Miniștrii apărării din țările NATO au votat miercuri la Bruxelles un pachet de măsuri de consolidare a capacității de apărare a Moldovei și de întărire a instituțiilor ei de securitate, a anunțat secretarul-general al alianței, Jens Stoltenberg. El a spus că NATO va „asista” Moldova în modernizarea forțelor armate prin „instruire, sprijin și educație”. Republica Moldova, țară neutră care nu și-a exprimat dorința să adere la NATO, a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul conflictului din estul Ucrainei. Tot astăzi, miniștrii apărării din NATO au aprobat mărirea până la 40.000 de militari a efectivelor unei forțe de reacție rapidă creată pe fondul crizei ucrainene.

Președintele Nicolae Timofti a mulțumit Statelor Unite pentru asistența destinată modernizării armatei și a spus că Moldova este „deschisă” să coopereze cu NATO „în limitele stabilite de dreptul internațional”. Potrivit unui comunicat de presă, președintele a făcut remarca când l-a primit miercuri la Chișinău pe Secretarul Forțelor Navale ale Statelor Unite, Ray Mabus. Potrivit aceleiași surse, oaspetele american a lăudat Moldova pentru „inițiativa de a crește bugetul de apărare” și a îndemnat la continuarea reformei în armată și justiție și la combaterea corupției. Întâlnirea lui Timofti cu ministrul Marinei militare americane a avut loc tocmai când la Bruxelles NATO discuta mărirea asistenței pentru consolidarea capacității de apărare a Moldovei, țară neutră implicată în programate de cooperare cu alianța militară.

Comuniștii au cerut Băncii Naționale să dea în vileag numele celor care nu și-au plătit creditele luate de la Banca de Economii, pe care partidele guvernării voiau s-o salveze cu banii publici, naționalizând-o. Într-o scrisoare deschisă adresată BNM și guvernului, parlamentarii fracțiunii comuniste spun că publicarea listelor debitorilor de la Banca de Economii ar răspunde dreptului la informare consfințit în constituție. Demersul PCRM vine la doar câteva zile după ce Curtea Constituțională, într-o deliberare provocată tot de situația sistemului bancar, a spus că anumite informații de interes public pot fi ținute secrete, dacă astfel sunt apărate interesele cetățenilor sau securitatea națională, dar tăinuirea trebuie să fie excepțională și justificată.

Kîrghîstanul a urmat exemplul Rusiei adoptând o lege împotriva așa-numitei „propagande gay”, relatează Agence France Presse. Legea a fost votată în a doua lectură cu 90 de voturi pentru și numai două împotrivă de parlamentul din țara central-asiatică ce a ales să facă parte din Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia. Uniunea Europeană a avertizat anul acesta Kirghistanul dependent de ajutoare străine că adoptarea de legi anti-gay ar putea afecta relațiile bilaterale. Legea kirghiză, ca și modelul ei rusesc, prevede pedepse pentru cei care le spun minorilor că a fi gay este în regulă. Kazahstanul vecin a amânat recent discutarea unei legi similare de teamă că și-ar pune în pericol șansele găzduirii unor jocuri olimpice de iarnă. AFP scrie că acum kirghizii pregătesc altă lege inspirată de Moscova, care ar face din unele organizații neguvernamentale „agenți străini”.

Serviciul de limbă persană al postului nostru de radio a fost elogiat la gala premiilor unui festival al emisiunilor de radio de la New York, unde Radio Farda, cum se numește serviciul pentru Iran, a obținut o medalie de aur și una de bronz. Distincțiile au fost înmânate la o cină de gală pe data de 22 iunie. Emisiunile premiate sunt interzise în Iran. Jurnaliștii de la Radio Farda au mai fost onorați cu premii și la alte ediții ale Festivalului Emisiunilor Radio de la New York, care evaluează emisiuni radio din lumea întreagă.

La Bruxelles a început o reuniune NATO la care s-ar putea aproba finanțare suplimentară pentru securitatea Moldovei. „Mă aștept să aprobăm un pachet (de măsuri) pentru mărirea capacității defensive, ca să ajutăm Moldova să-și consolideze apărarea și instituțiile de securitate”, a spus secretarul-general NATO Jens Stoltenberg înaintea începerii ședinței miniștrilor apărării din țările alianței nord-atlantice. Republica Moldova, țară neutră și care nu și-a exprimat dorința să adere la NATO, a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul conflictului din estul Ucrainei. Chestiunea a fost discutată ieri la Bruxelles cu secretarul general NATO de ministrul apărării din guvernul demisionar moldovean, Viorel Cibotaru.

Uniunea Europeană are de gând să contracareze ceea ce unii numesc „propaganda” rusă mărindu-și sprijinul pentru presa independentă din „vecinătatea estică”, inclusiv din Moldova, se arată într-un plan de acțiuni văzut de corespondentul EL la Bruxelles. În document se mai spune că diplomații UE trebuie să facă mai multe pentru a convinge locuitorii din țări ca Ucraina, Georgia sau Moldova că reformele pro-europene le vor îmbunătăți nivelul de trai. Printre propunerile concrete din planul de acțiuni referitoare la presă sunt enumerate instruirea jurnaliștilor din regiune, dar și inițiative de felului celei prezentate de Danemarca și Letonia, care vor să creeze împreună un canal de televiziune în limba rusă. Planul de acțiuni văzut de corespondentul nostru a fost pregătit în vederea summit-ului UE din 25-26 iunie.

O Curte de Apel din Franța a decis că polițiștii au efectuat controale de identitate nejustificate asupra a cinci bărbați aparținând unor minorități și a ordonat autorităților să plătească despăgubiri într-un verdict fără precedent, făcându-i pe activiști să spere în reducerea discriminării larg-răspândite. AP scrie că dosarul colectiv fusese primul de felul său în Franța, unde grupările anti-rasiste spun că membrii unor minorități ne-albe sunt pe nedrept țintele predilecte ale controalelor poliției, mai ales în periferiile sărace și locuite de imigranți ale marilor orașe franceze. În 2013 în dosarul vizat o instanță inferioară stabilise că poliția nu și-a depășit atribuțiile. Dar Curtea de Apel din Paris a decis astăzi că cercetarea identității celor cinci reclamanți a fost ilegală și a ordonat statului să plătească fiecăruia dintre ei 1500 de euro.

De la Moscova se relatează că popularitatea președintelui rus Vladimir Putin în țara sa a urcat la cel mai ridicat nivel din istorie. Potrivit unui sondaj al centrului Levada citat de Interfax, 89% la sută din cei chestionați s-au declarat mulțumiți de felul cum își face Putin datoria ca președinte. Precedentul record era din aprilie, când „rata de aprobare” a lui Putin atingea 86%. Levada a mai spus că un record istoric a atins și proporția celor care cred că Rusia merge în direcția cea bună: anume 64%, față de 60% într-un sondaj din aprilie-mai. Noul sondaj a fost efectuat în perioada 19-22 iun

La Chișinău, s-a anunțat că premierul interimar Natalia Gherman va face prima sa vizită externă în această calitate la sediile instituțiilor europene din Bruxelles. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, în vizita care începe astăzi Gherman se va întâlni printre alții cu șefa politicii externe a UE Frederica Mogherini și cu comisarul european pentru vecinătate și negocieri de extindere Johannes Hahn. Gherman era ministră de externe în guvernul demisionar al lui Chiril Gaburici. Președintele Nicolae Timofti a numit-o premier interimar luni, după ce Gaburici a refuzat să asigure interimatul funcției. Premierul Gaburici și-a anunțat demisia în urmă cu aproape două săptămâni, invocând lipsa de sprijin politic pentru reforme și suspiciunile privind studiile sale.

Ungaria a revenit asupra deciziei de a suspenda o regulă europeană importantă a azilului după ce Austria vecină a protestat ferm. Austria îl convocase pe ambasadorul ungar după ce Budapesta anunțase că temporar nu va mai accepta cereri de azil de la străini trimiși înapoi în Ungaria, de pildă din Austria, în baza regulii că azilul se solicită în prima țară din UE în care a intrat imigrantul. Astăzi, după protestul Vienei, Budapesta a spus că va respecta în continuare această regulă. Ungaria susține de mai multă vreme că nu mai poate face față valului de imigranți din Orientul Mijlociu și Africa ajunși pe teritoriul ei pe așa-numita rută balcanică, prin Grecia, Macedonia și Serbia. Budapesta a înfuriat Belgradul anunțând că va construi un gard înalt de patru metri pe toată lungimea de 175 km a graniței sârbo-ungare.

Candidații la funcția de primar general al Capitalei au continuat să se facă schimb de acuzații, cu patru zile înaintea turului al doilea de duminică, 28 iunie. Candidata socialiștilor, fostul premier Zenaida Greceanâi, a spus că în timpul mandatelor rivalului său liberal Dorin Chirtoacă în Chișinău ar fi fost desființate 23 de grădinițe și nici una nouă nu a fost construită, iar în cazul școlilor „situația este similară”. Tot astăzi într-un interviu publicat de ziarul „Timpul” primarul în exercițiu Dorin Chirtoacă a avertizat alegătorii că dacă dau votul socialiștilor vor fi „riscuri majore ca Republica Moldova să urmeze soarta Crimeii, a Donețkului sau Luganskului”. Chirtoacă a criticat în același interviu alegerea ca primari la Bălți și Orhei din primul tur a lui Renato Usatîi și Ilan Shor, pe care i-a numit „milionari penali”.

Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a informat într-un comunicat de presă că Secretarul Forțelor Navale ale SUA, Ray Mabus, face o vizită de „familiarizare” în Moldova pe 24-25 iunie. În comunicat se mai spune că Ray Mabus este responsabil de Corpul pușcașilor marini al Statelor Unite, care este parte integră a colaborării militare bilaterale SUA-Republica Moldova. Vizita va include întrevederi cu oficiali din guvern pentru a discuta aspecte ale cooperării bilaterale și securitatea regională. Agenda călătoriei Secretarului Mabus mai include vizite în Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Bosnia și Kosovo.

Agențiile de presă relatează că un deputat din România este bănuit că ar fi dat 350.000 de euro ca să obțină voturi în Republica Moldova în favoarea lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale românești de anul trecut. Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție citat de presa românească, Sebastian Ghiță a încercat de două ori să corupă alegătorii, odată la propria sa alegere ca deputat în 2012, apoi la alegerile pentru șefia statului în 2014. Nu este limpede cui anume a dat Ghiță banii care ar fi trebuit să-i aducă lui Ponta voturile exprimate pe teritoriul Republicii Moldova. Ponta a pierdut acele alegeri în favoarea lui Klaus Iohannis în turul al doilea. Dintre cei care au votat în Moldova, aproape 80% l-au preferat pe Iohannis.

Franța l-a convocat miercuri pe ambasadorul Statelor Unite în urma suspiciunilor că serviciile de informații americane ar fi spionat oficiali francezi. Tot astăzi președintele Franței, François Hollande, a convocat o reuniune de urgență cu factori de decizie în urma dezvăluirilor WikiLeaks că Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite (NSA) ar fi ascultat convorbirile a trei președinți francezi în trecut. Hollande a numit spionajul american „inacceptabil”. AP scrie că documentele publicate de WikiLeaks pretind să reproducă discuții din 2006-2012 pe teme ca economia grecească, relațiile franco-germane și spionarea de către americani a liderilor unor țări aliate. Tot AP notează că președintele Hollande îl va trimite în curând la Washington pe principalul coordonator al serviciilor de informații franceze pentru a cere asigurări că spionarea oficialilor francezi a încetat între timp.

Ministrul apărării în exercițiu Viorel Cibotaru s-a întâlnit ieri la Bruxelles cu secretarul-general al NATO, Jens Stoltenberg, luând în discuție asistența promisă de Alianță Republicii Moldova pentru consolidarea capacităților de apărare. Cibotaru este citat de un comunicat de presă al Ministerului Apărării, exprimându-și speranța că omologii săi din țările Alianței vor aproba astazi un pachet de asistență pentru Moldova, elaborat de experți moldoveni și ai NATO. Republica Moldova a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul conflictului din estul Ucrainei.

Ministrii de externe ai Rusiei, Ucrainei, Frantei si Germaniei, care s-au intilnit aseara la Paris, au incercat să îşi înteţească eforturile diplomatice pentru a se pune capat violenţelor din estul Ucrainei, unde se inregistreaza incalcari ale acordului de încetare a focului semnat in februarie la Minsk. Potrivit lui Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, cei patru ministrii de externe au decis sa nu permita distrugerea procesului de pace început în februarie. Atit Lavrov cit si seful diplomatiei germane Frank Walter Steinmeier s-au plîns de violarile cotidiene ale acordurilor de incetare a focului. Cei patru diplomati formeaza asa numitul „Normandia quartet” şi au cerut incetarea ostilităţilor pentru a se putea înregistra progrese in chestiunile pe termen lung ale acordului de la Minsk – si anume aspectele politice, economice si sociale. In razboiul din estul Ucrainei peste 6500 de oameni au murit de la inceputul ostilităţilor, in aprilie anul trecut.

Armata ucrainiana a anunţat ca inca un soldat a fost omorit in ultimele 24 de ore in estul Ucrainei si alti 12 ranitiiar forţele rebele pro -use au spus, la rindul lor, ca trei civili au fost omoriti de actiunile militarilor ucrainieni. Adjunctul sefului misiunii de observare a OSCE in estul Ucrainei, Aleksander Hug, declara ieri la Bonn ca situatia se deterioreaza constant şi că sporesc violenţele ca urmare a folosirii armamentului greu de catre ambele părti, încalcindu-se astfel grav acordul de la Minsk: „In acest moment situaţia s-a deteriorat. Am vazut asta de la sfirsitul lunii aprile. Am vazut mai multe victime civile de ambele părţi. Ambele părţi vorbesc despre cresterea tensiunilor si a luptelor in jurul liniilor de contact care despart cele doua părţi. Vedem ca luptele se reiau in zone unde deja se instalase calmul pentru un timp. Si am vazut folosirea larga a armamentului greu, mai ales a sistemelor de lansare a rachetelor multiple, care nu mai fusesera folosite o perioada de timp”. Violenţele din estul Ucrainei au facut peste 6500 de morţi.

Ministrul american al apărării Ash Carter a spuscă Statele Unite pre-poziționează tancuri, piese de artilerie și alte echipamente militare în estul și centrul Europei în cadrul măsurilor de reasigurare a aliaților din NATO îngrijorați de evolutiile din Ucraina. Vorbind în timpul unei vizite în capitala Estoniei, Tallinn, Carter a spus că țările baltice, Bulgaria, România și Polonia au acceptat să găzduiască elemente ale acestor echipamente militare, unele urmând a fi amplasate și în Germania. Ministrul american a asigurat Estonia, că NATO este pregatita sa apere independenta sa: „Ati pierdut independenta cindva, dar fiind parte a NATO nu o veti mai pierde. Si asta pentru ca Statele Unite şi celelte tari din alianţa sunt foarte hotarite sa apere integritatea teritoriala a Estoniei, Letoniei si Lituaniei, ca si pe cea a tuturor tarilor membre ale NATO”.

Un oficial al Ministerului rus al apărării a spus că dislocarea tancurilor și echipamentului greu în țările NATO de la granița cu Rusia va fi „cel mai agresiv act al Statelor Unite de după Războiul Rece”.

In Armenia, la Erevan, au continuat noaptea trecuta demonstratiile tinerilor impotriva cresterii pretului la energie, impus de compania ruseasca de stat RAO-ES. Mii de protestatari s-au adunat ieri seara in piata Libertatii si au pornit intr-un mars catre sediul preşedinţiei, unde au fost opriţi de cordoanele de politie. Demonstrantii ii cer presedintelui Serj Sarkisian să revoce decizia companiei rusesti de a mari pretul electricitatii cu 16% incepind de la 1 august. Politia a intervenit in zorii zilei cu violenţa imprastiind manifestanţii. Ambasada Statelor Unite in Armenia si reprezentatul Uniunii Europene la Erevan si-au exprimat ingrijorarea fata de violenţele poliţiei si au cerut o investigatie transparenta si completa.

Agentia Naţionala de Securitate a Statelor Unite i-ar fi spionat pe presedinţii Frantei, Jaques Chirac, Nicolas Sarkozy, si François Hollande, potrivit unor dezvaluiri publicate de Wikileaks. Revelaţiile au fost publicate initial de ziarul francez Liberation si de site-ul de ştiri Mediapart. Potrivit Wikileaks, agenţia americana ar fi interceptat convorbirile telefonice ale presedintilor Frantei cel putin din 2006 si pina in 2012. Documentele publicate conţin numerele de telefoane mobile ale unor inalti reprezentanti ai guvernului de la Paris si ai administratiei prezidenţiale, inclusiv linia directa mobila a presedintelui François Hollande, ca si rezumate ale unor presupuse convorbiri telefonice ale unor inalti reprezentanti ai guvernului francez pe tema crizei globale financiare, a situatiei financiare a Greciei si a relatiilor dintre Paris si cancelara Germaniei, Angela Merkel. Presedintele Frantei va convoca pentru astazi o şedinta a Consiliului de apărare pentru a discuta informatiile publicate de Wikileaks. Casa Alba nu a comentat documentele publicate dar a spus ca in general efectueaza astfel de operatii cind exista „ratiuni serioase de securitate naţionala”.

Ungaria a suspendat unilteral reglementarile Uniunii Europene referitoare la trimiterea căutatorilor de azil în prima ţara comunitara in care aceştia au intrat pentru a li se analiza cererile. Guvernul de la Budapesta şi-a anunţat decizia aseara, spunind ca tara este „sufocata” de imigranţii ilegali. Potrivit Budapestei, numai anul acesta au intrat ilegal in Ungaria 60 de mii de imigranti. O purtatoare de cuvint a Comisiei Europene a spus ca explicatia data de guvernul lui Viktor Orban pentru luarea acestei decizii, care contravine regulamentelor Uniunii Europene, ar fi fost „raţiuni tehnice”. Ministrul austraic de interne, Johanna Mikl-Leitner, a criticat marti seara decizia Ungariei, afirmand ca statele care doresc o Europa fara frontiere trebuie sa se supuna regulilor spatiului Schengen din care Ungaria face parte.

Premierul grec Alexis Tsipras se va intalni, astazi la Bruxelles, cu liderii UE, BCE si FMI, Jean-Claude Juncker, Mario Draghi si Christine Lagarde, a anuntat marti seara guvernul Greciei, potrivit agentiei France Presse. Atena a prezentat noile sale propuneri pentru economisirea a opt miliarde de euro intre 2015-2016, considerate pozitive de catre creditori in vederea incheierii unui acord pentru deblocarea finantarii Greciei. Reuniunea ministrilor de finante din zona euro din aceasta searava evalua propunerile Greciei inainte de summitul Uniunii Europene de joi si vineri.

Ambasadorul Afganistanului la ONU a declarat că în ţara sa insurgentii talibani si luptatorii straini işi consolideaza pozitiile, inclusive cei din gruparea militant Statul Islamic. In prezentarea sa facuta Consiliului de Securitate ONU, Zahir Tanin a spus ca aceste grupari cauta sa controleze districte întregi ale ţării pentru a le folosi ca baze pentru viitoarele lor acţiuni in Afganistan, dar si in Asia centrală si de sud. Ambasadorul a spus ca o dovada a acestei sporite activitati teroriste sunt atacurile sinucigase care se inmulţesc, luarea de ostateci si asasinatele recente. Emisarul ONU in Afganistan a declarat ca armata afgana face eforturi pentru a controla situatia, dar ca situatia este extrem de periculoasa datorita prezentei a cel putin 7000 de luptatori straini - ceceni, uzbeci, tadjici si pakistanezi si a sute de mii care activeaza „sub stindardul Statului Islamic”.

Administratia americana apreciaza ofensiva trupelor kurde impotriva militanţilor Statului Islamic din Siria, ca un posibil model şi pentru Irak de a recăştiga controlul asupra teritoriilor pierdute in fata militantilor. Forţele kurde au luat controlul unei baze militare siriene si a unui oras de la granite cu Turcia, care erau folosite de militant entru aprovizionarea cu arme si luptatori straini . Recentele cistiguri de teren impotriva militantilor Statului Islamic au fost posibile datorita coordonarii cu atacurile de aviatie americane si colaborarii in domeniul informatiilor. Purtatorul de cuvint al Casei Albe, Josh Earnest, a spus că recentele succese impotriva militantilor ISIS arata cit de important este sa existe o coordonare a acţiunilor şi „un partener capabil, efficient si dornic de victorie pe teren”.