Ministrul apărării în exercițiu, Viorel Cibotaru, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, luând în discuție asistența promisă de Alianță Republicii Moldova pentru consolidarea capacităților de apărare. Cibotaru este citat de un comunicat de presă al ministerului Apărării, exprimându-și speranța că omologii săi din țările Alianței vor aproba miercuri un pachet de asistență pentru Republica Moldova, elaborat de experți moldoveni și ai NATO. Republica Moldova a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul amestecului Rusiei în Ucraina. Un înalt oficial al NATO, James Appathurai, a spus la Chișinău la începutul lunii curente că pachetul prevede sprijin pentru reforme în domeniul apărării și securității. Ministrul Cibotaru s-a mai întâlnit astăzi la Bruxelles cu omologul său român, Mircea Duşa, care l-a încurajat înainte de decizia asupra pachetului de asistență, așteptată mâine.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Societatea pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor că ar „servi intereselor unor state străine”, după ce organizația neguvernamentală a atenționat rușii despre riscurile călătoriei în Crimeea anexată de Rusia anul trecut. Autoritățile ruse au blocat deja site-ul Societății, iar Procuratura Generală a început o anchetă. ONG-ul a publicat săptămâna trecută pe pagina sa din internet o notă, avertizându-i pe ruși despre problemele cu care se pot confrunta din cauza călătoriilor în Crimeea, peninsulă considerată „teritoriu ocupat”, pentru că, potrivit acordurilor internaționale, este parte a Ucrainei. Președintele Societății, Mihail Anșakov, a spus că nota a fost emisă după multiple plângeri din partea rușilor care n-au putut obține viză Schengen după ce au fost în Crimeea.

La Erevan câteva mii de protestatari s-au adunat în această seară la o demonstrație proaspătă în Piața Libertății din capitala armeană, după ce poliția alungase cu tunuri de apă protestatarii în orele dimineții. Protestele au fost declanșate cu câteva zile în urmă de decizia autorităților armene să scumpească energia electrică de la 1 august, protestatarii petrecând noaptea trecută pe o stradă centrală de la Erevan pe care au blocat-o. Poliția a spus că a reținut azi dimineață 237 de oameni, după ciocniri în care ar fi fost răniți 7 protestatari și 11 polițiști. Scumpirea curentului electric s-a decis la cererea companiei de distribuție controlată de firma rusă Inter RAO, care a spus că suferă pierderi din cauza deprecierii monedei armene, dramul. Protestele sunt organizate de un grup de presiune civic care își spune „Nu Jafului” și care este compus din tineri activiști fără afiliere la vreo formațiune politică.

Președintele democrat al Parlamentului, Andrian Candu, a spus astăzi că naționalizarea sau nu a Băncii de Economii este o decizie pe care trebuie să o ia Banca Națională, nu politicienii. Candu a răspuns solicitării jurnaliștilor să comenteze concluzia unui studiu al Fundației Universitare a Mării Negre, care spune că naționalizarea BEM ar costa 7-8% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. Luna aceasta, liderii alianței minoritare PLDM-PD au cerut naționalizarea Băncii de Economii, aflată în centrul scandalului dispariției a 450 de milioane de euro din trei bănci moldovene. Un viceguvernator al Băncii Naționale a sugerat săptămâna trecută că optează pentru lichidarea BEM, dar a spus că decizia nu va fi luată înainte de instalarea unui nou guvern, care să poată consulta și opinia Fondului Monetar Internațional.

Organizația Freedom House spune într-un studiu despre țările în tranziție că Rusia a înregistrat anul trecut cel mai mare recul democratic din ultimul deceniu. În raportul anual, Țările în Tranziție, dat publicității astăzi se spune că decizia liderului rus Vladimir Putin de a anexa Crimeea și sprijini separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei într-un război civil împotriva Kievului au avut ca victime colaterale libertățile democratice din Rusia și au frânat evoluțiile democratice din țări învecinate. Rusia este preocuparea centrală a Freedom House în raportul care acoperă 29 de țări din fosta Uniune Sovietică, Europa Centrală și Balcani. Raportul situează Republica Moldova în categoria regimurilor hibrid, între regimurile autoritare semi-consolidate și democrațiile semi-consolidate, cu un scor democratic asemănător cu cel de anul trecut.

Forțele kurde împreună cu aliații lor din nordul Siriei au cucerit un oraș cheie din provincia Raqqa aflat în mâinile militanților organizației Statul Islamic. Unitățile de Apărare Populară kurde au anunțat că au „controlul deplin” în orașul Ain Issa și satele din împrejurimi. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul în Marea Britanie, a spus că linia defensivă a grupării Statul Islamic trece acum prin suburbiile capitalei sale autoproclamate, Raqqa, situată la 50 de kilometri depărtare de Ain Issa. Militanții islamici au suferit o serie de înfrângeri în fața combatanților kurzi după ce au fost forțați, în ianuarie, să se retragă din orașul Kobani la granița cu Turcia.

Președintele Nicolae Timofti a spus cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate că Republica Moldova se află și astăzi în situația de a-și „revendica dreptul la suveranitate” asupra propriului teritoriu - o aparentă aluzie la conflictul transnistrean. Vorbind la un eveniment organizat de Asociația „Parlamentul 90”, Timofti a mai spus că „realizarea acestui ideal național” de suveranitate va fi mai aproape pe măsură ce Republica Moldova se va „ancora tot mai mult în spațiul european”. Declarația de Suveranitate a fost adoptată de către deputații Sovietului Suprem al RSSM, la 23 iunie 1990, cu mai mult de un an înainte de destrămarea URSS. Ea a pregătit terenul pentru Declarația de Independență adoptată la 27 august 1991.

Inspectoratul General de Poliție a confirmat presei moldovene că fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol, a fost dat în căutare națională și internațională, după condamnarea de săptămâna trecută la șase ani de închisoare într-un dosar de abuz și corupție. Avocații lui Vicol au spus după condamnare că acesta s-ar afla în România la tratament. Presa speculase că Vicol a fugit cu întreaga familie cu o zi înainte de decizia de joi a Judecătoriei sectorului Râșcani de la Chișinău. Fostul șef al Fiscului în guvernul Filat a mai primit o amendă de zece mii de lei. Procurorii l-au acuzat de abuz de putere, interceptare ilegală a convorbirilor telefonice și încălcarea dreptului la viață privată. Vicol a intrat în atenția procurorilor și opiniei publice în 2013 datorită unor înregistrări audio scurse în presă în care se lăuda cu o mașină nouă, își presa subalternii și promitea la presupusa cerere a fostului premier Vlad Filat să relaxeze inspecțiile împotriva unui investitor.

Armata ucraineană spune că un militar a fost ucis și 12 răniți în luptele din estul Ucrainei în ultima zi, în timp ce separatiștii pro-ruși au acuzat forțele guvernamentale de uciderea a trei civili în atacuri din cursul zilei de luni și nopții. Noile victime ridică la peste 60 numărul militarilor și civililor uciși în estul Ucrainei luna aceasta. Luptele au continuat în timp ce miniștrii de externe ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței se pregătesc să se întâlnească astăzi la Paris, pentru a încerca să prevină intensificarea lor, după un an și aproape trei luni de conflict soldat cu peste 6500 de morți.

Ministrul american al apărării Ash Carter spune că Statele Unite pre-poziționează tancuri, piese de artilerie și alte echipamente militare în estul și centrul Europei în cadrul măsurilor de reasigurare a aliaților din NATO îngrijorați de intervenția Rusiei în Ucraina. Vorbind în timpul unei vizite în capitala Estoniei, Tallinn, Carter a spus că țările baltice, Bulgaria, România și Polonia au acceptat să găzduiască elemente ale acestor echipamente militare, unele urmând a fi amplasate și în Germania. Potrivit datelor furnizate de armata americană, aceste echipamente vor include aproximativ 250 de tancuri, vehicule de infanterie Bradley și obuziere autopropulsate. Cantitatea echipamentului care va fi depozitat în fiecare țară va fi suficientă pentru echiparea fie a unei companii, adică 150 de militari, fie a unui batalion, adică 750 de militari. Oficiali americani spun că mare parte a echipamentului se află deja în Europa. Un oficial al Ministerului rus al apărării a spus că dislocarea tancurilor și echipamentului greu în țările NATO de la granița cu Rusia va fi cel mai agresiv act al Statelor Unite de după Războiul Rece.

De la 1 ianuarie 2016, în România, taxa pe valoare adăugată ar putea fi redusă de la 24% la 19%. Luni, Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a aprobat în unanimitate proiectul noului Cod Fiscal care include si reducerea TVA, iar miercuri, 24 iunie, va fi votat în plenul Camerei care este si „for” decizinal.

Miniștrii de externe din Rusia, Ucraina, Germania și Franța se întîlnesc astăzi la Paris pentru a discuta modalități de a calma situația din estul Ucrainei, unde luptele erup constant, în pofida acordului de încetare a focului semnat în februarie la Minsk. Astăzi, rebelii pro-ruși din est au acuzat armata ucraineană că ar fi lansat atacuri în zona Donețk încă de luni seară, soldate cu moartea a cel puțin trei civili. Guvernul de la Kiev nu a comentat.

Naţionalizarea Băncii de Economii ar costa între 7-8% din PIB se arată într-un studiu al Fundației Universitare a Mării Negre, informează IPN. Totodată se atrage atenția că această „naționalizare” nu se poate face decât cu acordul actualilor acţionari majoritari. FUMN mai atrage atenția că, după naţionalizare, statul ar trebui sa plătească toate datoriile asumate anterior de către BEM, adică încă 10% din PIB.

Uniunea Europeană și alți parteneri străini ai Republicii Moldova au recomandat lichidarea băncii, alături de Banca Socială și Unibank. O poziție ce a fost asumată deschis și de fostul premier Chiril Gaburici înainte de a fi fortat să demisioneze, din cauza anchetei privind diploma de bacalaureat.

Liderii Partidului Liberal-Democrat și Partidului Democrat au cerut însă naționalizarea Băncii de Economii, în opinia lor singura cale de a garanta depunerile clienților.

Într-un discurs pronunțat luni la Berlin, cu ocazia vizitei pe care o întreprinde în Europa, ministrul american al apărării Ashton Carter a declarat: „Nu căutăm un război rece, să nu vorbim de un război cald, cu Rusia. Nu vrem să facem din Rusia un inamic, dar să nu se greșească, ne vom apăra aliații. [...] Vom rezista acțiunilor Rusiei și încercărilor ei de a restabili sfera de influență sovietică.”

Ashton Carter a mai spus că „Statele Unite nu vor lăsa Rusia să ne tragă spre trecut. Vrem să avansăm și, indiferent de ce se va decide la Kremlin, vrem ca Europa să meargă înainte.”

Organizația internațională Freedom House, cu sediul la New York, a dat publicității un nou raport despre evoluția „Națiunilor în tranziție” în 2014, care acoperă Europa Centrală și spațiul fost-sovietic. Din nou, se remarcă un declin al procesului de democratizare în 12 țări din totalul de 29 analizate. Moldova, anul acesta, se situează după țările din Balcanii de vest, Georgia și Ucraina, dar înaintea Rusiei, Belarus și republicilor central-asiatice.
Georgia și Ucraina sunt și singurele țări din spațiul eurasiatic, care au înregistrat progrese în 2014, în special datorită modului în care au organizat alegeri locale și generale.

Anchetatorii ONU au declarat luni că s-ar părea că atât Israelul cât și organizațiile militante palestiniene au comis crime grave în cursul campaniei din Gaza din 2014 care au putea fi calificate drept „crime de război”. Specialiștii ONU au cerut ambelor părți ca în aceste condiții să colaboreze cu anchetatorii Curții Penale Internaționale, care au deschis o investigație separată. Peste 2.100 de persoane, marea majoritate civili palestinieni, au fost ucise în vara lui 2014. Conflictul din Gaza a durat 50 de zile și s-a încheiat cu un armistițiu semnat în august anul trecut.

NATO va mări numărul militarilor din forța sa de reacție rapidă, de la 13 mii la 30-40 de mii. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că decizia va fi luată la reuniunea miniștrilor apărării de la Bruxelles, programată pentru 24-26 iunie.
Va fi întărită și așa-numita forță de primă intervenție, care acum are în jur de cinci mii de militari. Creată după summitul NATO de anul trecut, această forță poate fi desfășurată în câteva zile, nu luni.
Aflat în Germania, ministrul american al apărării Ash Carter a declarat că Statele Unite vor dota noua forță de intervenție rapidă cu armament ultra modern. Totodată, o vor sprijini cu informatii.
„Suntem în continuare, cum am fost de zeci de ani, deciși să ne apărăm aliații europeni”, a declarat Carter.

În capitala Armeniei, la Erevan, poliția a intervenit cu tunuri de apă pentru a dispersa sute de persoane care protestau împotriva unei noi scumpiri a electricității cu 16 la sută. Manifestația a început luni seară, cu participarea a mii de persoane, dar în cursul nopții în centrul Erevenatului au rămas numai câteva sute de oameni. Protestatarii cer anularea scumpirii, care intră în vigoare la 1 august, fiind a treia în trei ani consecutivi.

Partidul Liberal-Democrat speră ca noua majoritate parlamentară să fie constituită înainte de vacanța parlamentară, adică până la sfîrșitul lunii iulie. Într-un interviu cu Europa Liberă, Valeriu Streleț, șeful fracțiunii parlamentarea PLDM a declarat: „Eu cred că neapărat trebuie să fie învestit guvernul şi apoi să fie încheiată sesiunea parlamentară. Legea spune că sesiunea de primăvară-vară trebuie să se încheie nu mai târziu de sfârşitul lunii iulie. Respectiv, acesta este reperul, limita. Noi am putea să-l numim şi mai repede, dacă ar exista responsabilitate şi promptitudine în negocieri. Dar termenul limită ar fi acesta, nu mai târziu de sfârşitul lunii iulie. În caz contrar va trebui să deschidem o sesiune extraordinară a Parlamentului.”

O nouă reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro va avea loc miercuri seară, la Bruxelles, pentru a găsi un acord între Grecia și creditorii săi și a evita intrarea acestei țări în incapacitate de plată, a anunțat luni președintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de AFP. Grecia propune acum să economisească opt miliarde de euro, mărind anumite taxe. Vor fi reduse și unele programe sociale, dar nu va fi reformat sistemul de pensii. Taxa pe valoarea adăugată va crește și ea la peste 20% pentru anumite branșe cum ar fi restaurantele. Medicamentele vor rămâne însă cu un TVA de numai 9%. Propunerea Greciei a fost primită luni seară drept primul pas constructiv în ultime luni .

Reuniunea de miercuri a Eurogrupului, care trebuie să fie decisivă, va avea loc cu o zi înainte de summitul european de la Bruxelles, consacrat în special problemei imigranților din Marea Mediterană.

Mii de persoane au protestat în capitala Armeniei împotriva scumpirii electricității. Spre miezul nopții, poliția a amenința că ar putea recurge la violență dacă protestatarii nu se retrag de pe una din arterele centrale pe care le ocupaseră. Din 19 iunie, ONG-uri organizează manifestații de protest împotriva scumpirii electricității cu 16%.

Fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, a declarat, într-un interviu cu BBC, că își asumă o parte din responsabilitate pentru actele de violență din februarie 2014, care au dus și la îndepărtarea sa de la putere. „Nu neg că port o parte din responsabilitate”, a declarat Ianukovic când i s-a cerut să comenteze moartea unor manifestanți pe Miadanul de la Kiev. A fost primul interviu acordar de fostul președinte de la pierderea puterii. Dar, Ianukovici a ținut să precizeze că nu el a dat ordin forțelor de securitate să deschidă focul.

Peste 100 de persoane au murit în cursul protestelor de anul trecut de la Kiev. Unii martori au declarat BBC că s-ar fi tras și din partea manifestanților. Pe 23 februarie, 2014 Ianukovic s-a refugiat în Rusia, iar după câteva săptămâni, militarii ruși au preluat controlul asupra bazelor ucrainene din Crimeea. În aprilie a început revolta separatistă din estul Ucrainei. Ianukovic a calificat războiul din est drept „un coșmar devenit realitate” iar anexarea peninsulei Crimeea drept o tragedie care nu s-ar fi putut întâmpla sub regimul său.

Situaţia din România ar putea fi discutată, joi, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, în urma unei cereri făcută în plenul din 8 iunie, relatează portalul EurActiv. Preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, la propunerea delegaţiei României, a cerut, pe 8 iunie ca situaţia premierului Victor Ponta, faţă de care s-a cerut începerea urmăririi penale, să fie discutată în Parlamentul European, se arată într-un comunicat al popularilor europeni.

„Situaţia din România este îngrijorătoare. Este inacceptabil că PSD vrea să blocheze cercetările. Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie lăsată să investigheze spre a aduce lumină în cazul acuzaţiilor grave aduse lui Ponta", a declarat Manfred Weber.

La Chișinău continuă Forumul Societăţii Civile, din cadrul proiectului „Civil Society. Dialog for Progress”, finanţat de Uniunea Europeană. 150 de delegați din țările Parteneriatului au discutat începând de luni despre oportunităţile, obstacolele, dar şi impactul fortificării societăţii civile. Liderul de proiect, Stefan Malerius, a declarat, relatează IPN, că e nevoie să înţelegem că societatea civilă poate juca un rol important în influenţarea politicilor care vizează Europa de Est. „Un alt obiectiv important al societăţii civile din Georgia, Moldova şi Ucraina este de a monitoriza reformele politice şi economice pe care şi le-au asumat aceste ţări”, a mai spus Stefan Malerius.

În România președintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe Gabriel Oprea, actualmente ministru de Interne, întrucât premierul în exercițiu Victor Ponta este în spital în Turcia, unde s-a operat la genunchi după un accident suferit la baschet. Iohannis a semnat decretul de numire a premierului interimar după ce Ponta a publicat pe Facebook o adeverință medicală de la spitalul turcesc. Relațiile dintre Ponta și Iohannis, foști rivali la alegerile prezidențiale, s-au tensionat după ce premierul social-democrat a fost acuzat de corupție. Iohannis i-a cerut sî demisioneze, dar Ponta a refuzat. Șefa Partidului Liberal, de opoziție, Alina Gorghiu, este citată de AP cu afirmația că Ponta este un laș, care se ascunde în spital de acuzațiile de corupție. Gorghiu a mai spus că partidul ei a declanșat o campanie de semnături pentru demiterea lui Ponta, care a supraviețuit recent unei moțiuni de cenzură în parlament.