Tatăl unui activist al opoziției ruse care s-a îmbolnăvit subit la Moscova săptămâna trecută crede că fiul său a fost otrăvit. Vladimir Kara-Murza, corespondent aș serviciului rus al Europei Libere a declarat că a ajuns la această concluzie pentru că doctorii n-au fost în stare să afle cauza exactă a îmbolnăvirii. Vladimir Kara-Murza fiul a fost internat de urgență la spital pe 26 mai cu simptome de insuficiență renală, intrând ulterior în comă. Și-a recăpătat cunoștința la 3 iunie și este supus unui tratament intensiv. În vârstă de 33 de ani, el este coordonator la organizația neguvernamentală „Rusia Deschisă” a fostului magnat petrolier Mihail Hodorkovski, oponent proeminent al liderului rus, Vladimir Putin. Kara-Murza fiul deține cetățenia dublă a Rusiei și Marii Britanii.

De la Kiev se relatează că Parlamentul a aprobat un proiect de lege care autorizează prezenţa unor forţe militare străine în Ucraina pentru asigurarea „păcii şi securităţii”. În proiectul citat de Interfax se precizează că forțele străine pot fi desfășurate la cererea Ucrainei „pe baza unor decizii ale ONU şi/sau UE'”. Votul din Rada Supremă survine pe fundalul escaladării violențelor în estul Ucrainei, unde 24 de oameni ar fi fost ucise în ultime zi de lupte între separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că există un „pericol colosal” al reizbucnirii ostilităților „la scară largă”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a spus că alianța are „informații precise” despre prezența militară rusă în estul Ucrainei, acuzând Moscova că ar fi trimis peste 1000 de piese de armament greu avansat. Uniunea Europeană și Statele Unite au spus că sunt alarmate și au cerut Rusiei să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor.

Papa Francisc îl va primi la Vatican pe președintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare. Vizita de la 10 iunie, anunțată astăzi, va fi prima a liderului rus la Vatican de la izbucnirea crizei ucrainene. Vaticanul a adoptat o atitudine precaută față de conflictul dintre Kiev și separatiștii pro-ruși din Donbass, exprimându-și numai regretul că are loc un „război între creștini”. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat că rupe legăturile cu bisericile protestante din Franța și Scoția pentru că le-au permit preoților să binecuvânteze căsătoriile între persoane de același sex. Bisericile protestante au o poziție mai tolerantă față de homosexualitate decât Biserica catolică și cele ortodoxe.

Comisia Naţională de Integritate spune că fostul ministrul al Agriculturii Vasile Bumacov s-a aflat în conflict de interese pentru că a activat împreună cu propriul fiu în cadrul aceleiași structuri guvernamentale. Potrivit unei decizii a CNI, citată de Jurnal TV, fiul lui Bumacov, Vitalie, activează în cadrul fondului „Provocările Mileniului”, instituție publică creată de guvern în 2010 ca să gestioneze un imens ajutor din partea Statelor Unite. Vasile Bumacov, pe când era ministru, a făcut parte din Consiliului de Observatori al fondului. Fostul ministru, pasibil de o amendă de până la șase mii de lei, a declarat postului Jurnal TV că nu este de acord cu decizia CNI și că o va contesta în instanță.

Partidul Comuniștilor a anunțat că l-a exclus din rândurile sale pe proaspătul membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Artur Cozma, care a votat săptămâna trecută pentru suspendarea retransmisiei televiziunii „Rossia-24” în Republica Moldova. Într-un comunicat de presă, PCRM mai spune că fostul său membru a sprijinit suspendarea televiziunii ruse de stat contrar unei decizii de partid. Mai devreme, liderul comuniștilor Vladimir Voronin l-a numit pe Cozma trădător și a spus că acesta a scris cerere de demisie din CCA. Excluderea lui din PCRM are loc la peste o lună de când a fost ales membru al CCA de Parlament, pe 30 aprilie. Codul Audiovizualului le interzice membrilor CCA să facă parte din partide și alte organizații politice în timpul exercitării mandatului. Nu este limpede dacă însuși Cozma și-a depus carnetul de partid la timp, sau dacă riscă vreo pedeapsă în cazul în care a încălcat legea.

Uniunea Europeană, țări membre și Statele Unite au spus că sunt alarmate de escaladarea violențelor din estul Ucrainei și au cerut Rusiei să ia măsuri pentru aplanarea lor. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Maja Kocijancic a exprimat îngrijorarea că ciocnirile de miercuri dintre forțele guvernamentale și rebelii pro-ruși în apropiere de localitatea Maryinka pot duce la „o nouă spirală a violențelor și suferințelor”. Ea mai spus că viitorul sancțiunilor europene împotriva Rusiei va depinde de implementarea înțelegerilor de pace de la Minsk. Departamentul de Stat american a avertizat Rusia că orice încercare a rebelilor de a cuceri teritorii ucrainene adiționale „vor fi întâmpinate de costuri ridicate”. Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier s-a pronunțat pentru „aducerea situației sub control” de urgență, iar ministerul de externe francez a cerut aplicarea „necondiționată” a acordului de pace. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus astăzi că există un „pericol colosal” al reizbucnirii ostilităților „la scară largă”, după relatările că 24 de oameni au fost uciși în estul Ucrainei în ultima zi de lupte.

Premierul Chiril Gaburici s-a plâns la 100 de zile de mandat de corupția care „este peste tot”, de „birocrație și rezistența sistemului”. Vorbind în aer liber în apropiere de sediul guvernului, Gaburici le-a spus jurnaliștilor că își va asuma răspunderea împreună cu întregul cabinet pentru adoptarea unor legi anticorupție „de câte ori va fi necesar”. Premierul a făcut aluzie la legea despre reformarea procuraturii care trenează în Parlament, dar care poate fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, ocolindu-se votul Parlamentului, așa cum s-a întâmplat cu legea bugetului. Adoptarea legii prin care procuratura ar căpăta mai multă independență este o solicitare cheie a donatorilor care sprijină reforma justiției, în special Uniunea Europeană și Statele Unite. La 100 de zile de mandat, premierul Gabutici a mai spus, fără să dea nume, că va „cere demisia” multor subalterni care s-ar afla în funcție „nu ca să facă bine, dar ca să aibă grijă ca nimic să nu se schimbe”.

Directoarea de programe a companiei CTC Media care operează din Rusia, Olga Bordeianu, a fost aleasă președintă a Companiei publice „Teleradio Moldova” cu voturile a 5 din 9 membri ai Consiliului de Observatori ai companiei. În vârstă de 36 de ani, Bordeianu își propune să modernizeze televiziunea Moldova 1 și Radio Moldova. Ea a fost aleasă după mai multe tentative eșuate ale Consiliului de Observatori care activează de mai multe luni fără doi membri, cărora le-a expirat mandatul. Bordeianu preia funcția deținută anterior de Constantin Marin, care și-a dat demisia în decembrie 2014, spunând că și-ar fi încheiat misiunea de reformare a posturilor publice de radio și televiziune.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că există un „pericol colosal” al reizbucnirii ostilităților „la scară largă” în estul Ucrainei. Într-un discurs anual în fața Parlamentului de la Kiev, Poroșenko a mai spus că armata ucraineană trebuie să fie gata pentru a apăra țara în fața unei “invazii totale de-a lungul întregii granițe cu Rusia”. Potrivit președintelui ucrainean, peste 9 miii de militari ruși s-ar afla actualmente în estul Ucrainei. Puțin mai devreme, un consilier prezidențial de la Kiev declarase că în luptele tot mai intense și-au pierdut viața 5 militari ucraineni, iar 39 au fost uciși în 24 de ore. Un reprezentant al rebelilor de la Donețk a spus că și-au pierdut viața 14 combatanți separatiști și 5 civili. Cele mai intense lupte se dau în apropiere de localitatea Maryinka, la aproximativ 20 de kilometri de Donețk, unde Kievul spune că separatiștii pro-ruși ar fi lansat o ofensivă asupra pozițiilor guvernamentale.

România sprijină negocierile in formatul 5+2 in privinţa Transnistriei, iar rezolvarea conflictului din republica separatista „rămâne o prioritate majoră pentru România”, se arata într-un mesaj transmis de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia unei conferinţe organizate de MAE, citată de site-ul Hotnews.ro. „Sprijinim negocierile in formatul 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Ucraina, Rusia şi OSCE, ca mediatori, şi SUA şi UE observatori - n.r.) ca unic cadru care garantează transparenţa şi legitimitatea unei soluţii durabile bazate pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE.”, se arată in mesajul preşedintelui de la Bucureşti.

„NATO poate ajuta Moldova să se reformeze, să devină mai eficientă în modul cum își gândește sistemul de apărare, în modul cum își formulează politicile și identifică echipamentele de care are nevoi și pe care le-ar putea obține și cu ajutorul aliaților”, a declarat Europei Libere James Appathurai, înalt demnitar NATO aflat miercuri la Chișinău.

Asistentul adjunct pentru afaceri politice al secretarului general NATO a venit în Republica Moldova cu o ofertă de strângere a legăturilor - Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare – care prevede sprijin pentru reforme în domeniul apărării și securității. Totodată, a discutat și planurile NATO de a deschide un oficiu permanent la Chișinău: „În ceea ce priveşte acest oficiu de legătură, în principiu suntem pregătiţi să-l deschidem”, a mai declarat Appathurai în interviul cu Europa Liberă.

Tot el a ținut să explice nu numai că NATO nu comentează alegerea Moldovei de a fi neutră dar și care este , în acest punct, diferența între Alianța nord atlantică și Rusia: „Rusia nu oferă vecinilor săi libertatea de a alege. Aici avem diferenţa fundamentală între ceea ce fac Rusia şi NATO.”

Liderul PCRM Vladimir Voronin organizează o conferință de presă la care este de așteptat să critice din nou dur ceea ce consideră a fi apropierea prea mare a Moldovei de NATO.

Partidul Comuniștilor și-a înnoit miercuri criticile la adresa ministrului apărării, Viorel Cibotaru, pe care îl acuză că pune în pericol relația Republicii Moldova cu Federația Rusă. Într-o declarație a fracțiunii parlamentare PCRM se spune că „este inadmisibil ca Viorel Cibotaru să păstreze funcţia de ministru al Apărării, deoarece el, prin postul pe care-l deţine, prezintă un pericol impunător pentru ţara noastră, pentru suveranitatea şi independenţa Moldovei.”

Comuniștii îi reproșează ministrului că ar fi numit Rusia „inamic potențial” al Moldovei într-un interviu la Europa Liberă. Vorbind miercuri cu reporterii la Chișinău, Cibotaru a sugerat că declarația ar fi fost răstălmăcită de comuniști și a spus că nu se teme de o eventuală moțiune pentru demiterea sa.

Premierul Chiril Gaburici va ține o ședință de guvern de bilanț, marcând primele 100 de zile de guvernare.

Pe de altă parte, platforma civică Demnitate și Adevăr (DA) a anunțat un nou miting de protest, cu o săptămână înainte de alegerile locale. La manifestația de duminică 7 iunie, din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, se va cere „demiterea clanurilor mafiote de la guvernare”. Liderii platformei „DA” au declarat miercuri că de la precedentul miting de protest cu o lună în urmă guvernanții au mimat numai lupta cu oligarhii și căutarea miliardului de dolari furat de la trei bănci moldovenești sprijinite de stat, relatează IPN.

Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Procuratura Generală de la Chișinău a acuzat miercuri Comandamentul de Aviație al Armatei că ar fi păgubit statul cu o jumătate de milion de lei fiindcă nu a recuperat pentru stat metale prețioase din avioane de tip MIG-29 casate în anii 2011-2014. Procurorii spun că în avioanele dezafectate se aflau peste 11 kg de argint, 245 g de aur, 33 g de platină și aproape un gram și jumătate de paladiu. Într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale se spune că s-au pornit în acest caz patru cauze penale pentru delapidare și fals în acte publice comise de „responsabili din cadrul Armatei Naționale”, ale căror nume nu au fost făcute publice. Pentru asemenea fapte ei riscă pedepse de 15 ani de închisoare. Potrivit IPN, Ministerul Apărării spune că a inițiat și el o anchetă internă în urma acestor acuzații.

Rusia spune că demisia președintelui FIFA Sepp Blatter nu afectează pregătirile țării pentru găzduirea Cupei Mondiale la Fotbal în 2018. Kremlinul, care l-a sprijinit din greu pe Blatter, a spus miercuri că va continua să conlucreze cu el până ce se va alege un nou șef al forului fotbalistic mondial. Elveția a anunțat recent că a lansat o anchetă asupra felului cum s-a adjudecat găzduirea Cupelor Mondiale din 2018 și 2022 Rusiei și, respectiv, Qatarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitrii Peskov, a spus potrivit agenției TASS că acum „lucrul cel mai important este că Rusia își continuă pregătirile pentru Cupa Mondială din 2018”. Sepp Blatter și-a anunța demisia marți, 2 iunie, la numai patru zile după ce fusese reales în fruntea FIFA, pe fondul anchetelor de corupție pornite împotriva unor oficiali de-ai ei de procurorii din Statele Unite și Elveția.

Presa chineză de stat a relatat că echipele de salvare au continuat să caute posibili supraviețuitori ai vasului de croazieră, răsturnat în fluviul Yangtze: dintr-un total de 456 de pasageri, se pare că numai 14 au supraviețuit. Restul sunt dați dispăruți și numai 64 de cadavre au fost descoperite.

Peste 4600 de lucrători, inclusiv sute de scafandri, participă la efortul de salvare pornit după ce nava Steaua Răsăritului s-a răsturnat brusc într-o furtună la 2 iunie. S-ar putea să fie cea mai gravă tragedie nautică a Chinei din ultimii 70 de ani.

Ucraina a acceptat se pare să pompeze suficient gaz în rezervoare pentru a ridica presiunea în gazoducte la nivelul care să asigure tranzitul nestingherit al gazului rusesc destinat clienților din Uniunea Europeană.

Acordul a fost negociat marți la Bruxelles, între Rusia, Ucraina și Comisia Europeană. Ministrul rus al energiei Alexander Novak a declarat totodată că Uniunea Europeană s-a angajat să sprijine financiar Ucraina să cumpere gazul necesar din Rusia. Până acum, Kievul nu a comentat informațiile.

Rămân de negociat o serie de alte probleme cum ar fi durata acestei înțelegeri , taxa de tranzit percepută de Ucraina și prețul gazului rusesc, care va fi cumpărat numai pentru a menține presiunea în gazoducte.

Comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, a salutat miercuri „progresele autentice” în unele aspecte ale negocierilor asupra crizei datoriilor Greciei, dar a adăugat că mai sunt divergențe însemnate, relatează Agence France Presse. Vorbind în parlamentul de la Paris, Moscovici a spus că Grecia a început unele reforme, dar guvernul de la Atena trebuie convins să meargă mai departe și să accepte acordul oferit de creditorii internaționali. Declarația lui Moscovici a fost făcută cu puține momente înaintea unei întâlniri decisive programată pentru miercuri seară la Bruxelles între premierul grec Alexis Tsipras și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Se relatează că în estul Ucrainei a izbucnit cea mai mare bătălie din ultimele luni între forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși. Rebelii din Donețk spun că ar fi fost uciși 15 oameni din rândul civililor și combatanților, iar ministerul de interne ucrainean spune că a fost ucisă cel puțin o persoană la Marinka, orașul controlat de guvern aflat în centrul noilor ostilități. Părțile se acuză reciproc că ar fi provocat izbucnirea luptelor. Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a acuzat Rusia că ar fi incitat noile confruntări. Potrivit Asspciated Press, el i-a îndemnat pe liderii marilor puteri economice din G7 să condamne politica rusă față de Ucraina la summit-ul lor de la sfârșitul acestei săptămâni.

Procuratura Generală de la Chișinău a acuzat Comandamentul de Aviație al Armatei că ar fi păgubit statul cu o jumătate de milion de lei fiindcă nu a recuperat pentru stat metale prețioase din avioane de tip MIG-29 casate în anii 2011-2014. Procurorii spun că în avioanele dezafectate se aflau peste 11 kg de argint, 245 g de aur, 33 g de platină și aproape un gram și jumătate de paladiu. Într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale se spune că s-au pornit în acest caz patru cauze penale pentru delapidare și fals în acte publice comise de „responsabili din cadrul Armatei Naționale”, ale căror nume nu au fost făcute publice. Pentru asemenea fapte ei riscă pedepse de 15 ani de închisoare. Potrivit IPN, Ministerul Apărării spune că a inițiat și el o anchetă internă în urma acestor acuzații.

Parlamentul de la Riga l-a ales ca președinte al Letoniei pe actualul ministru al apărării, Raimonds Vejonis. El l-a învins după mai multe runde de vot pe Egils Levits, un judecător la Curtea Europeană de Justiție și îl va înlocui pe președintele în exercițiu Andris Berzins, care nu a candidat la un nou mandat, invocând motive de familie. Agence France Presse relatează că după alegere Vejonis, care are 48 de ani și este din partidul ecologist, a spus: „Aș vrea să îmbunătățim relațiile cu Rusia, dar atâta vreme cât în Ucraina rămân rachete și armament greu rusesc, acest lucru nu este posibil”. Președintele Letoniei este comandantul forțelor armate, numește premierul și are dreptul de a propune și înapoia legi parlamentului.

Partidul Comuniștilor și-a înnoit criticile la adresa ministrului apărării, Viorel Cibotaru, pe care îl acuză că pune în pericol relația Republicii Moldova cu Federația Rusă. Într-o declarație a fracțiunii parlamentare PCRM se spune că „este inadmisibil ca Viorel Cibotaru să păstreze funcţia de ministru al Apărării, deoarece el, prin postul pe care-l deţine, prezintă un pericol impunător pentru ţara noastră, pentru suveranitatea şi independenţa Moldovei.” Comuniștii îi reproșează ministrului că ar fi numit Rusia „inamic potențial” al Moldovei într-un interviu la Europa Liberă. Vorbind astăzi cu reporterii la Chișinău, Cibotaru a sugerat că declarația ar fi fost răstălmăcită de comuniști și a spus că nu se teme de o eventuală moțiune pentru demiterea sa.

Platforma civică Demnitate și Adevăr (DA) spune că va ține un nou miting pașnic duminică 7 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, informează agenția IPN. Astăzi, la o conferință de presă, liderii DA au spus că noua demonstrație va începe la prânz și va avea ca scop „demiterea clanurilor mafiote de la guvernare”. Activiștii au mai spus că de la precedentul miting de protest cu o lună în urmă guvernanții au mimat numai lupta cu oligarhii și căutarea miliardului de dolari furat de la trei bănci moldovenești sprijinite de stat. Analistul Igor Boțan, membru al grupului de inițiativă al Platformei civice Demnitate și Adevăr, a spus că noul miting va avea trei dimensiuni: de protest, de mobilizare și de consolidare. Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Rusia spune că demisia președintelui FIFA Sepp Blatter nu afectează pregătirile țării pentru găzduirea Cupei Mondiale la Fotbal în 2018. Kremlinul, care l-a sprijinit din greu pe Blatter, a spus că va continua să conlucreze cu el până ce se va alege un nou șef al forului fotbalistic mondial. Elveția a anunțat recent că a lansat o anchetă asupra felului cum s-a adjudecat găzduirea Cupelor Mondiale din 2018 și 2022 Rusiei și, respectiv, Qatarului. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitrii Peskov, a spus potrivit agenției TASS că acum „lucrul cel mai important este că Rusia își continuă pregătirile pentru Cupa Mondială din 2018”. Sepp Blatter și-a anunța demisia marți, 2 iunie, la numai patru zile după ce fusese reales în fruntea FIFA, pe fondul anchetelor de corupție pornite împotriva unor oficiali de-ai ei de procurorii din Statele Unite și Elveția.

Presa chineză de stat a relatat că echipele de salvare au căutat peste noapte 430 de pasageri încă dați dispăruți de pe nava de croazieră care s-a răsturnat în fluviul Yangtze, dar au găsit foarte puțini supraviețuitori. Peste 4600 de lucrători, inclusiv sute de scafandri, participă la efortul de salvare pornit după ce nava Steaua Răsăritului s-a răsturnat brusc într-o furtună la 2 iunie. Până acum au fost salvați 14 oameni, iar 13 au fost confirmați decedați. Marea majoritate a celor 456 de oameni de la bord, care erau mai ales pensionari, au fost dați dispăruți. Agenția de presă China Nouă a scris că tragedia s-a produs atât de brusc încât căpitanul navei nici nu a mai apucat să trimită semnal SOS. Incidentul pare să fie cea mai gravă tragedie nautică a Chinei din ultimii 70 de ani și s-ar putea încheia cu un bilanț de decese mai ridicat decât acela din Coreea de Sud, unde anul trecut au murit 304 oameni în naufragiul unui feribot.