 iunie. Guvernatorul în exercițiu al Sahalinului, Oleg Kojemiako, le-a spus participanților că aprinderea lumânărilor reamintesc de „tragedia teribilă care s-a întâmplat cu 74 de ani în urmă” și de faptul cum trebuie rușii să-și „iubească și apere patria”.

Ministrul belgian de externe Didier Reynders spune că țara sa a început să ridice sechestrul de pe conturile ambasadei ruse care au fost înghețate pe baza unei decizii judecătorești în favoarea acționarilor fostei companii petroliere Yukos. Vorbind în China, duminică, Reynders a confirmat că au fost deblocate conturile ambasadei ruse din banca ING. Ministrul belgian și-a exprimat speranța că se va întâmpla ”același lucru cu toate celelalte conturi bancare în următoarele zile”. Vineri, Moscova a amenințat să ia măsuri împotriva firmelor străine cu origini belgiene care au afaceri în Rusia, după ce i-au fost înghețate activele. Reprezentanții acționarilor fostului Yukos spun că au fost înghețate și activele ruse din Franța. Ei încearcă să adune 50 de miliarde de dolari care le-au fost acordate anul trecut de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga drept compensație pentru dezmembrarea companiei petroliere de către Moscova cu peste un deceniu în urmă. Președintele Vladimir Putin a spus că „Rusia nu recunoaște jurisdicția” Arbitrajului și că își va „apăra interesele”.

Un atac cibernetic asupra companiei aeriene poloneze LOT a cauzat întârzieri de mai multe ore la aeroportul de la Varșovia. Compania poloneză a scris astăzi pe Facebook că atacul a început duminică după prânz și a fost soluționat la ora 9 seara. Zece zboruri au fost anulate, fiind afectați aproximativ 1400 de pasageri. Un purtător de cuvânt a spus televiziunii poloneze că este prima dată când compania LOT a fost atacată. Au fost vizate operațiunile la sol ale companiei, fiind împiedicată să-și planifice zborurile. Incidentul este investigat de serviciile speciale poloneze.

Ministerul Sănătății din Coreea de Sud spune că au decedat încă doi bolnavi de afecțiunea respiratorie MERS, bilanțul victimelor ajungând la 27. Autoritățile au mai spus azi dimineață că au înregistrat încă trei cazuri de îmbolnăvire, așa încât numărul total al bolnavilor înregistrați s-a ridicat la 172 de la izbucnirea epidemiei luna trecută. 14 cazuri sunt considerate critice, în timp ce 50 de pacienți ș-au însănătoșit și au fost externați din spital. Cei doi bolnavi decedați acum, aveau și cancer, fiind trecuți de 80 de ani.