Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a luat act de apelul lansat de prim-ministrul Chiril Gaburici în care cerea demiterea conducerii Procuraturii Generale, Băncii Naționale și Comisiei Naționale a Pieței Financiare, ca urmare a situației din sistemul financiar bancar, anunţă Serviciul de presă al preşedinţiei. citat de agenţia Moldpres. Preşedintele Timofti a avut ieri o întrevedere cu premierul Gaburici, iar „președintele împărtășește îngrijorările exprimate de primul ministru cu privire la situația alarmantă din sistemul financiar-bancar”. Preşedintele Moldovei susţine că investigațiile și cauzele penale declanșate în acest caz trebuie desfășurate cu maximă responsabilitate, iar persoanele implicate în devalizarea unor bănci să fie trase la răspundere. În același timp, președintele Timofti spune că demiterea conducerii Procuraturii Generale, Băncii Naționale și Comisiei Naționale a Pieței Financiare ține de competența exclusivă a Parlamentului, iar o implicare în această procedură din partea șefului statului nu s-ar încadra în spațiul constituțional.

Cinci oameni au fost omorâți in incendiul petrecut in aceasta dimineaţă in apropiere de Kiev, la un depozit de carburanţi. Şeful serviciilor de securitate Oleksandr Turcinov a anunţat ca situaţia este sub control si că nu exista pericolul extinderii focului. Ministrul ucrainean de interne, Arsen Avakov, a promis rezolvarea întregii situaţii in 12 ore. Autorităţile investighează cauzele declanșării incendiului, inclusiv posibilitatea de a fi fost provocat.

Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, a demisionat astăzi ca urmare a rezultatului alegerilor generale de duminica, dar va rămâne in funcţie până la formarea unui nou cabinet. Partidul lui Davutoglu, Dreptate si Justitie a pierdut majoritatea in parlamentul de la Ankara şi sau va trebui sa formeze o coaliţie sau sa formeze un guvern minoritar. Se aşteaptă ca preşedintele Tayyip Erdogan să îl nominalizeze pe Davitoglu pentru formarea noului cabinet. In eventualitatea formarii unei coaliţii, negocierile ar putea fi îndelungate.

Organizaţia Amnesty International ii cere secretarului general al ONU, Ban Ki –moon, să ceara autorităţilor uzbece să îşi onoreze obligaţiile asumate internaţional în domeniul apărării drepturilor omului şi sa permită accesul in Uzbekistan al experţilor in domeniul drepturilor omului ai Naţiunilor Unite. Săptămâna trecuta, Elena Urlaeva, directoarea organizaţiei Alianţei pentru Apărarea Drepturilor Omului din Uzbekistan, a fost reţinută de politie şi supusa umilințelor sexuale si violentelor după ce adunase dovezi despre munca forţată din industria bumbacului. Secretarul general al ONU urmează sa viziteze aceasta tara central-asiatica.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, continua astazi la Bruexlles negocierile legate de scadenta datoriilor Atenei la creditorii internaţionali. Miine premierul grec are prevazute intrevederi cu cancelara Germaniei Angela Merkel si cu presedintele Frantei, Francois Hollande. Atena vrea sa inlocuiasca masurile de austeritate propuse de creditori – printre care reducerea pensiilor, marirea Taxei pe Valoarea Adaugata la electricitate si diminuarea ajutoarelor sociale – cu masuri alternative, considerate de guvernul de la Atena „mai realiste si mai drepte”.

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis dosar penal împotriva deputatului Dumei de stat Ilia Ponomariov, singurul deputat rus care a votat anul trecut împotriva anexării Crimeii la Rusia. Ponomariov este acuzat de delapidare in legătură cu construcţia parcului de tehnologii si știință Skolkovo. Cum deputatul rus trăieşte in Statele Unite, autorităţile ruse au anunţat ca vor cere emiterea unui mandat internaţional de arestare. Ponomariov neaga acuzaţiile si susţine ca sunt motivate politic. Luna trecuta el a declarat serviciului rusesc al postului nostru de radio ca anul trecut in votul referitor la anexarea Crimeii „a votat corect şi ca ar vota exact la fel si acum”.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a avut astăzi o întrevedere cu șeful Misiunii de observatori electorali ai Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Kimmo Kiljunen, informează Moldpres, citind un comunicat al serviciului de presa al Parlamentului. Misiunea ODHIR este formată din 12 reprezentanți din 11 state, şi va monitoriza alegerile locale din 14 iunie. Principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor s-au referit la situația internă înainte de alegeri, așteptările cetățenilor, contextul regional. Kimmo Kiljunen a anunțat că misiunea îşi va face public raportul preliminar a doua zi după scrutin.

Liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, le-a cerut într-o conferinţă de presă la Chişinău partidelor de la guvernare să-şi recunoască înfrângerea la alegerile locale şi să dizolve Parlamentul. Potrivit lui Igor Dodon, actuala guvernare ar putea să-l demită pe actualul premier, însă, citam „şanse la schimbări spre bine nu există atât timp cât în ţară este instaurat un sistem oligarhic”.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup recomandă autorităţilor să majoreze vârsta de pensionare a femeilor, de la 57 la 62 de ani şi să majoreze şi stagiul necesar de cotizare, de la 30 la 35 de ani. Recomandările sunt făcute pentru a putea salva sistemul de pensii, informează agenţia IPN.
Potrivit unei analize a centrului situaţia sistemului de pensii din Moldova devine tot mai complicată pe fundalul emigrării în masă a populaţiei cu vârstă aptă de muncă, iar raportul dintre cei angajaţi, care contribuie la formarea pensiilor, şi pensionari este de 1,2:1, comparativ cu 1,3:1 în 2006. Conform practicilor internaţionale, nivelul minim admisibil este de 4 contribuabili la 1 pensionar. Experţii precizează că pensia medie din Moldova nu acoperă minimul de existenţă, iar raportul dintre pensia şi salariul mediu este cel mai mic din regiune.
Expert-Grup propune dezvoltarea sistemului facultativ de pensii, cu administrarea conturilor de către companii private.

Adolescente răpite de militanţii grupării Statul Islamic din Siria si Irak sunt vândute ca sclave si pentru preţul unui pachet de ţigări, a declarat Zainab Bangura, emisarul ONU pentru violenţă sexuală care a vizitat cele două ţări in luna aprilie.

De când se ocupă de această problemă, a declarat înaltul oficial ONU, intre 3000 si 5000 de adolescente au fost transformate in sclave de către gruparea militantă. Doamna Bangura spune că tinerii sunt atraşi de gruparea militantă islamică si pentru că li se promit aceste tinere ca soții. Majoritatea fetelor răpite si traficate sunt Yazidis.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că este încrezător că gruparea Statul Islamic va fi izgonita din Irak, dar înţelege că lupta nu este uşoară. Liderul de la Casa Alba a făcut aceasta declaraţie după întrevederea pe care a avut-o in Germania, la reuniunea G 7, cu premierul de la Bagdad, Haidar Al Abadi.

Ministrul ucrainian de interne Arsen Avakov a anunţat că trei pompieri sunt daţi dispăruţi după incendiul izbucnit la un depozit de carburanţi din apropiere de Kiev. Cel puţin 16 vagoane cu petrol au luat foc in aceasta dimineaţă in localitatea Vasilkiv, la 30 km distanta de capitala Ucrainei. In jur de 300 de pompieri au participat la operaţiunile de urgenta. Autorităţile de la Kiev au spus ca se anchetează trei posibile cauze ale incendiului: încălcarea regulamentelor de protecţie la instalațiile petroliere, o defecțiune tehnica sau un incendiu provocat.

Preşedinţia de şase luni a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) se încheie, mandatul urmând a fi transmis României. In şedinţa organizaţiei care se desfăşoară astăzi şi mâine la Chişinău, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că într-o lume a globalizării cooperarea economică între state este esenţială şi va aduce beneficii tuturor statelor de regiune, contribuind la stabilitatea şi prosperitatea regional. Preşedintele legislativului a mai spus că activitatea în această organizaţie este, probabil, una dintre cele mai dificile deoarece în jumătate din cele 12 state membre există conflicte şi totodată organizaţia este o platformă ideală de comunicare între statele care în context bilateral poate că nu discută.
Candu a mai spus că Moldova vrea să se integreze în UE, însă în acelaşi timp poate avea relaţii comerciale şi cu partenerii tradiţionali, din est.

Premierul Marii Britanii David Cameron a atras atentia asupra coruptiei ca amenintare la adresa prosperitatii si securitatii statelor, oriunde in lume, se arata intr-o declaratie de presa remisa de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti in urma votului de astazi din Parlamentul României. In acelasi timp, Ambasada Marii Britanii nu comenteaza cazurile individuale, iar situatiile care vizeaza Guvernul Romaniei reprezinta un subiect ce trebuie gestionat de cetatenii Romaniei", se mai arata in declaratia citata de site-ul Hotnews.ro

Si ambasada Olandei la Bucuresti a reactionat fata de votul de astazi din Parlamentul Romaniei, cind a fost respinsa solicitatea procurorului general de ridicare a imunitatii premierului social democrat Victor Ponta. Pe o postare pe FB a ambasadei se arat ca Olanda crede cu tarie ca toti oamenii sunt egali in fata legii. Evolutiile recente din Parlament pun in lumina probleme mai largi legate de atitudinile fata de justitie si coruptie din Romania. Aceasta preocupare a fost evidentiata in prima parte a anului prin raportul Mecanismul de Control si Verificare pe 2015 al Comisiei Europene.” Dam o importanta foarte mare recomandarilor din raportul MCV. Avem incredere ca Romania si toate institutiile sale le iau in considerare.”, se arata in mesajul ambasadei Olandei la Bucuresti citat de site-ul hotnews.ro.

Comisia juridică a Camerei Deputaților din Romania a introdus 22 de proiecte de lege care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, și a președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, au fost astăzi in Parlament pentru a-i ruga pe deputați să amâne cu cel puțin 14 zile dezbaterile, pentru a avea timp să studieze modificările și să formuleze un punct de vedere, însă deputații le-au acordat doar o săptămână.

Proiectele fuseseră scoase de pe ordinea de zi a camerei inferioare a Parlamentului după ce DNA a început urmărirea penală a premierului Victor Ponta pentru fals, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, și a cerut Camerei deputaților încuviințarea începerii urmăririi pentru conflict de interese. Dupa ce deputații au respins solicitarea DNA care-l viza pe social-democratul Victor Ponta, proiectele de intervenție pe Codul Penal au reapărut pe ordinea de zi.

Autoritățile ucrainene au evacuat localnicii de lângă un depozit de combustibili cuprins de flăcări în apropierea Kievului. Autoritățile au spus că există riscul ca în clădirile din apropiere să se producă noi explozii și că la nevoie raza de evacuare, acum de doi kilometri, va fi extinsă la 10 km. Ministrul de interne Arsen Avakov a spus că trei pompieri sunt dați dispăruți, din cei 300 care s-au deplasat la fața locului, la Vasylkiv, la 30 km de capitală. Incendiul a început luni seară târziu într-un rezervor de petrol și s-a extins. Cauzele încă nu sunt cunoscute, dar autoritățile spun că printre variante au în vedere și un eventual sabotaj.

Președintele României, Klaus Iohannis, a spus că regretă că Parlamentul s-a transformat într-un scut pentru premierul Victor Ponta, acuzat de corupție. „Este o dovadă de maximă iresponsabilitate şi de sfidare la adresa cetăţenilor faptul că parlamentarii ce alcătuiesc majoritatea împiedică justiţia să-şi facă datoria”, a spus Iohannnis la scurt timp după ce deputații guvernării au votat împotriva începerii urmăririi penale a premierului Victor Ponta, pe care procurorii anti-corupție l-au acuzat săptămâna trecută de spălare de bani, fals în acte și complicitate la evaziune fiscală. Numai 120 de deputați au votat pentru ridicarea imunității lui Ponta, iar 231 – împotrivă. Opoziția din Parlamentul de la București a propus spre dezbatere pentru vineri, 12 iunie, o moțiune legată de presupusa încercare a guvernului Ponta de a împiedica votul românilor din diasporă la alegerile prezidențiale din noiembrie, câștigate de rivalul premierului, Klaus Iohannis.

Directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC) a fost reținut astăzi de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), fiind bănuit de prejudicierea statului cu aproximativ un milion de lei, informează MOLDPRES. În conformitate cu practica moldoveană, numele suspectului nu a fost făcut public, dar pe site-ul AAC figurează ca director Iurie Armaș. Potrivit CNA, în cadrul investigațiilor s-a constatat că, la 17 februarie 2015, persoane cu demnitate publică din cadrul AAC ar fi convertit trei mln de lei de pe contul instituţiei în euro în condiţiile în care moneda europeană valora 28 de lei, iar legea interzice astfel de tranzacții. În urma controlului financiar s-a depistat că diferenţa de curs a fost de peste 800 mii de lei. Potrivit legislaţiei, dacă va fi găsit vinovat directorul AAC riscă închisoare pe un termen de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 10 la 15 ani. Știrea arestării vine la o zi după ce premierul Chiril Gaburici a anunțat crearea unei sub-diviziuni la CNA care să se ocupe de oficialii de rang înalt și de prejudiciile de cel puțin un milion de lei.

Olanda a anunțat că sprijină propunerea Comisiei Europene ca țările UE să primească 40.000 de refugiați, informează AP. Săptămâna trecută Germania și Franța și-au exprimat rezerve față de planul anunțat în mai, care propune ca tocmai cele două țări mari din UE să primească 40% din cei 40.000 de migranți din Siria și Eritreea aflați în Italia și Grecia. „Cabinetul salută eforturile Comisiei de a gestiona mai bine fluxul de refugiați în situații de urgență”, se spune într-o declarație a guvernului Olandei. „(Guvernul Olandei) sprijină apelul Comisiei ca toate statele membre să participe”. În cadrul propunerii actuale, Olanda ar urma să primească o „cotă” de aproximativ 2000 de străini. În comunicatul de azi guvernul olandez spune că mai trebuie lămurite mai multe chestiuni, inclusiv cum anume se va defini o „situație de urgență”.

Parlamentul României a votat împotriva începerii urmăririi penale a premierului Victor Ponta, pe care procurorii anti-corupție l-au acuzat săptămâna trecută de spălare de bani murdari, fals în acte și complicitate la evaziune fiscală. Numai 120 de deputați au votat pentru ridicarea imunității lui Ponta, iar 231 – împotrivă. Într-o știre publicată în vreme de deputații discutau la București cererea DNA, Ponta a observat că rata de schimb a leului nu s-a schimbat după ultimele evoluții politice, ceea ce ar demonstra că „nu este vorba de o criză pe termen lung”. Opoziția din Parlamentul de la București a propus spre dezbatere pentru vineri, 12 iunie, o moțiune legată de presupusa încercare a guvernului Ponta de a împiedica votul românilor din diasporă la alegerile prezidențiale din noiembrie, câștigate de rivalul premierului, Klaus Iohannis.

Ambasada Statelor Unite în România a dat o declarație de presă în care spune că orice acuzații de încălcare a legii de către demnitari „trebuie cercetate pe deplin”. Venită pe fondul acuzațiilor de corupție la adresa premierului Victor Ponta, declarația mai spune fără să se refere la un caz anume că „legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor”. Mediafax a relatat că liderul grupului PPE, conservator din Parlamentul European, sesizat de opoziția de centru-dreapta din România, a propus ca situația premierului Victor Ponta să fie discutată în legislativul european, iar președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus că discuția ar putea avea loc într-o comisie de specialitate a legislativului, aceea pentru libertăți civile. Ambii oficiali s-au arătat deranjați mai ales de avertismentele lui Ponta împotriva organizării de proteste de stradă pentru demiterea sa.

Un om a murit în incidentul aviatic de ieri din regiunea rusească Amur, unde un bombardier Tupolev Tu-95 a ieșit de pe pistă în timpul unor exerciții de rutină, informează Interfax. Încă un membru al echipajului se află în spital cu arsuri grave, dar celelalte trei persoane rănite în incident nu au avut nevoie de asistență medicală. După incident, Ministerul rus al Apărării a ordonat suspendarea tuturor zborurilor avioanelor Tu-95. Avionul nu era încărcat cu arme în momentul accidentului. Potrivit unor surse citate de agențiile rusești, accidentul a fost provocat de aprinderea unui motor.

Premierul român învinuit de corupție Victor Ponta și-a exprimat credința că criza politică din țara sa se va sfârși vineri, când guvernul său va supraviețui unei moțiuni de cenzură a opoziției, relatează Reuters. Într-o știre publicată în vreme de deputații discutau la București cererea procurorilor anti-corupție de a-i ridica imunitatea lui Ponta, ca să poată fi anchetat pentru spălare de bani, fals în acte și complicitate la evaziune fiscală, Ponta a observat că rata de schimb a leului nu s-a schimbat după ultimele evoluții politice, ceea ce ar demonstra că „nu este vorba de o criză pe termen lung”. Opoziția din Parlamentul de la București a propus spre dezbatere pentru vineri, 12 iunie, o moțiune legată de presupusa încercare a guvernului Ponta de a împiedica votul românilor din diasporă la alegerile prezidențiale din noiembrie, câștigate de rivalul premierului, Klaus Iohannis.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România se întrunește astăzi la București sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, urmând să discute și probleme legate de Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al președinției române, una din temele ședinței se numește: „Republica Moldova în noua ecuaţie regională. Opţiuni privind integrarea europeană versus orientare euroasiatică“. Alt subiect pe agendă îl constituie „demersuri pentru realizarea interconectării reţelelor electrice şi de gaze naturale din România şi Republica Moldova”. Republica Moldova a figurat și pe agenda precedentei ședințe CSAT din martie, la care s-au discutat eforturile Bucureștiului de a include Moldova în așa-numitul „pachet” al Balcanilor de Vest, adică al țărilor cu șanse de aderare la UE.

Grecia ar putea ajunge la o înțelegere cu creditorii săi externi dacă aceștia renunță la unele pretenții cum ar fi reducerea pensiilor, a spus premierul elen Alexis Tsipras într-un interviu cu cotidianul italian „Corriere della Sera” publicat astăzi. Remarca lui Tsipras, citată de Reuters, vine într-un moment când partenerii internaționali ai Greciei, inclusiv cancelarul german Angela Merkel și Banca Centrală Europeană, avertizează asupra intrării în criză de timp. Tsipras urmează să se întâlnească cu Merkel și cu președintele francez François Hollande miercuri pentru a soluționa impasul care riscă să arunce Grecia în afara zonei euro, cu consecințe imprevizibile pentru moneda unică și pentru economia globală.

Fostul guvernator al statului Florida, republicanul Jeb Bush, va cere aprofundarea legăturilor economice ale Statelor Unite cu aliații lor europeni într-un discurs pe care-l ține astăzi în Germania, unde va insista și ca Washingtonul și Berlinul să coopereze mai strâns în chestiuni de securitate. Prin discursul de astăzi, rostit în fața Consiliului economic al Uniunii Creștin-Democrate, partidul cancelarului Angela Merkel, Bush va ieși pentru prima oară pe scena internațională ca un posibil candidat la președinția Statelor Unite în 2016. În turneul său european fratele fostului președinte George W. Bush și fiul fostului președinte George Bush va mai vizita Polonia și Estonia. Jeb Bush intenționează să-și anunțe public candidatura săptămâna viitoare, la Miami.

Premierul Chiril Gaburici a pledat din nou pentru lichidarea celor trei bănci cu probleme, dar a recunoscut că în această privință nu gândește la fel ca șeful partidului care l-a propulsat la putere, Vlad Filat. „Aici nu coincide poziția”, a spus Gaburici luni seară la postul ProTV. Cu aceeași ocazie Gaburici a insistat că Moldova nevoie de semnarea unui nou acord de împrumut cu FMI, iar în caz contrar țara ar putea intra în incapacitate de plată. Premierul a mai spus că din păcate atenția opiniei publice este captată de probleme triviale: „se discută mai mult despre diploma mea, despre ciorapi, în loc să ne ocupăm de problemele din sectorul bancar, de faptul că Moldova poate intra în default, în incapacitate de plată”, a spus Gaburici.