Platforma civică „Demnitate și Adevăr” a organizat în scuarul Catedralei al treilea miting de protest împotriva corupției din țară, de această dată cerând eliminarea clanurilor mafiote și oligarhice de la guvernare. S-a adoptat o rezoluție prin care se demisia multor politicieni, percepuți drept responsabili , direct sau indirect, de devalizarea celor trei bănci moldovenești: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Dacă această cererea nu va fi îndeplinită, Patforma „DA” ar putea organiza, de la sfârșitul lunii august, proteste non-stop la Chișinău. Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Concomitent, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului, a avut loc mitingul electoral al Partidului Liberal, în sprijinul candidaturii lui Dorin Chirtoacă la un un mandat la conducerea primăriei capitalei.

Participarea este ridicată la ambele mitinguri, relatează corespondenții Europei Libere, dar și mesajele confuze, în mare parte datorita proximității celor două mitinguri.

Înainte de începerea discuțiilor în cadrul summitului G7 din Germania, președintele american Barack Obama a declarat că la reuniunea va fi analizată reacția cea mai eficientă la „agresiunea” Rusiei în Ucraina. Un alt subiect va fi ofensiva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic.

G7 este format din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Canada și Japonia, grup care din 1998 și până în 2014 fusese extins la G8 pentru a cuprinde și Rusia. Rusia a fost suspendată temporar ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea și a implicării directe în conflictul din estul Ucrainei.

În ajunul summitului, sâmbătă, au avut loc ciocniri destul de violente între poliție și manifestanți anti-globalizare. Câteva persoane au fost internate cu răni ușoare.

Premierul român Victor Ponta a declarat duminică 7 iunie că nu va demisiona, așa cum i-a cerut președintele țării, după ce fusese anchetat de Direcția Națională Anticorupție. DNA vrea să înceapă urmărirea penală împotriva premierului Victor Ponta, acuzat de corupție, spălare de bani și abuz în funcție.
La reuniunea liderilor coaliției guvernamentale, dominată de partidul social-democrat al lui Ponta, premierul a argumentat că „schimbarea unui Guvern se face prin procedurile constituționale, prin alegeri sau prin vot in Parlament, altfel este lovitura de stat.”

Vineri, într-un interviu cu televiziunea publică română, președintele Klaus Iohannia declara că este „inadmisibilă” o situație in care o țară are un premier invinuit pentru fapte de coruptie: „Un politician cu o functie foarte înalta, acuzat, oriunde in lume își dă demisia pentru a nu periclita imaginea tarii”, a mai declarat președintele. Klaus Iohannis va avea luni consultări cu partidele parlamentare, iar Comisia juridică a Camerei Deputaților va decide când se pronunță în cazul Ponta. Victor Ponta este deputat și începerea urmăririi penale decătre DNA depinde de aprobarea Camerei Deputaților.

În Germania are loc summitul de două două zile al grupului principalelor șapte țari industrializate din lume, G7 – grup care din 1998 și până în 2014 fusese extins la G8 pentru a cuprinde și Rusia. Rusia a fost suspendată temporar ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea și a implicării directe în conflictul din estul Ucrainei.
Ucraina va domina și discuțiile actualului summit, la fel ca ofensiva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic și corupția în lume.
Va fi discutată, desigur, și criza financiară din Grecia, implicit perspectivele țării în Uniunea Europeană. În ajunul summitului, sâmbătă, au avut loc ciocniri destul de violente între poliție și manifestanți anti-globalizare. Câteva persoane au fost internate cu răni ușoare.

La Kiev, sâmbătă, a doua parada a comunității gay a durat foarte scurt timp, fiind întreruptă violent de grupuri de huligani. Cei aproximativ 300 de participanți la manifestația pentru drepturile minorităților sexuale au fost protejate de aproape două mii de polițiști. Primarul Kievului, fostul campion de box Vitali Kliciko, ceruse activiștilor gay să renunțe la paradă, ținând cont de homofobia răspândită din Ucraina.

În Turcia au loc alegeri parlamentare, iar pentru partidul de guvernământ al președintelui Erdugan, miza votului este majoritatea absolută. Partidul Justiției și Dezvoltării „AKP” vrea să schimbe Constituția pentru a lărgi și prerogativele președintelui.
Planurile partidului de guvernământ ar putea fi zădărnicite de partidul pro-kurd, Partidul Popular Democrat, care potrivit ultimelor sondaje de opinie are șanse de a intra în Parlament, ceea ce înseamnă 10% din voturi.

Aflat sâmbătă într-o scurtă vizită la Sarajevo, Papa Francisc a îndemnat toate comunitățile religioase din Bosnia-Herțegovina să lase în spate divergențele și conflictele și să construiască o societate a toleranței.
Peste 65 de mii de persoane au participat la slujba în aer liber, oficiată de Papa Francisc în stadionul din Sarajevo.

Platforma civică „Demnitate și Adevăr” organizează astăzi 7 iunie, în centrul Chișinăului, al treilea miting de protest împotriva corupției din țară, de această dată cerând eliminarea clanurilor mafiote și oligarhice de la guvernare. Concomitent, tot în centrul Chișinăului, are loc mitingul electoral al Partidului Liberal, în sprijinul candidaturii lui Dorin Chirtoacă la un un mandat la conducerea primăriei capitalei.
Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Sâmbătă, în ajunul mitingului organizat de Platforma Civică „DA”, premierul Chiril Gaburici a publicat fotocopia scrisorii pe care trimis-o, în aceeași zi, președintelui țării, Nicolae Timofti, și președintelui Parlamentului, Andrian Candu, în care solicită demisia conducerii Procuraturii Generale, a Băncii Naționale și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare. În decurs de o lună. În caz contrar, Gaburici afirmă în scrisoare că va demisiona. Gaburici susține că sistemul financiar al țării este în acest moment „sub asediu și mai multe instituții financiare sunt în pericol.” Totodată el acuză instituțiile abilitate că „ezită să soluționeze aceste probleme”, în timp ce guvernul, în opinia sa, nu are prerogativele necesare pentru a acționa. Unul din consilierii premierului a confirmat pentru Europa Liberă autenticitatea scrisorii și faptul că a fost trimisă sâmbătă.

Ministrul de Interne, Oleg Balan, a confirmat că MAI a finalizat ancheta în dosarul pornit pe cazul diplomei premierului Chiril Gaburici, iar probele au fost expediate Procuraturii. Sâmbătă seară, site-ul de știri deschide.md a publicat un document care specifică faptul că s-a încheiat ancheta în cazul diplomei de absolvire și că aceasta este neconformă cu realitatea. Din document rezultă că semnătura directorului liceului unde ar fi învățat premierul este falsificată, la fel ca și ștampila instituției. De asemenea, expertiza atestă că fișa cu tabelul din interiorul diplomei și coperta documentului aparțin unor acte diferite.
Reacția Procuraturii este așteptată săptămâna viitoare.

Fermierii din raionul Dubăsari au protestat astăzi sâmbătă, 6 iunie, cerând din nou autorităților să-i ajute să ajungă la terenurile agricole aflate pe teritoriul controlat de administraţia regiunii transnistrene. Manifestanţii au adoptat o rezoluţie pe care o vor expedia autorităţilor constituţionale, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, OSCE şi Delegaţiei UE, iar dacă timp de 30 de zile nu se va lua nicio decizie, vor veni cu proteste la Chişinău, informează IPN. Petru Nirca, fermier din Cocieri, citat de IPN, a spus: „Toate întreprinderile din Cocieri şi Doroţcaia, care au 95% din terenurile agricole după traseul Râbniţa-Tiraspol, sunt în prag de faliment. Ni s-au promis multe – că vom putea fonda sere, livezi, să angajăm masiv oamenii, dar nu s-a făcut nimic. Avem nevoie de surse financiare, credite preferenţiale. Avem nevoie de susţinere”. Fermierii nu au acces la 6500 de hectare de teren agricol situate după traseul Râbniţa-Tiraspol, pentru care administraţia de la Tiraspol cere o taxă de arendă.

La Kiev, parada LGBT desfășurată astăzi a fost atacată de câteva zeci de persoane, iar mai mulți polițiști au fost răniți. Circa 300 de persoane au participat la marșul pentru egalitatea în drepturi a minorităților sexuale, desfășurat sub protecția a aproape două mii de polițiști.
Prezența grea a forțelor de ordine nu a putut preveni atacul militanților ortodocși, dar a blocat orice încercare a huliganilor de a se apropia de participanții la manifestație.
Noul guvern de la Kiev are o atitudine mai tolerantă față de minoritățile sexuale, dar homofobia rămâne foarte răspândită în Ucraina.

La summitul G7, care începe dumincă în Germania, premierul britanic David Cameron intenționează să discute și despre scandatul de corupție din FIFA, forul internațional de fotbal, ocazie pentru a aborda problema mai amplă a luptei cu corupția. Banca Mondială estimează că anual este dat ca mită în jur de un miliard de dolari în lume. Forumul Economic Mondial atrage pe de altă parte atenția că din cauza mitei, costul afacerilor este cu circa 10% mai mare.

Președintele american Barack Obama a reafirmat într-o discuție telefonică avută cu omologul său ucrainena, sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În discuția cu Poroșenko, a relatat Casa Albă, ambii liderii și-au exprimat îngrijorarea față de „relansarea unei ofensive combinate a forțelor ruse și separatiste” în apropiere de Donețk. Obama a asigurat că va continua să insiste ca Rusia și milițiile separatiste să respecte prevederile acordului de încetarea a focului de la Minsk.

Președintele rus Vladimir Putin a reafirmat, într-un interviu cu cotidianul italian Corriere della Sera, că Rusia sprijină din plin aplicarea în estul Ucrainei a acordului de încetare a focului negociat în februarie la Minsk. În pofida reizbucnirii luptelor în apropiere de Donețk, Putin a declarat că situația ar fi sub control, retragerea armamentului greu ar decurge după programul stabilit. A venit momentul schimbărilor constituționale, a continuat Putin, care să asigure autonomia regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Putin a cerut organizarea de alegeri locale și o amnistie, măsură care trebuie coordonată de Kiev cu autoritățile separatiste.
În acest context, Putin a acuzat conducerea ucraineană că nu vrea nici să se „așeze la masa negocierilor” cu cei din estul țării.

Duminică, în centrul Chișinăului, sunt programate două mitinguri: cel de protest al Platformei Civice „DA” și cel electoral al Partidului Liberal.
Ambele urmau să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale, liberalii au avut câștig de cauză pentru această locație. Liderul liberalilor Mihai Ghimpu a acuzat însă Platforma Civică „DA” că ar submina campania electorală a liberalilor pentru primăria capitateli: „Cui îi revine să apere Capitala de invazia roşie-rusească, Platformei DA sau PL-ului? Cine doriţi să fie Primar General al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă sau Zinaida Greceanîi?”, a scris Ghimpu pe Facebook.

Este al treilea miting de protest împotriva corupția și a „clanurilor oligarhice” organizat de Platforma Civică „DA” . Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Noua președintă a Teleradio Moldova, Olga Bordeianu, a declarat Europei Libere că studiile la Academia de Film de la New York, trecute în CV, au constat într-un training de două săptămâni, organizat de academia americană la Moscova, la sfârșitul lunii octombrie 2014.

„Am făcut un training in Moscova, la New York Film Academy, cu ajutorul a doi consultanți... Am mers, am făcut cursurile, am revenit in CTC media, am lucrat mai departe. Eu nu am indicat nicăieri, absolut, ca am fost la New York Film Academy in SUA. Cred ca a fost o eroare.” a explicat Olga Bordeianu răspunzînd Europei Libere.

Aleasă joi, Bordeianu a fost nevoită să facă această precizare după ce un blogger a descoperit că nu fusese studentă la Academia de Film de la New York, așa cum s-ar putea deduce din CV. Consiliul de Observatori al Teleradio Moldova a declarat între timp că, la nevoie, votul pentru funcția de președinte poate fi reluat. Se speculează și că proiectul de intenții prezentat de Olga Bordeianu nu ar fi original și că ar fi fost copiat dintr-o altă sursă.

Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut din nou demisia premierului Victor Ponta acuzat de corupție. Direcția Națională Anticorupție a cerut vineri punerea sub urmărire penală a premierului, cerere care trebui aprobată de Camera Deputatilor (din care face parte Victor Ponta). Într-un interviu cu televiziunea publică română, președintele Iohannia a reluat declarația făcută vineri dimineața, după audierea lui Ponta la DNA, și anume că este „inadmisibilă” o situație in care o țară are un premier invinuit pentru fapte de coruptie: „Un politician cu o functie foarte înalta, acuzat, oriunde in lume își dă demisia pentru a nu periclita imaginea tarii”, a mai declarat președintele.

Klaus Iohannis va avea luni consultări cu partidele parlamentare, iar Comisia juridică a Camerei Deputaților va decide când se pronunță în cazul Ponta.

Papa Francisc a sosit sâmbătă la Sarajevo, in cadrul unei vizite fulger destinate incurajarii „intersectiei" luminilor si religiilor in Bosnia, la 20 de ani dupa conflictul intercomunitar care a devastat fosta republica iugoslava. Este a doua vizita a unui papă la Sarajevo, prima fiind cea efectuata de papa Ioan Paul al II-lea in 1997. În 2003, Ioan Paul al II-lea a fost și la Banja Luka, in Bosnia.

Noua președintă a Teleradio Moldova Olga Bordeianu a declarat Europei Libere că studiile la Academia de Film de la New York, trecute în CV, au constat într-un training de două săptămâni, organizat de academia americană la Moscova, la sfârșitul lunii octombrie 2014. Aleasă joi, Bordeianu a fost nevoită să facă această precizare după ce un blogger a descoperit că nu fusese studentă la Academia de Film de la New York, așa cum s-ar putea deduce din CV. Consiliul de Observatori al Teleradio Moldova a declarat între timp că votul pentru funcția de președinte poate fi reluat, la nevoie. Se speculează și că proiectul de intenții prezentat de Olga Bordeianu nu ar fi original, ci ar fi fost copiat dintr-o altă sursă.

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat că țara sa va face tot ce este posibil pentru a relua controlul asupra peninsulei Crimeea, anexată abuziv de Rusia, anul trecut. Vorbind vineri jurnaliștilor, Poroșenko a spus că Ucraina își va coordona aceste eforturi cu partenerii internaționali pentru că „nu trebuie să dăm Rusiei nici o șansă de a submina unitatea sprijinului internațional de care se bucură acum Ucraina.” Poroșenko a afirmat din nou că în acest moment pericolul unei invazii rusești este „foarte mare”.

În Norvegia au loc discuții neoficiale între politicieni afgani și membri ai societății civile pe de o parte și reprezentanți ai milițiilor Taliban, pe de altă parte. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe norvegian a precizat pentru Europa Liberă că participanții își exprimă „opiniile individuale” indiferent de calitatea/ funcția oficială pe care o au.

Jurnalistul rus Vladimir Kara-Murza, realizator de emisiuni la radio Svoboda, crede că fiul său a fost otrăvit. Tânărul Kara-Murza, în vîrstă de 33 de ani este coordonatorul organizației neguvernamentale Open Russia (Rusia deschisă) a fostului oligarh Mikhail Hodorkowski. Săptămâna trecută el fusse internat de urgență într-un un spital in Moscova, unde a intrat în comă. Între timp se pare că și-a revenit iar analizele efectuate independent nu susțin teza unei otrăviri.

Opt din cei zece talibani condamnați la închisoare pe viață pentru atacul împotrivei tineri activiste Malala Yousafzai sînt liberi​. În aprilie se anunțase că cei 10 au fost condamnați la închisoare, între timp s-a aflat că opt nu au mai fost întemnițați, din lipsă de probe. În 2012, Malala, atunci în vârstă de 14 ani, a fost împușcată în cap pentru că insista ca fată, să meargă la școală. A supraviețuit și a devenit o militantă pentru dreptul fetelor la școlarizare, activitate pentru care în 2014 a primit premiul Nobel pentru Pace.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a reafirmat că este imposibil ca Rusia să fie acceptată din nou în Grupul principalelor 7 forțe economice ale lumii, atâta timp când nu renunță la pensinsula Crimeea, anexată abuziv de la Ucraina în martie 2014. Într-un interviu pentru agenția DPA, Merkel a precizat că țările din G7 împărtățesc, pe lângă forță economică, aceleași principii democratice, cum ar fi domnia legii și respectul față de legislația internațională. Cum însă o serie de conflicte internaționale nu post fi rezolvate fără Rusia, a continuat Angela Merkel, căile de comunicare cu Moscova rămân deschise. Germania găzduiește anul acesta summitul G7, pe 7-8 iunie.