Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a spus că nu are propuneri noi pentru evitarea falimentului Greciei și posibila ieșire a acestei țări din zona euro. Vorbind jurnaliștilor la Bruxelles luni 29 iunie, șeful executivului european a spus că se simte trădat de decizia Greciei de a organiza un referenum legat de propunerile internaționale de salvare financiară a Atenei. El a cerut grecilor să voteze în favoarea acestor propuneri. „Nu te sinucizi pentru că ți-e frică de moarte”, a spus Juncker, adăugînd că „nu va fi ușor, dar e necesar”. Președintele Comisiei Europene a spus că un „nu” la referendumul grecesc ar însemna o respingere a Europei.o

Mii de demonstranți anti-guvernamentali continuă să protesteze pe bulevardul Baghramian din centrul capitalei armene Erevan, în ciuda apelurilor repetate ale poliției de a părăsi zona. Șeful poliției Vladimir Gasparian le-a spus demonstranților duminică seara să se mute în Piața Libertății care e în apropiere de locul actual al protestului. Gasparian le-a dat protestatarilor 30 de minute să părăsească bulevardul Baghramian, avetizînd că în caz contrar poliția ar putea interveni pentru a restabili ordinea publică. Dar cei mai mulți dintre demonstranți au ignorat avertismentul și au început să protesteze șezînd pe bulevardul Baghramian. Protestul e îndreptat împotriva intenției de scumpire a curentului electric de către firma rusească ce deține monopolul electricității în Armenia. Membrii mișcării de protest auto-intitulate Erevanul Electric se află în stradă de mai mult de o săptămână demonstrînd împotriva unei decizii a agenției care regularizează prețurile la energie de a permite scumpirea electricității cu 16 la sută. Vineri, președintele Serj Sarkisian a spus că guvernul său e dispus să subvenționeze parte din noul preț al curentului, pînă ce o comisiei de audit independentă va decide dacă plănuita scumpire de către firma de electricitate rusească din Armenia este justificată.

Autoritățile din Tunisia spun că au arestat mai mulți suspecți în legătură cu atacul terorist din 26 iunie împotriva turiștilor străini de la o stațiune de la malul mării din apropierea capitalei Tunis. Anunțul a fost făcut luni de ministrul de interne Najem Gharsalli, care nu a dat mai multe detalii. El a spus că poliția cercetează acum dacă vreunul din cei arestați a fost antrenat în taberele teroriste din Libia. Masacrul, în care un atacator a ucis 38 de persoane înainte de a fugi, a fost revendicat de gruparea Statul Islamic, și e cel mai grav atac terorist din istoria Tunisiei. Autoritățile de la Londra spun că cel puțin 18 din victime erau cetățeni britanici, și se așteaptă ca numărul lor să crească. Patru din din cei uciși erau din Germania, Portugalia, Irlanda și Belgia.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se va întîlni marți la Viena cu omologul său american John Kerry. Kery și miniștrii de externe din Iran, Marea Britanie, Franța și Germania se află deja în capitala austriacă împreună cu oficialități din Uniunea Europeană, Rusia și China pentru convorbiri legate de programul nuclear iranian. 30 iunie este data limită fixată de negociatori pentru ajungerea la o înțelegere, dar surse apropiate convorbirilor spun că e posibilă o prelungire cu cîteva zile a termenului limită. Negocierile au ca obiectiv ajungere la un acord potrivit căruia Teheranul să-și reducă programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale impuse Iranului.

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunțat că prețul gazelor naturale pentru Ucraina va fi redus la 247 de dolari mia de metri cubi. Vorbind la o întîlnire cu șeful Gazprom Aleksei Miller și ministrul rus al energiei Aleksandr Novikov, Medvedev a spus că prețul gazelor pentru Ucraina va fi redus cu 40 de dolari din cauza scăderii globale a prețurilor la energie, adăugînd însă că prețurile viitoare vor depinde de fluctuațiile de preț pe plan mondial. Premierul rus a adăugat că prețul cerut Kievului este comparabil cu cel cerut țărilor învecinate, cum e Polonia. Dmitri Medvedeev a mai spus că reducerea prețului a fost cerută de Kiev, și că în ciuda relațiilor complicate dintre Ucraina și Rusia, Moscova e gata să-și ajute partenerii. Rusia și Ucraina urmează să aibă în 30 iunie o nouă rundă de convorbiri legate de gazele naturale, mediate la Bruxelles de Uniunea Europeană. Medvedeev a afirmat că Moscova contează pe o reacție adecvată la Kiev și la Bruxelles la această ultimă reducere de preț.

Preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu a citat cu declarația că negocierile de formare a noului guvern vor începe probabil chiar luni 29 iunie, pentru că nu mai e timp. Lupu nu a dat detalii despre locul unde vor avea loc discuţiile, şi nici despre oră, spunînc că cel mai mult contează rezultatul, pentru că e foarte importantă să crearea cît mai rapidă a unei majorități parlamentare cât mai grabnic. „Concurenţa s-a încheiat odată cu alegerile locale şi de acum trebuie să prevaleze interesele ţării, iar cele ale partidelor să rămână pe locul doi. Pe aceasta mizez”, a spus Marian Lupu, citat de IPN.

Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, a anunțat că sub aspect politic în turul doi al scrutinului locl au fost aleşi 140 de primari din Partidul Democrat, 104 din Partidul Liberal Democrat, 46 de primari de la Partidul Comuniştilor, 41 – Partidul Politic Partidul Nostru, 30 de la Partidul Liberal, 34 independenţi, 29 de la Partidul Socialiştilor, 20 de la Blocul Electoral Platforma Popular Europeană din Moldova, 2 de la Partidul Naţional Liberal şi câte unul de la Partidul Popular din Republica Moldova, şi Partidul Casa Noastră – Moldova. Ciocan a mai spus că potrivit datelor preliminare din sistemul electronic al Comisiei Electorale Centrale, 195 de primari aleşi în turul 2 au vârsta cuprinsă între 46-55 de ani. 104 aleşi au vârsta între 56-70 de ani, iar 107 primari – cu vârsta de 56-70 de ani. Cu vârsta de 25-35 de ani au fost aleşi 51 de primari, relatează IPN.

Rezultatele numărării paralele a voturilor la Chişinău şi Comrat făcută de Asociaţia Promo-LEX coincid în mare parte cu datele prezentate de Comisia Electorală Centrală. Şeful observatorilor Promo-LEX la alegerile locale Pavel Postica a spus luni la o conferinţă de presă că eventualele decalaje provocate de erorile de calcul din procesele-verbale nu influenţează scorurile obţinute de concurenţii electorali din cele două municipii.

Judecătoria Centru a decis renumărarea voturilor pentru Consiliul Municipal Chișinău. Decizia a fost luată ca urmare a solicitării din partea socialiștilor, care au contestat rezultatele alegerilor din 14 iunie, informează Moldpres. Conform Codului Electoral, renumărarea va avea loc în cel mult șapte zile calendaristice de la data adoptării hotărîrii respective. Renumărarea se efectuează de către acelaşi organ electoral, cu excepția organelor electorale vinovate de fraudă. CEC urmează să decidă locul și ora unde vor fi convocate toate comisiile secțiilor de votare pentru a face renumărarea.

Reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană ambasadorul Radojko Bogojević​ va face marți o vizită la Chișinău. Potrivit unui comunicat de presă al OSCE, Bogojević se va întîlni cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare Victor Osipov, urmînd să viziteze în 7 iulie regiunea transnistreană pentru o întrevedere cu Nina Ştanski. Vizitele au loc în luni diferite, din cauza că cei doi negociatori principali nu se vor afla în același timp în țară, se precizează în comunicat.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a lăudat partidele „pro-europene” pentru rezultatele bune la alegerile locale și a promis că democrații nu vor fi „mofturoși” la negocierile pentru formarea noului guvern. „Partidele pro-europene au câștigat în majoritatea cazurilor primăriile, iar asta înseamnă că oamenii își pun speranțele în aceste partide”, a spus Lupu la o conferință de presă în capitală. Lupu a mai spus că ascensiunea unor forțe politice pe care le-a numit „radicale” arată că partidele pro-europene trebuie să formeze degrabă o nouă coaliție de guvernare și a promis că PD va arăta flexibilitate la negocieri. Întrebat de reporteri când ar putea începe consultările, Lupu a spus că asta s-ar putea întâmpla chiar astăzi, dar a adăugat că nu are vreo confirmare din partea altor partid

O bombă a explodat luni la Cairo în preajma convoiului de mașini în care se afla procurorul-șef al Egiptului. Un oficial de poliție a spus că procurorul-șef Hisham Barakat și membrii pazei sale au fost duși la spital. Starea lui Barakat este „bună”, a mai spus oficialul citat de AFP. Alt funcționar a spus că procurorul a fost lovit de sticla spartă de suflul exploziei produse în cartierul de vile Heliopolis de lângă academia militară. Incidentul survine după ce o grupare egipteană afiliată Statului Islamic a îndemnat la atacuri împotriva magistraților ca răzbunare pentru executarea prin spânzurare a șase presupuși militanți. Barakat a trimis în instanță mii de islamiști după ce armata l-a înlăturat de la putere pe președintele islamist Mohamed Morsi în 2013. Sute de inculpați au fost condamnați la moarte.

Premierul britanic David Cameron a spus că militanții din organizația Statul Islamic plănuiesc „acte teribile în Marea Britanie și alte țări”. Într-un interviu difuzat de BBC luni, 29 iunie, Cameron a spus că atâta vreme cât există Statul Islamic, „suntem amenințați”. Remarcile liderului britanic vin după ce un militant islamist a ucis zeci de turiști, inclusiv mulți britanici, în Tunisia. Londra a spus că atacul de la Soussa a fost cel mai grav atac terorist împotriva britanicilor de la atentatele teroriste din transportul public londonez, petrecute în 2005.

Comisarul UE pentru economi Pierre Moscovici a spus că președintele Comisiei Europene Jean Claude-Juncker va face luni noi propuneri Greciei pentru a o ajuta să evite falimentul, informează AFP. Moscovici a mai spus că Atena s-a aflat „la câțiva centimetri” de o înțelegere salvatoare când discuțiile au eșuat la sfârșitul săptămânii. Într-un interviu difuzat de radioul public francez luni dimineață, oficialul european a mai spus că încă este „loc pentru negocieri” între Atena și creditorii internaționali. Declarația vine la puțin timp după ce criza greacă a datoriilor a luat turnura cea mai dramatică de până acum, odată ce guvernul stângist al lui Alexis Tsipras a impus băncilor să se închidă vreme de șase zile lucrătoare. Bursa de la Atena a rămas și ea închisă luni, iar efectele înrăutățirii crizei grecești s-au făcut simțite deja pe piețele asiatice.

Socialiștii Zinaidei Greceanîi spun că nu recunosc înfrângerea candidatei lor la alegerile locale din Chișinău. La o conferință de presă luni dimineață, la Chișinău, liderul PSRM, Igor Dodon, a spus: "Nu recunoaştem rezultatele acestor alegeri. Vor fi depuse contestări pentru a anula alegerile în mai multe secţii de votare din Chişinău”. Dodon a mai spus că nu exclude posibilitatea repetării alegerilor. După numărarea tuturor voturilor, CEC a anunțat că la turul al doilea al alegerilor locale, ținut duminică, Dorin Chirtoacă a obținut 53,54% din voturi, față de 46,46%, câte a primit Zinaida Greceanîi.

Primarul liberal al Chișinăului Dorin Chirtoacă, a câștigat încă un mandat la alegerile locale de duminică, în dauna contracandidatei socialiste Zinaida Greceanîi. Chirtoacă a obținut 53,54% din voturi, față de 46,46%, câte a primit Greceanîi. Pe ansamblul țării, cele mai multe mandate la turul al doilea al alegerilor au obținut Partidul Democrat și Partidul Nostru. Partidul Democrat a câștigat alegerile pentru primăriile din Călărași, Căușeni, Edineț, Hâncești, Leova, Otaci, Rezina și Sângerei. Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a învins in orașele Basarabeasca, Comrat, Dondușeni, Drochia, Fălești, Floreni, Glodeni și Șoldănești. În prima declarație după anunțarea rezulatelor, primarul reales al capitalei, Dorin Chirtoacă, a promis că va munci pentru „omul de rând”.

Criza financiară a Greciei a luat cea mai dramatică turnură de până acum, informează AP. După o ședință de opt ore, cabinetul de miniștri a anunțat că băncile grecești vor rămâne închise timp de șase zile lucrătoare, iar la bancomate vor fi impuse limite retragerii de numerar. S-a mai anunțat că luni va rămâne închisă bursa de valori de la Atena. Grecii au retras miliarde de euro din bănci în ultimele săptămâni, iar la bancomate s-au format cozi lungi sâmbătă. La 27 iunie țările din zona euro au refuzat să finanțeze Grecia pentru a o împiedica să intre în incapacitate de plată. Atena are de plătit o tranșă de 1,6 miliarde de euro FMI la 30 iunie. Guvernul elen de stânga a convocat pentru 5 iulie un referendum la care alegătorii să se pronunțe asupra condițiilor puse Greciei de creditorii externi.

Guvernul Tunisiei a anunțat că va înarma poliția turistică și va trimite întăriri de sute de oameni pentru siguranța oaspeților străini după ce un jihadist a ucis 38 de turiști într-un atac revendicat de organizația Statul Islamic. AFP relatează că poliția călare patrula duminică plaja de la Port El Kantaoui, unde s-a produs vineri cel mai sângeros atac terorist din istoria țării. Miniștrii de interne din Marea Britanie și Germania, țări care și-au pierdut cetățeni în atac, se vor întâlni astăzi la un hotel din apropierea locului crimei cu omologii lor din Franța și Tunisia. BBC a relatat că numărul britanicilor uciși în atac, estimat acum la 15, ar putea crește la 30 dată fiind starea gravă a unora dintre răniții aflați în spital.

În Armenia mii de demonstranți antiguvernamentali continuă să protesteze în centrul capitalei Erevan, sfidând apelurile autorităților de a se împrăștia. Aseară șeful poliției le-a dat protestatarilor un răgaz de 30 de minute pentru a degaja o arteră de circulație mutându-se în Piața Libertății. Dar marea majoritate a activiștilor au ignorat avertismentul, ocupând în continuare bulevardul Baghramian. Protestele continuă în ciuda faptului că președintele țării Serj Sarkisian, a anunțat sâmbătă că armenii vor fi ajutați de stat să facă față prețurilor majorate cu aproximativ 16%. Mulțimea adunată duminică la protestul din centrul capitalei Erevan a fost estimată la 10.000 de persoane. Premierul armean Hovik Abramyam a spus duminică seară că protestele nu mai au de-a face cu prețurile la electricitate, fiind o încercare de destabilizare a țării.

S-a anunțat că armata israeliană a capturat o navă cu activiști care căutau să spargă blocada impusă de Israel Fâșiei Gaza, teritoriu palestinian condus de organizația extremistă Hamas. Noua flotilă de sprijin pentru palestinieni este alcătuită din patru nave, iar prima a fost capturată ambarcațiunea Marianne, care este escortată spre portul israelian Ashdod, în vreme ce celelalte nave par să fi făcut cale întoarsă. Nu s-au înregistrat violențe. AFP informa că la bordul flotilei plecate din insula grecească Creta se află printre alții parlamentarul israelian de etnie arabă Basel Ghattas, fostul președinte tunisian Moncef Marzouki și cel puțin un parlamentar european. În ultimii ani activiștii au înscenat mai multe asemenea tentative de spargere a blocadei israeliene, cea mai faimoasă fiind din 2010, când 10 activiști turci de pe nava Mavi Marmara au fost uciși în confruntarea cu militarii israelieni.

În Statele Unite milioane de oameni au participat duminică la marșuri ale minorităților sexuale, de la New York până la Chicago și San Francisco, sărbătorind decizia prin care Curtea Supremă de Justiție a legalizat căsătoriile gay în toate statele federației. La New York guvernatorul Andrew Cuomo a oficiat în mod simbolic o căsătorie gay în fața barului Stonewall Inn din Mantattan, considerat locul începerii luptei pentru drepturile minorităților sexuale în anul 1969, când oaspeții localului s-au bătut cu poliția, hotărâți să nu se mai lase alungați și prigoniți. Decizia din 26 iunie a Curții Supreme de Justiției de a declara căsătoria un drept al tuturor face din Statele Unite țara cea mai populată care se bucură de egalitate conjugală și a fost salutată de apărătorii drepturilor omului în multe țări ale lumii.

Organizația Statul Islamic a postat pe net un clip audio prezentat ca mesajul postum al atentatorului ce a ucis 27 de oameni vineri în Kuwait într-un atac sinucigaș cu bombă asupra unei moschei. Potrivit agenției Reuter declarația constă mai ales în versete din Coran și a fost publicată pe canalele mediei sociale folosite de Statul Islamic. Vorbitorul din clip îi critică pe musulmanii șiiți și îi avertizează că vor fi țintele răzbunării pentru ceea ce se numește în înregistrare „insultarea Islamului”. Autoritățile din Kuwait l-au identificat pe autorul atacului ca fiind cetățeanul saudit Fahd Suliman Abdul-Muhsen al-Qaba.

Candidatul Partidului Liberal Dorin Chirtoacă a câștigat al treilea mandat de primar al municipiului Chișinău. El a obținut 53,54% din voturile alegătorilor care s-au prezentat la urne, în timp ce candidata PSRM, Zinaida Greceanîi, a obținut 46,46% din voturi.

Potrivit rezultatelor preliminare ale CEC, în municipiul Chişinău, după procesarea a 100% din procesele verbale, candidatul Partidului Liberal, actualul primar Dorin Chirtoacă a acumulat 53,54% din voturi, iar candidatul Partidului Socialiştilor, Zinaida Greceanîi - 46,46%.

Într-o declaraţie pentru presă făcută după numărarea a doar jumătate din voturi, Dorin Chirtoacă le-a mulţumit alegătorilor pentru sprijin, arătându-se convins că victoria este de partea sa.

Şi candidatul PSRM Zinaida Greceanîi le-a mulțumit alegătorilor pentru încrederea acordată. Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a declarat însă că formaţiunea sa nu recunoaște rezultatele alegerilor pentru Primăria Chișinău, pe motiv că ar fi fost fraudate. Dodon a spus că PSRM va contesta în instanță rezultatele scrutinului și va cere anularea acestora. El i-a avertizat pe liderii PL, PDM și PLDM, pe care i-a numit „oligarhi”, „să nu se bucure înainte de vreme”.

Într-o conferinţă de presă susţinută după închiderea secţiilor de votare, președintele CEC, Iurie Ciocan, a anunţat că rata de participare la vot în turul doi al alegerilor locale din R. Moldova a fost de 47,73%, în total au participat 881.594 de alegători. Rata de participare la vot în Chișinău a fost de 48,79%. Rata de participare a tinerilor a fost de 9,5%. Cei mai activi alegători au fost cei cu vârste cuprinse între 51-60 de ani (22%) şi 61-70 de ani (17,1%).

Demonstranții de la Erevan au facut apel la mobilizare generală pentru noi proteste dupa anuntul presedintelui Serj Sarkisian ca autorităţile doresc să-i ajute pe armenii cu venituri mici sa isi plateasca facturile la energia electrica care va fi scumpita de la 1 august. Protestatarii vor ca presedintele sa anunte renuntarea la scumpirea energiei intr-o adresare la televiziunea publica şi vor sa fie descoperiti si pedepsiti cei care i-au batut pe protestatari in prima noapte a protestelor din centrul Erevanului în 23 iunie. Adjunctul şefului politiei capitalei armenesti a spus ca se asteapta ca acum protestatarii sa elibereze centrul orasului, iar cei ce nu o vor face „vor fi pedepsiti“.