Președintele rus Vladimir Putin i-a acordat președintelui kazah Nursultan Nazarbaev o decorație de stat pentru contribuția lui la „eforturile bilaterale de impulsionare a integrării eurasiatice”. Decizia care prevede decorarea lui Nazarbaev cu ordinul „Alexandr Nevski” a fost postată pe site-ul Internet al Kremlinului luni 8 iunie. Putin acordase mai înainte aceeași decorație președintelui din Belarus, Aliaxander Lukașenka. Rusia, Belarus și Kazahstan au fost membrii fondatori ai Uniunii Economice Eurasiatice. Armenia s-a alăturat în 2014, iar Kirghistan urma să se alăture de la sfârșitul lunii mai. Nazarbaev a fost cel care a formulat ideea unei „uniuni eurasiatice de state” în martie 1994. După un an Rusia, Belarus, și Kazahstan au semnat un tratat de uniune vamală care a devenit baza Uniunii Economice Eurasiatice.

Mama celui mai bine plătit fotbalist al lumii, Cristiano Ronaldo, jucătorul clubului spaniol Real Madrid, a fost oprită de garda civilă spaniolă la graniță cu 55.000 de euro în poșetă. Potrivit AFP, incidentul în care a fost implicată Dolores Aveiro, în vârstă de 61 de ani, a avut loc la sfârșitul lunii aprilie pe aeroportul din Madrid, în timp ce aștepta un avion spre Portugalia. Legea spaniolă permite scoaterea din țară fără formalități a cel mult 10.000 de euro. Cei 45.000 de euro care depășeau limita au fost confiscați în așteptarea unei justificări. O purtătoare de cuvânt a gărzii civile a spus că mama lui Ronaldo nu a comis un delict, ci în cel mai rău caz o infracțiune. Potrivit revistei „Forbes”, Cristiano Ronaldo este cel mai bine remunerat fotbalist din lume, venitul lui pe anul 2014 fiind estimat la 46 de milioane de euro.

Mai mulți angajați ai unui depou al Căilor Ferate au reușit să rețină timp de 20 de minute trenul Chișinău-Moscova cu un protest împotriva întârzierii plății salariilor. Protestul s-a încheiat după ce reprezentanții Întreprinderii de Stat CFM i-au asigurat pe demonstranți că-și vor primi salariile. Potrivit agenției IPN, directorul CFM Vladimir Cebotari a recunoscut că plățile sunt întârziate „cu 30 de zile”, dar a spus că la CFM această situație „nu este ieșită din comun” și a insinuat că în spatele protestului de luni s-ar afla „provocatori”. Cebotari a mai spus că starea proastă a finanțelor Căii Ferate s-ar datora conflictului din Ucraina, care a redus mult traficul feroviar de mărfuri.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat patru legi de denunțare a unor acorduri militare cu Rusia, inclusiv cel referitor la tranzitul către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, relatează Interfax. Acordurile fuseseră anulate luna trecută de Rada de la Kiev. Oficiali ruși au deplâns decizia legislativului ucrainean și au spus că vor căuta alte modalități de aprovizionare și rotație a trupelor rusești din așa-numitul Grup Operațional, din regiunea transnistreană, cu un efectiv de 1300 de militari. Rusia s-a plâns în ultima vreme că Moldova a retrimis de la aeroportul Chișinău mai mulți soldați ruși care mergeau spre regiunea transnistreană în cadrul rotației trupelor respective. Autoritățile moldovene au făcut publice patru-cinci asemenea cazuri, dar surse oficiale rusești citate de presa rusă au spus că ele ar fi de fapt mult mai multe.

O comisie parlamentară din România a votat împotriva începerii urmăririi penale a premierului Victor Ponta, dar ultimul cuvânt îl va avea plenul legislativului, care va discuta chestiunea mâine, marți. Numai șapte din cei 26 de membri ai Comisiei Juridice a Camerei Deputaților au votat azi pentru urmărirea penală a social-democratului Ponta, pe care procurorii anti-corupție l-au acuzat săptămâna trecută de spălare de bani, fals în acte publice și conflict de interese. Președintele Klaus Iohannis i-a cerut lui Ponta să-și dea demisia, dar premierul a spus că nu se va lăsa înlăturat de la putere prin ceea ce consideră a fi o tentativă de „lovitură de stat”. Plenul legislativului de la București va discuta mâine dimineață soarta lui Ponta, care are teoretic o majoritate de susținători în parlament.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat încrezător că organizația teroristă Statul Islamic va fi alungată din Irak, dar a admis că în această privință au existat „regrese”. Vorbind după ce l-a întâlnit pe premierul Irakului, Haidar al-Abadi, în marginea summit-ului G7 din Bavaria, Obama a spus că Statele Unite vor continua să ajute forțele de securitate irakiene prin instruire și alte forme de asistență. Abadi i-a mulțumit lui Obama și altor lideri G7 pentru sprijinul acordat guvernului său în lupta împotriva Statului Islamic. Obama a spus că Abadi este decis să edifice o conducere „inclusivă” în Irak, dar a adăugat că „încă mai rămân multe de făcut”.

Liderii celor mai avansate state democratice din lume, din grupul G7, au spus că „sunt de acord cu toții” că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute până ce se aplică în practică pe deplin acordul de încetare a focului în estul Ucrainei. Anunțul a fost făcut luni 8 iunie de cancelarul german Angela Merkel după discuții purtate în Alpii Bavariei cu liderii din Canada, Franța, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. „Putem înăspri sancțiunile dacă situația o va cere”, a mai spus Merkel. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări au impus sancțiuni economice împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeii și implicării presupuse în conflictul din estul Ucrainei. Acordul de armistițiu convenit în februarie la Minsk a fost încălcat mereu, luptele cele mai grele de atunci purtându-se săptămâna trecută.

Activiștii sirieni spun că bombardamentele aeriene ale forțelor guvernamentale asupra unui oraș din provincia nord-vestică Idlib au ucis 49 de oameni. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul în Marea Britanie, a spus că raidul a lovit orașul Al-Janudiyah luni, 8 iunie, și că printre morți se numără șase copii și patru femei. O mare parte din provincia Idlib a fost cucerită recent de o alianță rebelă care include Frontul Al-Nusra, afiliat la Al-Qaeda. Între timp Observatorul Sirian a informat că un atac aerian al coaliției care luptă împotriva Statului Islamic a ucis duminică, 7 iunie, șapte membri ai unei familii în satul Dali Hassan din provincia nordică Aleppo.

De la Chișinău, se relatează că ministrul Educației, Maia Sandu, se află în spital la reanimare. Potrivit presei electronice de la Chișinău, Maia Sandu (43 de ani) a fost internată după o intervenție chirurgicală la secția de terapie intensivă a spitalului Clinic Municipal nr. 1. Serviciul de presă al ministerului Educație a confirmat că Sandu este în concediu de boală, dar a spus că alte detalii nu va da publicității, fiindcă țin de viața privată a ministrului.

Ministrul ucrainean al apărării Stepan Poltorak susține că în estul Ucrainei ar fi dislocați 42.500 de separatiști și soldați ruși. „Au 558 de tancuri, vehicule de luptă, sisteme de artilerie și alte arme”, a mai spus Poltorak la reuniunea Consiliului Inter-parlamentar Ucraina-NATO ținută la Kiev luni, 8 iunie. Rusia neagă mereu că ar avea soldați în estul Ucrainei. Tot astăzi, autoritățile de la Kiev au spus că luptele s-au reluat lângă orașul Maryinka, la 30 de kilometri vest de orașul Donețk, aflat în mâinile separatiștilor. Purtătorul de cuvânt militar Andrii Lisenko a spus că rebelii ar fi deschis focul asupra pozițiilor forțelor guvernamentale. Un oficial militar al rebelilor, Eduard Basurin, a respins această declarație ca „lipsită de sens”.

Kievul a spus astăzi că explozia care a scufundat o mică ambarcațiune a grănicerilor ucraineni în Marea de Azov a fost cauzată de „o bombă artizanală a rebelilor”. Potrivit armatei ucrainene, grănicerii au depistat duminică în apele din apropiere de portul Mariupol un obiect plutitor care a explodat în timp ce încercau să-l ridice la bord. Explozia a ucis un grănicer și a rănit alți cinci. Un alt membru al echipajului este dat dispărut. Mariupol are o poziție strategică în conflictul din estul Ucrainei. Aflat sub control guvernamental, la Marea de Azov, orașul se află pe ruta care ar uni teritoriile controlate de rebelii pro-ruși de Crimeea anexată de Rusia în martie trecut.

Poliția din Ungaria spune că a reținut șase activiști suspectați de vandalizarea unui panou stradal care promovează o campanie guvernamentală anti-imigranți. Cinci dintre cei reținuți duminică au recunoscut comiterea încălcării, fiind eliberați. Dar un activist al partidului de opoziție Egyutt (Împreună) ar putea fi amendat. Pe panourile instalate de guvernul premierului Viktor Orban se pot citi mesaje precum: „Dacă vii în Ungaria ca imigrant, nu poți lua locurile de muncă ale ungurilor”. Un chestionar pe tema imigrației trimis alegătorilor unguri a fost criticat de organizații pentru drepturile omului pe motiv că ar asocia imigranții cu terorismul și ar încerca să descrie refugiații drept imigranți cu motivație economică. Numărul imigranților în Ungaria a sporit recent, dar această țară este în primul rând un punct de tranzit, majoritatea migrând mai departe spre vest.

În Coreea de Sud a crescut brusc numărul persoanelor infectate cu virusul respiratoriu MERS. Aproape 2000 de școli au fost închise după ce șase bolnavi au decedat, au fost confirmate alte 87 de cazuri, iar aproximativ 2300 de oameni au fost plasați în carantină. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Maladiilor spune că în Coreea de Sud s-a înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri, după Arabia Saudită.

Premierul Chiril Gaburici a anunțat crearea unei unități speciale pentru combaterea corupției la nivel înalt. Vorbind după o ședință operativă la Centrului Național Anticorupție, Gaburici le-a spus jurnaliștilor că noua unitate a fost creată la inițiativa sa, directorul CNA, Viorel Chetraru adăugând că aceasta „va investiga persoanele cu funcții înalte implicate în acte de corupție”. Vorbind despre anunțul Procuraturii Generale că ar vrea să-l audieze privind falsificarea diplome sale de studiu, Gaburici a spus că nu a fost citat oficial și că nu a comis vreo ilegalitate. „Mă bucur că lucrurile s-au pornit, îndeosebi imediat după ce am făcut publică scrisoarea de sâmbătă”, a spus premierul. El a cerut săptămâna trecută demiterea conducerii Procuraturii Generale și altor instituții pe care le acuză de inactivitate în fața unor atacuri asupra sistemului financiar moldovean, avertizând în caz contrar cu propria sa demisie, în decurs de o lună.

Procuratura Generală a anunțat că îl va audia pe „cetățeanul Chiril Gaburici” în dosarul diplomei false a acestuia. Anunțul de astăzi survine la câteva zile după ce primul ministru a cerut demisia conducerii procuraturii. Într-un comunicat de presă, Procuratura Generală spune că a preluat dosarul pentru că este vizată „o persoană care deţine o funcţie de înaltă demnitate publică”. Ministerul de Interne care a deschis dosarul diplomei false l-a completat deja cu „materiale privind audierea mai multor persoane, expertiza grafică şi tehnică a documentelor de studii, documentele de studii în original” și alte probe. În comunicat se mai spune că procurorul de caz a dispus vineri, 5 iunie, o serie de acţiuni, inclusiv audierea premierului Gaburici. Tot vineri, primul-ministru a cerut într-un mesaj adresat Parlamentului și președintelui țării demisia conducerii Procuraturii și altor instituții pe care le acuză de inactivitate în fața unor atacuri asupra sistemului financiar moldovean. Într-un mesaj postat pe Facebook, Gaburici amenință că, în caz contrar, își va da el însuși demisia în decurs de o lună.

Mii de oameni au protestat duminică la Chișinău la un nou miting al platformei civice „Demnitate și Adevăr”, cerând eliminarea clanurilor mafiote și oligarhice de la guvernare. Participanții care au mărșăluit din Scuarul Catedralei până la Centrul Național Anticorupție au cerut într-o rezoluție demisia multor politicieni, percepuți drept responsabili de devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, avertizând cu un protest amplu la 27 august. Manifestația platformei DA a coincis cu un miting electoral, în Piața Marii Adunări Naționale, al Partidului Liberal, relatându-se despre altercații verbale între cele două mulțimi între care s-au intercalat forțe ale poliției pentru menținerea ordinii.

Premierul român Victor Ponta le-a spus duminică liderilor coaliției guvernamentale că nu-și va da demisia, așa cum i-a cerut președintele țării, după ce fusese interogat de Direcția Națională Anticorupție. DNA vrea să înceapă urmărirea penală împotriva lui Ponta acuzat de corupție, spălare de bani, conflict de interese și altele. Dar are nevoie de încuviințarea Parlamentului dominat de coaliția condusă de Partidul Social Democrat al primului ministru. Ponta a spus că acuzațiile împotriva sa ar fi motivate politic. Vineri, președintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia, spunând că este „inadmisibilă” o situație în care o țară are un premier învinuit pentru fapte de corupție.

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din Turcia arată că partidul aflat la putere al președintelui Recep Tayyip Erdogan și-a pierdut majoritatea, fiind puse sub semnul întrebării planurile liderului turc de a-și atribui împuterniciri sporite printr-o nouă constituție. Cu aproape toate voturile numărate, Partidul Justiției și Dezvoltării, AK, conducea cu 40,8%, cu 9 procente mai puțin decât rezultatul de la alegerile precedente. În felul acesta, AK ar obține 258 din cele 550 de locuri ale Parlamentului, mai puțin decât necesarul de 274 pentru a putea forma un guvern al unui singur partid, așa cum a făcut de 13 ani.

O mică ambarcațiuni a gărzilor de coastă ucrainene a lovit o mină în apele din apropierea orașului port Mariupol din estul Ucrainei, cauzând o explozie care a ucis un grănicer și a rănit alții cinci. Serviciului de Stat de Grăniceri a spus că grănicerul decedat a murit la spital din cauza rănilor, iar căpitanul vasului a dispărut. Mariupol are o poziție strategică în conflictul din estul Ucrainei. Aflat sub control guvernamental, la Marea de Azov, orașul se află pe ruta care ar uni teritoriile controlate de rebelii pro-ruși de Crimeea anexată de Rusia în martie trecut.

Casa Albă spune că președintele american Barack Obama și cancelara germană Angela Merkel au fost de acord că sancțiunile economice împotriva Rusiei trebuie menținute până la „îndeplinirea deplină” a acordurilor de la Minsk pentru pace în estul Ucrainei și până când Moscova respectă suveranitatea vecinilor. Obama și Merkel s-au întâlnit duminică înainte de un summit anual al liderilor celor mai avansate țări democratice din lume, G7, în Bavaria. Merkel a spus ulterior că Rusia trebuie să rămână deocamdată în afara „comunității de valori” împărtășite de G7 din cauza acțiunilor sale în Ucraina. Acordurile de la Minsk încheiate în februarie au redus ostilitățile din estul Ucrainei, dar au fost încălcate frecvent.

Un oficial al FIFA a spus că Rusia și Qatarul pot fi lipsite de dreptul de a găzdui următoarele două Campionate Mondiale la fotbal, dacă apar dovezi de corupție în procesul de alegere. Declarația lui Domenico Scala, șeful Comitetului de audit și conformitate al FIFA, este prima al unui oficial din conducerea federației care spune că găzduirea campionatelor din 2018 și 2022 pot fi revizuite. „Dacă există dovezi că Rusiei și Qatarului le-au fost decernate [cele două Campionate Mondiale] numai datorită mitei, atunci decernările pot fi anulate”, a spus Scala într-un interviu cu ziarul elvețian Sonntagszeitung. El a adăugat însă că asemenea dovezi nu au fost furnizate deocamdată. La sfârșitul lunii trecute, autoritățile elvețiene au deschis o anchetă penală în cele două cazuri. Separat, poliția elvețiană a arestat șapte reprezentanți ai conducerii FIFA pe baza acuzațiilor de corupție în Statele Unite.

Platforma civică „Demnitate și Adevăr” a organizat în scuarul Catedralei al treilea miting de protest împotriva corupției din țară, de această dată cerând eliminarea clanurilor mafiote și oligarhice de la guvernare. S-a adoptat o rezoluție prin care se demisia multor politicieni, percepuți drept responsabili , direct sau indirect, de devalizarea celor trei bănci moldovenești: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Dacă această cererea nu va fi îndeplinită, Patforma „DA” ar putea organiza, de la sfârșitul lunii august, proteste non-stop la Chișinău. Platforma DA a organizat până acum două demonstrații de amploare, la care au participat zeci de mii de persoane, prima la 5 aprilie, a doua la 3 mai.

Concomitent, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului, a avut loc mitingul electoral al Partidului Liberal, în sprijinul candidaturii lui Dorin Chirtoacă la un un mandat la conducerea primăriei capitalei.

Participarea este ridicată la ambele mitinguri, relatează corespondenții Europei Libere, dar și mesajele confuze, în mare parte datorita proximității celor două mitinguri.

Înainte de începerea discuțiilor în cadrul summitului G7 din Germania, președintele american Barack Obama a declarat că la reuniunea va fi analizată reacția cea mai eficientă la „agresiunea” Rusiei în Ucraina. Un alt subiect va fi ofensiva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic.

G7 este format din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Canada și Japonia, grup care din 1998 și până în 2014 fusese extins la G8 pentru a cuprinde și Rusia. Rusia a fost suspendată temporar ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea și a implicării directe în conflictul din estul Ucrainei.

În ajunul summitului, sâmbătă, au avut loc ciocniri destul de violente între poliție și manifestanți anti-globalizare. Câteva persoane au fost internate cu răni ușoare.

Premierul român Victor Ponta a declarat duminică 7 iunie că nu va demisiona, așa cum i-a cerut președintele țării, după ce fusese anchetat de Direcția Națională Anticorupție. DNA vrea să înceapă urmărirea penală împotriva premierului Victor Ponta, acuzat de corupție, spălare de bani și abuz în funcție.
La reuniunea liderilor coaliției guvernamentale, dominată de partidul social-democrat al lui Ponta, premierul a argumentat că „schimbarea unui Guvern se face prin procedurile constituționale, prin alegeri sau prin vot in Parlament, altfel este lovitura de stat.”

Vineri, într-un interviu cu televiziunea publică română, președintele Klaus Iohannia declara că este „inadmisibilă” o situație in care o țară are un premier invinuit pentru fapte de coruptie: „Un politician cu o functie foarte înalta, acuzat, oriunde in lume își dă demisia pentru a nu periclita imaginea tarii”, a mai declarat președintele. Klaus Iohannis va avea luni consultări cu partidele parlamentare, iar Comisia juridică a Camerei Deputaților va decide când se pronunță în cazul Ponta. Victor Ponta este deputat și începerea urmăririi penale decătre DNA depinde de aprobarea Camerei Deputaților.

În Germania are loc summitul de două două zile al grupului principalelor șapte țari industrializate din lume, G7 – grup care din 1998 și până în 2014 fusese extins la G8 pentru a cuprinde și Rusia. Rusia a fost suspendată temporar ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea și a implicării directe în conflictul din estul Ucrainei.
Ucraina va domina și discuțiile actualului summit, la fel ca ofensiva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic și corupția în lume.
Va fi discutată, desigur, și criza financiară din Grecia, implicit perspectivele țării în Uniunea Europeană. În ajunul summitului, sâmbătă, au avut loc ciocniri destul de violente între poliție și manifestanți anti-globalizare. Câteva persoane au fost internate cu răni ușoare.