Președintele UE a spus joi că trebuie făcută diferența între migranții aflați doar în căutare de locuri de muncă și cei care fug de persecuție sau război. „Trebuie să combatem migrația ilegală, asta trebuie să fie prioritatea noastră”, a spus Donald Tusk la începutul unui summit de două zile al liderilor din UE, dominat de criza migranților africani și din Orientul Mijlociu. De la începutul anului, peste 100.000 de migranți ilegali au traversat Marea Mediterană, iar 2000 au murit sau au dispărut pe drum. Țări ca Italia, Grecia sau Malta, unde ajung de obicei bărcile pornite mai ales din Libia, au cerut partenerilor europeni să pună umărul la adăpostirea și trierea străinilor. Comisia Europeană a propus „cote de migranți” pentru țările din Uniune, dar s-a lovit de refuzul categoric din partea unor țări din centrul și vestul Europei.

Discuțiile miniștrilor de finanțe din zona euro pentru evitarea falimentului Greciei au eșuat azi la Bruxelles și vor fi reluate cel mai probabil sâmbătă. Atena are de plătit o datorie către Fondul Monetar Internațional marți, 30 iunie, iar partenerii ei externi îi cer ca până atunci să vină cu propuneri de reformă care să permită continuarea creditării. Agențiile europene de presă citează surse anonime de la Bruxelles cu informația că miniștrii din cele 19 țări ale zonei euro vor discuta din nou problema grecească sâmbătă. Tot de la Bruxelles s-a relatat că Angela Merkel, cancelarul german, a spus că e nevoie ca acordul în criza grecească să se concretizeze înaintea deschiderii burselor luni și a avertizat că europenii nu se vor lăsa „șantajați” de guvernul de la Atena.

Guvernul a răspuns unei scrisori în care regiunea separatistă transnistreană amenința cu măsuri de răspuns la „blocada economică” pe care i-ar fi impus-o Chișinăul. Într-o declarație citată de IPN, Biroul pentru Reintegrare a pus avertismentul „emotiv” al Tiraspolului pe seama „dificultăților economice și sociale” crescânde cu care s-ar confrunta regiunea transnistreană. Mai înainte presa publicase o scrisoare către organizații internaționale în care șefa politici externe a regimului de la Tiraspol, Nina Ștanski, avertiza că locuitorii din dreapta Nistrului ar putea avea nevoie de viză „transnistreană”, iar mărfurile companiilor de peste râu ar putea fi taxate cu 100% dacă Chișinăul nu renunță la blocada impusă regiunii.

Curtea Supremă de Justiție din Statele Unite a dat astăzi un verdict în favoarea legii asistenței medicale promovată de președintele Barack Obama, într-o mare victorie juridică pentru administrația democrată de la Casa Albă. Verdictul garantează de facto menținerea asigurării medicale pentru milioane de americani. Judecătorii CSJ de la Washington au decis cu scorul de 6-3 că subvențiile primite în prezent de 8,7 milioane de oameni pentru a putea avea asigurare nu depind de locul unde trăiesc, în baza legii asistenței medicale din 2010. Agențiile de presă spun că instanța supremă americană nu va anunța astăzi, ci poate vineri altă decizie mult-așteptată, anume dacă căsătoriile gay să fie legale pe întreg teritoriul Statelor Unite, inclusiv în cele 14 state care încă le interzic.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Frederica Mogherini a spus că Moldova are nevoie de o guvernare stabilă pentru a-și continua integrarea europeană. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului moldovean, Mogherini a făcut remarca la întâlnirea avută joi la Bruxelles cu premierul interimar Natalia Gherman. Potrivit aceleiași surse, Mogherini și Gherman au mai discutat despre cum aplică Moldova Acordul de Asociere cu UE și cooperarea bilaterală în politicile comune de securitate și apărare. Moldova a semnat Acordul de Asociere în 2014, iar de atunci oficialii europeni au insistat în mai multe rânduri asupra aplicării întocmai a înțelegerii, pe fondul reformei unor domenii-cheie cum este justiția, sau combaterea corupției. Pe agenda vizitei lui Gherman la Bruxelles, prima în calitate de premier interimar, se mai afla potrivit guvernului moldovean întâlnirea cu comisarul european pentru vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn.

Partidul Nostru a spus că va face propria anchetă în cazul incidentului de la Racovăț, unde candidatul său la postul de primar, Mihail Mitrofan, este bănuit că ar fi implicat în atacul asupra rivalului său din turul al doilea al alegerilor, liberal-democratul Mihail Andrieș. Într-un comunicat de presă Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, spune că dacă bănuiala ce planează asupra lui Mitrofan se adeverește, va fi pedepsit, iar dacă nu, atunci toată afacerea ar fi o „provocare electorală” din partea PLDM. Liberali-democrații au spus că Andrieș a fost bătut de trei indivizi mascați în propria lui casă în noaptea de miercuri spre joi, fiind internat în urma bătăii în spitalul din Soroca. În primul tur al alegerilor, de la 14 iunie, Mihail Mitrofan a obținut 42,96%, iar Mihail Andrieș - 21,87%.

Alianța Nord-Atlantică a promis Ucrainei asistență suplimentară și a avertizat Rusia să nu mai înarmeze și instruiască separatiștii din estul Ucrainei. „Cerem Rusiei să-și oprească acțiunile agresive din Ucraina. Aliații NATO nu au recunoscut și nu vor recunoaște anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeii și vor continua să coopereze cu alți actori și organizații internaționale pentru sprijinirea Ucrainei”, a spus secretarul general NATO Jens Stoltenberg joi în cea de-a doua zi a reuniunii ministeriale a alianței, la Bruxelles. Miercuri el anunțase că miniștrii apărării din NATO au votat în unanimitate asistența suplimentară pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova.

Protestele din capitala armeană Erevan împotriva scumpirii curentului electric au intrat în a doua săptămână, iar protestatarii au spus joi că nu vor da înapoi în ciuda riscului de noi ciocniri cu poliția. Sute de oameni au rămas peste noapte în preajma palatului prezidențial, blocând circulația în zori pe una din principalele artere ale metropolei armene. Premierul Hovik Abrahamian a spus că guvernul său nu va reveni asupra deciziei de scumpire a electricității cu 22%. El a spus însă joi că se vor mări alocațiile de stat pentru peste 100.000 de familii sărace pentru a le ajuta să facă față scumpirii. Miercuri peste 9000 de protestatari au demonstrat în centrul capitalei. Ca de obicei de la începerea demonstrațiilor, numărul celor care rămân peste noapte este mai mic, de câteva sute. Ciocnirile violente din primele zile au fost condamnate de Statele Unite, UE și OSCE.

Rusia a avertizat Moldova împotriva a ceea ce Moscova numește obstrucționarea rotației militarilor ruși din regiunea transnistreană. Potrivit agenției ruse Interfax, avertismentul este cuprins într-o declarație făcută de ministerul de externe rus după întâlnirea de la 24 iunie de la Moscova dintre vicepremierul moldovean Victor Osipov și vice-ministrul de externe rus Grigori Karasin. Potrivit sursei citate, oficialul rus a atenționat Moldova „asupra tot mai deselor incidente în care (Moldova) recurge la pretexte aberante pentru a obstrucționa rotația planificată a militarilor ruși (…) din Grupul Operativ de Trupe Ruse și din contigentul de pacificatori ruși”. În ultimele luni, Chișinăul a trimis îndărăt la Moscova mai mulți militari ruși sosiți la aeroportul din capitala moldoveană ca să meargă mai departe în regiunea transnistreană, spunând că asemenea deplasări trebuie semnalate dinainte vreme, pe căi oficiale.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a reluat negocierile de urgență cu creditorii la Bruxelles în încercarea de-a ajunge la un acord prin care Grecia să evite intrarea în faliment săptămâna viitoare. Discuțiile dificile de miercuri (24 iunie) nu au adus vreo ieșire din impas, întrucât Grecia a respins reformele propuse de UE și FMI. Obiectivul discuțiilor este de a ajunge la un acord astfel ca el să poată fi aprobat mai întâi de miniștrii de finanțe din zona euro, apoi de liderii țărilor din UE la summit-ul care începe la Bruxelles joi, 25 iunie, seara, continuând vineri. Grecia are de făcut față unei scadențe față de FMI la sfârșitul lunii curente, adică pe 30 iunie.

Poliția spune că a reținut un fost primar din satul Racovăț, membru al Partidului Nostru, în legătură cu maltratarea candidatului liberal-democrat la funcția de primar, Mihail Andrieș, cu trei zile înainte de turul doi de scrutin de duminică. Liberal-democratul a fost bătut noaptea trecută în propria casă cu bâte de lemn și răngi de metal de către 3 persoane cu cagule pe cap. Un comunicat Inspectoratului General de Poliție spune că fostul primar al satului din raionul Soroca a fost reținut împreună cu doi nepoți, dar nu le precizează numele. Presa scrie că ar fi vorba de Mitrofan Mihail care candidează pentru un nou mandat din partea Partidului Nostru, urmând să se confrunte cu Andrieș în turul doi, duminică. În primul tur, de la 14 iunie, Mihail a obținut 42,96%, iar candidatul Andrieș - 21,87%.

Din Siria se relatează că militanții grupării Statul Islamic au luat cu asalt câteva cartiere ale orașului nord-estic Hasakeh, în urma unor lupte grele cu forțele guvernamentale. Hasakeh era împărțit în zone controlate de forțele guvernamentale și de combatanții kurzi. Televiziunea siriană a relatat despre lupte intense în sudul orașului. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul în marea Britanie, a spus că au fost uciși în lupte cel puțin 30 de militari sirieni și 20 de militanți islamici. Într-un alt oraș, Kobani, la granița cu Turcia, militanții grupării Statul Islamic au atacat milițiile kurde. Atacul a început cu o explozie care a ucis 12 oameni și a rănit 70, potrivit Observatorului Sirian. Forțele kurde sprijinite de aviația americană cuceriseră orașul Kobani la sfârșitul lunii ianuarie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că riscul unor lupte grele în Ucraina se menține și a cerut Moscovei să oprească sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși. Stoltenberg a făcut declarația în deschiderea lucrărilor Consiliului NATO-Ucraina la Bruxelles. „Rusia continuă să sprijine separatiștii cu antrenamente, arme și militari; are un contingent numeros staționat la granița cu Ucraina”, a spus Stoltenberg. Rusia dezminte implicarea directă în conflict. Un armistițiu mediat în Februarie la Minsk de Franța și Germania a dus la scăderea intensității violențelor, în care și-au pierdut viața peste 6500 de oameni din aprilie trecut. Dar luptele s-au intensificat în ultimele săptămâni, amenințând cu desfacerea armistițiului.

Compania aeriană Ryanair spune că un apel telefonic anonim prin care a fost anunțată despre aflarea substanțelor explozive la bordul unui avion de-al său în Polonia s-a dovedit a fi o farsă. Potrivit agenției Reuters, o purtătoare de cuvânt a poliției poloneze a spus că nu s-a descoperit nici un fel de explozibil la bordul avionului inspectat pe aeroportul Modlin din apropierea Varșoviei. Avionul cu 168 de pasageri care se îndrepta de la Varșovia spre Oslo a aterizat de urgență azi dimineață, în urma apelului telefonic.

Miniștrii apărării din țările NATO au votat miercuri la Bruxelles un pachet de măsuri de consolidare a capacității de apărare a Moldovei și de întărire a instituțiilor ei de securitate, a anunțat secretarul-general al alianței, Jens Stoltenberg. El a spus că NATO va „asista” Moldova în modernizarea forțelor armate prin „instruire, sprijin și educație”. Republica Moldova, țară neutră care nu și-a exprimat dorința să adere la NATO, a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul conflictului din estul Ucrainei. Tot miercuri, miniștrii apărării din NATO au aprobat mărirea până la 40.000 de militari a efectivelor unei forțe de reacție rapidă creată pe fondul crizei ucrainene.

Președintele Nicolae Timofti a mulțumit Statelor Unite pentru asistența destinată modernizării armatei și a spus că Moldova este „deschisă” să coopereze cu NATO „în limitele stabilite de dreptul internațional”. Potrivit unui comunicat de presă, președintele a făcut declarația când l-a primit miercuri la Chișinău pe Secretarul Forțelor Navale ale Statelor Unite, Ray Mabus. Potrivit aceleiași surse, oaspetele american a lăudat Moldova pentru „inițiativa de a crește bugetul de apărare” și a îndemnat la continuarea reformei în armată și justiție și la combaterea corupției.

Comuniștii au cerut Băncii Naționale să dea în vileag numele celor care nu și-au plătit creditele luate de la Banca de Economii, pe care partidele guvernării voiau s-o salveze cu banii publici, naționalizând-o. Într-o scrisoare deschisă adresată BNM și guvernului, parlamentarii fracțiunii comuniste spun că publicarea listelor debitorilor de la Banca de Economii ar răspunde dreptului la informare consfințit în constituție. Demersul PCRM vine la doar câteva zile după ce Curtea Constituțională, într-o deliberare provocată tot de situația sistemului bancar, a spus că anumite informații de interes public pot fi ținute secrete, dacă astfel sunt apărate interesele cetățenilor sau securitatea națională, dar tăinuirea trebuie să fie excepțională și justificată.

Autoritățile franceze au înghețat conturi bancare de milioane de euro după lansarea investigațiilor în privința unei presupuse scheme frauduloase rusești. Un oficial judiciar de la Paris a spus că o echipă de trei magistrați francezi cercetează spălarea banilor din Rusia printr-o schemă descoperită de avocatul anticorupție rus Serghei Magnițki, care a decedat într-o închisoare la Moscova.

Investigația franceză a început anul trecut la cererea fostului angajator al lui Magnițki, compania de investiții Hermitage Capital. Ea ar fi prezentat dovezi ale spălării banilor prin bănci franceze și luxemburgheze, în cadrul fraudei de 230 de milioane de dolari descoperite de avocatul rus decedat. Hermitage Capital spune că banii proveniți din evaziuni fiscale în Rusia ar fi trecut și prin bănci moldovenești înainte de a ajunge în bănci europene, inclusiv franceze. După decesul lui Magnițki, Statele Unite au impus restricții de circulație oficialilor ruși bănuiți de implicare în moartea avocatului și în schema frauduloasă descoperită de acesta.

Forțele de securitate armene s-au abținut miercuri de la o nouă intervenție împotriva demonstranților de la Erevan care protestează față de scumpirea energiei electrice, blocând de câteva zile o stradă centrală din capitala Armeniei. Se relatează că numărul protestatarilor a crescut miercuri seara până la 10 mii, dar scade în cursul nopții când pe strada Bagramian rămân doar câteva sute de activiști. Poliția îi împiedică pe protestatari să mărșăluiască spre reședința prezidențială, dar ambele tabere evit ciocnirile după intervenția de marți dimineața a forțelor de securitate, care au folosit tunuri de apă pentru dispersarea mulțimii. Președintele Serge Sarkisian i-a invitat la o întâlnire pe reprezentanții protestatarilor, dar aceștia au refuzat, cerându-i să anunțe renunțarea la scumpirea curentului electric cu 22 la sută solicitată de compania de distribuție deținută de firma rusă Inter RAO.

Secretarul de stat american John Kerry a spus că negocierile nucleare ale puterilor internaționale cu Iranul nu vor fi afectate de declarațiile recente ale liderului suprem iranian, care părea să dea înapoi în chestiuni cheie pentru șansele unui acord. Kerry a vorbit la Washington înainte de a pleca la Viena la o nouă rundă de negocieri pentru atingerea unui acord nuclear permanent cu Iranul până la 30 iunie, când expiră un termen autoimpus. El a spus că discursul ayatollahului Ali Khamenei care a respins înghețarea pe termen lung a cercetărilor nucleare iraniene și a cerut ridicarea sancțiunilor înainte de semnarea vreunui acord ar fi destinat ”consumului intern”. Oficialul american a admis că încheierea acordului poate eșua, dacă Iranul nu face o serie de concesii cerute de Statele Unite și alte puteri internaționale, asupra cărora s-a convenit în aprilie la Lausanne, în Elveția.

Miniștrii apărării din țările NATO au votat miercuri la Bruxelles un pachet de măsuri de consolidare a capacității de apărare a Moldovei și de întărire a instituțiilor ei de securitate, a anunțat secretarul-general al alianței, Jens Stoltenberg. El a spus că NATO va „asista” Moldova în modernizarea forțelor armate prin „instruire, sprijin și educație”. Republica Moldova, țară neutră care nu și-a exprimat dorința să adere la NATO, a fost acceptată să participe la inițiativa NATO „Consolidarea Capacităților de Apărare” în septembrie trecut, pe fundalul conflictului din estul Ucrainei. Tot astăzi, miniștrii apărării din NATO au aprobat mărirea până la 40.000 de militari a efectivelor unei forțe de reacție rapidă creată pe fondul crizei ucrainene.

Președintele Nicolae Timofti a mulțumit Statelor Unite pentru asistența destinată modernizării armatei și a spus că Moldova este „deschisă” să coopereze cu NATO „în limitele stabilite de dreptul internațional”. Potrivit unui comunicat de presă, președintele a făcut remarca când l-a primit miercuri la Chișinău pe Secretarul Forțelor Navale ale Statelor Unite, Ray Mabus. Potrivit aceleiași surse, oaspetele american a lăudat Moldova pentru „inițiativa de a crește bugetul de apărare” și a îndemnat la continuarea reformei în armată și justiție și la combaterea corupției. Întâlnirea lui Timofti cu ministrul Marinei militare americane a avut loc tocmai când la Bruxelles NATO discuta mărirea asistenței pentru consolidarea capacității de apărare a Moldovei, țară neutră implicată în programate de cooperare cu alianța militară.

Comuniștii au cerut Băncii Naționale să dea în vileag numele celor care nu și-au plătit creditele luate de la Banca de Economii, pe care partidele guvernării voiau s-o salveze cu banii publici, naționalizând-o. Într-o scrisoare deschisă adresată BNM și guvernului, parlamentarii fracțiunii comuniste spun că publicarea listelor debitorilor de la Banca de Economii ar răspunde dreptului la informare consfințit în constituție. Demersul PCRM vine la doar câteva zile după ce Curtea Constituțională, într-o deliberare provocată tot de situația sistemului bancar, a spus că anumite informații de interes public pot fi ținute secrete, dacă astfel sunt apărate interesele cetățenilor sau securitatea națională, dar tăinuirea trebuie să fie excepțională și justificată.

Kîrghîstanul a urmat exemplul Rusiei adoptând o lege împotriva așa-numitei „propagande gay”, relatează Agence France Presse. Legea a fost votată în a doua lectură cu 90 de voturi pentru și numai două împotrivă de parlamentul din țara central-asiatică ce a ales să facă parte din Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia. Uniunea Europeană a avertizat anul acesta Kirghistanul dependent de ajutoare străine că adoptarea de legi anti-gay ar putea afecta relațiile bilaterale. Legea kirghiză, ca și modelul ei rusesc, prevede pedepse pentru cei care le spun minorilor că a fi gay este în regulă. Kazahstanul vecin a amânat recent discutarea unei legi similare de teamă că și-ar pune în pericol șansele găzduirii unor jocuri olimpice de iarnă. AFP scrie că acum kirghizii pregătesc altă lege inspirată de Moscova, care ar face din unele organizații neguvernamentale „agenți străini”.

Serviciul de limbă persană al postului nostru de radio a fost elogiat la gala premiilor unui festival al emisiunilor de radio de la New York, unde Radio Farda, cum se numește serviciul pentru Iran, a obținut o medalie de aur și una de bronz. Distincțiile au fost înmânate la o cină de gală pe data de 22 iunie. Emisiunile premiate sunt interzise în Iran. Jurnaliștii de la Radio Farda au mai fost onorați cu premii și la alte ediții ale Festivalului Emisiunilor Radio de la New York, care evaluează emisiuni radio din lumea întreagă.