La Erevan au fost desfățurate forțe speciale de poliție în apropiere de protestul care blochează bulevardul Baghramian din centrul capitalei armene, la doar câteva sute de metri de reședința președintelui Serj Sarkisian. Corespondenții serviciului armean al Europei Libere relatează că situația este tensionată, poliția aflându-se față în față cu aproximativ 20.000 de participanți la protestul împotriva scumpirii electricității. Liderii protestatarilor din așa numita mișcare „Nu Jafului!” spun că autoritățile și-au încălcat promisiunea de a nu trimite forțe noi câtă vreme se demonstrează pașnic. Autobuze cu forțe speciale au venit la fața locului în cursul serii, în timp ce conducerea Partidului Republican aflat la guvernare s-a întrunit într-o ședință pe marginea protestelor, la care participă președintele Sarkisian și premierul Vokiv Abrahamian. Demonstrațiile au luat avânt la 23 iunie, după ce poliția a tras în protestatari cu bastoanele și tunurile de apă, lovind și jurnaliștii care relatau de la fața locului.

Bilanțul victimelor atacului de la stațiunea turistică Sousse de pe litoralul mediteranean al Tunisiei a crescut la 28 de morți și 36 de răniți. Ministerul Sănătății a spus că printre morți se află cetățeni tunisieni, britanici, belgieni și germani. Poliția a împușcat un bărbat înarmat și se află în căutarea încă unui suspect. Nu există deocamdată vreo revendicare a responsabilității, dar până acum mai multe locații turistice în Tunisia și alte țări din Africa de Nord au fost ținte ale atacurilor militanților islamici. În Tunisia, forțele de securitate tunisiene se află în stare de alertă din luna martie, când islamiștii au atacat muzeul Bardo din Tunis, ucigând un grup de turiști străini.

Curtea Supremă de la Washington a decis că persoanele de același sex au dreptul constituțional să se căsătorească. Această decizie istorică pentru mișcarea gay americană înseamnă că nici unul din cele 50 de state nu pot interzice căsătoriile între persoane de același sex. Redactând decizia în numele Curții, judecătorul Anthony Kennedy a scris că persoanele gay care vor să se căsătorească pentru a nu fi condamnate la o viață în singurătate cer să fie tratați egal în fața legii, iar Constituția le conferă acest drept. Președintele Barack Obama a spus că decizia Curții Supreme este un pas mare spre egalitate. „Cuplurile de gay și lesbiene au acum dreptul să se căsătorească așa ca toată lumea. #Dragostea Învinge", a scris Obama pe Twitter. În prezent, 13 state americane interzic căsătoriile între persoane de același sex.

Anchetatorii Centrului Național Anticorupție le-au spus jurnaliștilor că au reținut în izolatorul CNA cinci persoane în legătură cu exportul ilicit de chihlimbar, în care ar fi implicați și funcţionari nenumiți de la Aeroportul Internațional Chișinău. Mai devreme, CNA anunțase reținerea administratorului unei firme de transport care rezervase 32 de locuri la cursa aeriană Chişinău-Istanbul pentru a transporta aproximativ o tonă de pietre semipreţioase de chihlimbar. Încărcătura aflată în tranzit din Ucraina spre China a fost confiscată. S-a estimat că valoarea de piaţă a unui kilogram de chihlimbar variază între 1 500 şi 4 000 de dolari.

Ministerul de interne al Tunisiei spune că cel puțin 27 de oameni inclusiv străini au fost uciși într-un atac împotriva a două hotele turistice tunisiene din stațiunea mediteraneeană Sousse. Un purtător de cuvânt a mai spus că în schimbul de focuri cu poliția a fost ucis și un atacator. O sursă polițienească și un post de radio au relatat că atacul a avut loc la hotelul Riu Marhaba. Sousse este una din cele mai populare stațiuni al țării nord-africane, atrăgând și mulți turiști europeni. televiziunea franceză relatează că numeroase victime sînt turiști englezi, olandezi, polonezi și cehi. Forțele de securitate tunisiene s-au aflat în alertă maximă din luna martie, când islamiștii au atacat muzeul Bardo din Tunis, ucigând un grup de turiști străini.

Liderii Franței și Germaniei au adresat un ultimatum premierului grec cerându-i ca țara sa să încheie la sfârșitul acestei săptămâni un acord creditorii pentru a obține sprijin la rambursarea datoriilor, în schimbul reformei pensiilor, taxelor și codului muncii. Angela Merkel și François Hollande s-au întâlnit cu Alexis Tsipras în marginea summit-ului Uniunii Europene, înainte de negocierile de sâmbătă între miniștrii de finanțe din zona euro. Grecia nu are bani să restituie până la 30 iunie o datorie de 1,5 miliarde de euro și riscă incapacitatea de plată dacă nu ajunge la un acord prin care ar primi o nouă tranșă de ajutoare de la FMI, Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană. Comisarul European din partea Germaniei, Guenther Oettinger, a cărui țară contribuie cel mai mult la ajutoarele pentru Atena, a spus că în lipsa unei soluții în următoarele cinci zile, ieșirea Greciei din zona euro va fi „inevitabilă”.

Președintele francez François Hollande a numit „atac terorist” decapitarea unui bărbat la o uzină de gaz industrial din deparatmentul Isère din Franța. Atacul, în care au fost rănite alte două persoane, a avut loc la Saint-Quentin-Fallavier, în apropiere de aeroportul de la Lyon. Hollande, care se afla la un summit al Uniunii Europene la Bruxelles în timpul atacului, a spus că atacatorul a fost arestat și identificat. În cuvintele președintelui, acesta ar fi venit la locul crimei „într-un vehicul condus de o persoană acompaniată probabil de încă una”. O sursă polițienească spune că vehiculul a lovit containere de gaze, cauzând cel puțin o explozie. Pe poarta uzinei a fost țintuit capul victimei, cu însemnări în arabă. Pe teritoriul uzinei, care aparține companiei de gaze americane Air Products, au fost găsite steaguri cu inscripții islamiste. Ministrul de Interne francez Bernard Cazeneuve coordonează ancheta și a anunțat că atacatorul Yassin Salhi fusese fișat de Serviciile de securitate, pentru „radicalizare” islamică în 2006. Atacul a avut loc la aproape jumătate de an de la atacurile islamiste de la Paris, soldate cu 17 morți, care au avut loc în ianuarie și au început la redacția revistei satirice Charlie Hebdo.

Banca Naţională a Moldovei a majorat cu un punct procentual, până la 15,5%, rata principală a dobânzilor, pe fundalul unor „presiuni inflaționiste” tot mai mari. BNM spune într-un comunicat că „inflația se va accelera în trimestrele următoare”, sugerând că rata inflației poate crește peste 6,5 la sută. Măsura anunțată azi ar avea scopul „readucerii şi menţinerii ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5.0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale”. BNM explică accentuarea inflației, între altele, prin scumpirea importurilor din cauza deprecierii leului. De asemenea, apreciază că există „riscul de diminuare a veniturilor valutare ale populației” din cauza activității economice slabe în Rusia și Uniunea Europeană. Într-un al comunicat, BNM spune că remitențele trimise acasă de moldovenii din străinătate prin sistemul bancare au scăzut dramatic. În primele cinci luni ale anului, transferurile nete au ajuns la aproape 438 de milioane de dolari, scăzând cu aproape 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Un atac asupra unei uzine de gaz industrial din sud-estul Franței s-a soldat cu moartea unei persoane și mai mulți răniți. Nu este limpede dacă atacul de lângă Grenoble a fost efectuat de unul sau doi atentatori. În apropierea uzinei s-a găsit un corp decapitat. AFP scrie că pe poarta uzinei a fost țintuit capul victimei, cu însemnări în arabă. Au fost auzite mai multe explozii. AFP a relatat că singurul agresor a fost arestat, dar „Le Monde” a scris că au fost doi atentatori veniți la locul faptei într-o mașină și purtând steaguri islamiste. Ministrul de Interne Bernard Cazeneuve a spus că va merge „imediat” la locul faptei. Guvernul de la Paris a spus că a luat măsuri suplimentare de securitate în mai multe locuri „sensibile”.

Fostul premier rus Evgheni Primakov, din a cărui carieră au făcut parte jurnalismul, diplomația și spionajul, a murit la vârsta de 85, informează AP. Kremlinul a spus vineri că președintele Vladimir Putin a transmis condoleanțe familiei. Cauza decesului nu a fost dată publicității. Primakov avea mare experiență în problemele Orientului Mijlociu, unde a fost corespondent al cotidianului sovietic „Pravda”, fiind folosit atât de Mihail Gorabaciov, cât și de Vladimir Putin în campanii diplomatice legate de situația din Irak. Ca premier a încercat în zadar să prevină bombardarea Iugoslaviei de către NATO. Pe plan intern, Primakov a fost considerat de mulți drept probabil succesor al lui Boris Elțîn ca președinte, dar a pierdut competiția grație unei campanii mediatice negative puse la cale de suporterii lui Putin.

Ministerul Sănătății spune că în Republica Moldova consumul drogurilor este în creștere, informează IPN într-o relatare de Ziua Internaţională de Combatere a Narcomaniei, marcată astăzi. Conform Dispensarului Republican de Narcologie, numărul consumatorilor de droguri luați în evidență și aflați sub supraveghere medicală era la 1 iunie de 10 699, dintre care 57 adolescenți mai tineri de 18 ani. Datele aceleiași instituții mai arată că în ultimii ani a crescut consumul de droguri prin inhalare (marijuana) și de așa-numite „etnobotanice” cu efecte halucinogene, preferate în general de consumatorii tineri.

Numărul doi în ierarhia apărării din Statele Unite spune că este îngrijorat de ceea ce numește provocările Rusiei și că Moscova „se joacă cu focul” făcând amenințări voalate referitoare la capacitățile nucleare. Adjunctul ministrului apărării Robert Work a spus într-o comisie parlamentară de la Washington joi 25 iunie că tentativa Rusiei de a-și folosi forțele nucleare pentru intimidarea țărilor vecine a eșuat, adevăratul efect fiind dimpotrivă consolidarea unității alianței nord-atlantice (NATO). Work a spus că Rusia continuă să violeze Tratatul Forțelor Nucleare semnat de Uniunea Sovietică cu Statele Unite în 1987, care interzice rachetele de croazieră și balistice bazate la sol cu raze de acțiune între 500 și 5000 km. Oficialul a mai spus că Pentagonul elaborează „opțiuni” din care președintele Barack Obama să aleagă măsuri de răspuns la violarea tratatului și nu va lăsa Rusia „să obțină avantaj militar semnificativ” prin încălcarea înțelegerii.

Președintele rus Vladimir Putin l-a sunat la telefon pe omologul său din Statele Unite, Barack Obama, având joi 25 iunie prima convorbire directă din februarie. Cei doi au discutat mersul negocierilor privind dosarul nuclear iranian, situația tot mai periculoasă din Siria și necesitatea contracarării militanților Statului Islamic, a informat Casa Albă. Obama i-a mai spus lui Putin că trebuie respectați termenii armistițiului din estul Ucrainei, „inclusiv îndepărtarea trupelor și echipamentelor rusești de pe teritoriul Ucrainei”. Kremlinul a spus că președinții s-au pus de acord ca diplomații de rang înalt Victoria Nuland și Grigori Karasin să discute aplicarea acordurilor de la Minsk.

Liderii europeni au căzut de acord la summitul de la Bruxelles că este nevoie de o repartizare a 40.000 de solicitanți de azil aflați în Italia și Grecia între cele 28 de țări ale UE, dar au lăsat detaliile pentru mai târziu pe fondul disputei dacă să se impună „cote” obligatorii pentru fiecare țară în parte. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus joi seară că miniștrii de interne vor completa „schița” cel mai târziu la sfârșitul lunii iulie. Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia sprijinite de Franța se opun cel mai vehement impunerii de cote de azilanți. La summitul de la Bruxelles cancelarul german Angela Merkel a spus că criza migranților este „cea mai mare problemă” europeană cu care s-a confruntat de când este cancelar.

Astăzi este ultima zi de campanie electorală înaintea turului al doilea al alegerilor locale generale, programat pentru duminică, 28 iunie. Mâine și în ziua votului este interzisă orice formă de agitație electorală. În primul tur de la 14 iunie,când participarea a fost de aproape 50%, s-au ales primari în 439 de localități, dar în și mai multe, anume 457 de localități, primarul se va alege în turul al doilea. Cursa cea mai urmărită a turului al doilea este aceea pentru funcția de primar general al capitalei, unde se confruntă fostul premier Zinaida Greceanîi, propusă de socialiști, și primarul în exercițiu, liberalul Dorin Chirtoacă. În campanie Greceanîi a vorbit despre corupția care ar bântui primăria, iar Chirtoacă a avertizat că un primar socialist ar fi un fel de „cal troian” al Rusiei.

Banca Națională a mărit din nou rata de bază a dobânzii cu un punct procentual, spunând că vrea să țină în frâu inflația. Noua rată anunțată joi este este de 15,5%. Potrivit site-ului Jurnal.md este a șasea oară în ultimele șapte luni când BNM mărește rata de bază, astfel că din decembrie 2014, când era de numai 3,5%, ea s-a majorat cu 12 puncte procentuale. Responsabilii băncii spun că se așteaptă ca în perioada următoare deprecierea de până acum a leului moldovenesc să se facă simțită prin scumpirea bunurilor de import și prin tarifele la serviciile reglementate, mărind presiunea inflaționistă. „Se apreciază că inflația se va accelera în trimestrele următoare”, au mai spus oficialii de la BNM.

Statele Unite au singularizat corupția drept „cea mai semnificativă problemă a drepturilor omului” în Republica Moldova, fiind „larg-răspândită” în justiție, sistemul fiscal, în vămi și în alte instituții publice. În noul raport al Departamentului de Stat despre drepturile omului, publicat joi seară, mai sunt menționate printre alte abuzuri maltratarea persoanelor deținute, erodarea libertății presei, opacitatea proprietății instituțiilor de presă, discriminarea în societate a minorităților religioase, a romilor, a persoanelor LGBT și altele.

Altă problemă majoră menționată în capitolul despre Moldova este „impunitatea” unor oficiali. În raportul american se mai spune că starea drepturilor omului s-a deteriorat în regiunea separatistă transnistreană.

Un om s-a înecat în inundațiile provocate de ploi torențiale la Soci, orașul rusesc care a găzduit ultima ediție a jocurilor olimpice de iarnă în 204. Puhoaiele au distrus case și au tăiat liniile de comunicare, iar autoritățile au declarat starea de urgență, trimițând la fața locului echipe de salvare din alte localități. Cadavrul victimei, un bărbat de 40 și ceva de ani, a fost găsit la Adler, la marginea orașului. O „rupere de nori” a prăvălit peste orașul cu 400.000 de locuitori echivalentul a două luni de ploaie în numai 14 de ore. Aproximativ 400 de case au fost distruse în cartierele de pe malul Mării Negre. Au fost suspendate serviciile de tren, iar 2000 de pasageri așteptau zadarnic la aeroportul închis, acoperit de un metru de apă. Mai multe clădiri din complexul olimpic au fost inundate, ca și circuitul de formula 1 inaugurat anul trecut.

Iranul și Statele Unite au anunțat separat că șefii diplomațiilor lor merg astăzi la Viena ca să discute despre programul nuclear al Teheranului înaintea termenului-limită fixat pentru atingerea unui acord, adică 30 iunie. AP scrie că în capitala austriacă secretarului de stat american John Kerry și ministrului iranian de externe Javad Zarif li se vor alătura la sfârșitul săptămânii colegii lor din cinci alte țări: Rusia, China, Franța, Germania și Marea Britanie. Puterile globale caută să convingă Teheranul să accepte limitarea programului său nuclear civil în schimbul ridicării sancțiunilor economice. AP notează însă că pașii înapoi făcuți în ultima vreme de iranieni în negocieri indică o probabilă ratare a termenului 30 iunie pentru ajungerea la un acord.

Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii, în vârstă de 89 de ani, își încheie astăzi a cincea vizită de stat în Germania cu o plimbare în preajma porții Brandenburg din Berlin și un moment de reculegere la locul lagărului de concentrare nazist Bergen-Belsen, eliberat de trupele britanice în aprilie 1945. Vizita reginei s-a bucurat de mare atenție din partea oficialilor și publicului german, venind pe fondul unor tensiuni provocate între Berlin și Londra de planul guvernului britanic conservator de a ține un referendum privind rămânerea sau ieșirea țării din Uniunea Europeană. Regina a fost însoțită în vizita ei germană de premierul David Cameron.

Într-un nou raport anual despre starea drepturilor omului în lume, Departamentul de Stat al Statelor Unite a criticat Rusia pentru măsurile de suprimare a opoziției față de politicile oficiale. În raportul publicat joi se spune că autoritățile au folosit selectiv așa-numita lege a agenților străini, au continuat persecutarea minorităților religioase și sexuale. În același timp, puterea politică de la Moscova a continuat să controleze justiția, iar mulți oficiali vinovați de abuzuri s-au bucurat de „impunitate”.

Președintele UE a spus joi că trebuie făcută diferența între migranții aflați doar în căutare de locuri de muncă și cei care fug de persecuție sau război. „Trebuie să combatem migrația ilegală, asta trebuie să fie prioritatea noastră”, a spus Donald Tusk la începutul unui summit de două zile al liderilor din UE, dominat de criza migranților africani și din Orientul Mijlociu. De la începutul anului, peste 100.000 de migranți ilegali au traversat Marea Mediterană, iar 2000 au murit sau au dispărut pe drum. Țări ca Italia, Grecia sau Malta, unde ajung de obicei bărcile pornite mai ales din Libia, au cerut partenerilor europeni să pună umărul la adăpostirea și trierea străinilor. Comisia Europeană a propus „cote de migranți” pentru țările din Uniune, dar s-a lovit de refuzul categoric din partea unor țări din centrul și vestul Europei.

Discuțiile miniștrilor de finanțe din zona euro pentru evitarea falimentului Greciei au eșuat azi la Bruxelles și vor fi reluate cel mai probabil sâmbătă. Atena are de plătit o datorie către Fondul Monetar Internațional marți, 30 iunie, iar partenerii ei externi îi cer ca până atunci să vină cu propuneri de reformă care să permită continuarea creditării. Agențiile europene de presă citează surse anonime de la Bruxelles cu informația că miniștrii din cele 19 țări ale zonei euro vor discuta din nou problema grecească sâmbătă. Tot de la Bruxelles s-a relatat că Angela Merkel, cancelarul german, a spus că e nevoie ca acordul în criza grecească să se concretizeze înaintea deschiderii burselor luni și a avertizat că europenii nu se vor lăsa „șantajați” de guvernul de la Atena.

Guvernul a răspuns unei scrisori în care regiunea separatistă transnistreană amenința cu măsuri de răspuns la „blocada economică” pe care i-ar fi impus-o Chișinăul. Într-o declarație citată de IPN, Biroul pentru Reintegrare a pus avertismentul „emotiv” al Tiraspolului pe seama „dificultăților economice și sociale” crescânde cu care s-ar confrunta regiunea transnistreană. Mai înainte presa publicase o scrisoare către organizații internaționale în care șefa politici externe a regimului de la Tiraspol, Nina Ștanski, avertiza că locuitorii din dreapta Nistrului ar putea avea nevoie de viză „transnistreană”, iar mărfurile companiilor de peste râu ar putea fi taxate cu 100% dacă Chișinăul nu renunță la blocada impusă regiunii.

Curtea Supremă de Justiție din Statele Unite a dat astăzi un verdict în favoarea legii asistenței medicale promovată de președintele Barack Obama, într-o mare victorie juridică pentru administrația democrată de la Casa Albă. Verdictul garantează de facto menținerea asigurării medicale pentru milioane de americani. Judecătorii CSJ de la Washington au decis cu scorul de 6-3 că subvențiile primite în prezent de 8,7 milioane de oameni pentru a putea avea asigurare nu depind de locul unde trăiesc, în baza legii asistenței medicale din 2010. Agențiile de presă spun că instanța supremă americană nu va anunța astăzi, ci poate vineri altă decizie mult-așteptată, anume dacă căsătoriile gay să fie legale pe întreg teritoriul Statelor Unite, inclusiv în cele 14 state care încă le interzic.