Ministrul grec de finante Yanis Varoufakis este citat de agentiile interbationale de presa cu declaratia ca bancile grecesti se vor deschide publicului martea viitoare, dupa referendumul de duminica. Grecii vor fi intrebati daca sunt sau nu de acord cu reformele si programul de austeritate propus de creditorii internationali Atenei pentru a continua acordarea de imprumuri si a evita intrarea tarii in faliment. Varoufakis a mai spus si ca pina atunci Atena va ajunge la o intelegere cu creditorii externi pentruca in opinia sa „Europa isi cunoaste interesul”.

La Bucuresti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a spus ca organizatia pe care o conduce „urmareste cu mare atentie si este îngrijorata de evolutiile din Grecia”, care este un membru important al NATO. Guvernul de la Atena, a spus secretarul general al NATO isi respecta indatoririle fata de NATO ceea ce „este bine pentru Grecia si pentru NATO”.

Directorul Agenției pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, a declarat că instituția urmează să examineze cererile parvenite de la operatorii care furnizează energia electrică, dar nu va accepta majorarea prețului, informează UNIMEDIA. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor publice din plenul Parlamentului. Ciobanu a mai adăugat că mai mulți operatori de pe piață au solicitat în luna martie o majorare cu 60%, lucru care nu se justifica.

Dosarul penal privind diploma de studii a fostului premier Chiril Gaburici a fost clasat de procurori. Solicitarea a venit din partea avocaţilor acestuia, care au invocat expirarea termenului de prescripţie. Infractiunea a fost facuta acum 20 de ani si ea nu mai poate fi acum judecata.

Rusia şi-a exprimat „profunda îngrijorare” fata de propunerile avansate de presedintele Ucrainei, Petro Proroşenko, de modificare a Constituţiei ţării sale. Propunerea liderului de la Kiev se refera la acordarea mai multor puteri regiunilor asupra bugetelor lor, dar exclude federalizarea tarii. Purtatorul de cuvint al Kremlinului a declarat ca propunerea ucraineana vizeaza acordurile convenite la Minsk in februarie pentru ca nu ia in considerare si punctul de vedere al liderilor separatiti pro-rusi din estul Ucrainei.

Agentia rusesaca de control a aviației susţine ca raportul olandez referitor la prabusirea avionului malaiezian de anul trecut din estul Ucrainei, cităm, „ridică mai multe întrebari decit să dea raspunsuri”. Oleg Storcevoi, şeful agenţiei, este citat cu declaraţia ca spera ca raportul final sa dea raspunsuri intrebarilor puse de partea rusa. Raportul final ar urma sa fie dat publicitatii in luna octombrie. Schita de raport avanseaza ipoteza ca avionul a fost doborit de o racheta sol-aer trasa de separatistii pro-rusi sau chiar de militari rusi din estul Ucrainei. Rusia susţine ca avionul malaiezian a fost doborit de un avion de razboi ucrainean. 298 de oameni au murit ca urmare a prabusirii avionului.

Rusia ofera Armeniei 200 de milioane de dolari imprumut pentru a-şi moderniza armata si de a cumpara arme moderne rusesti. Imprumutul trebuie rambursat in 13 ani, iar armele rusesti vor fi cumpărate la pret redus. Acordul intre Moscova si Erevan a fost semnat saptamina trecuta in capitala Armeniei.

Liberalul Dorin Chirtoacă consideră că la negocierile privind crearea unei noi majorităţi parlamentare ar trebui să participe şi Iurie Leancă. Acesta sussține că astfel s-ar putea asigura o coaliţie funcţională în următorii trei ani.Chirtoaca a mai spus, citat de presa de la Chisinau că au avut loc discuții telefonice ale liderilor PLDM, PDM și PL, iar duminică va fi convocat Consiliul Republican al Partidului Liberal pentru a discuta despre regulile pe care le va propune formațiunea pentru funcționarea corectă a unei alianțe.Dorin Chirtoacă a specificat și principiile după care va negocia PL: ”Alianță clară, cu semnături ale fiecărui participant, obiective clare de guvernare, reguli clare de funcționare și înainte pentru a justifica așteptările cetățenilor. Din punctul nostru de vedere parcursul european trebuie continuat cu orice preț, aceasta fiind singura noastră șansă de a trăi”.

Ministrul român al apărării Mircea Dușa i-a transmis joi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în vizită la București că România dorește să devina un centru regional pentru activitati de instruire si exercitii in regiunea de sud-est a NATO. Dusa i-a transmis sefului NATO că propunerea facuta de România vine in urma unei analize facute de institutiile din sistemul national de aparare, analiza legata de nevoia de adaptare strategica a Aliantei pe termen lung, informeaza presa de la București

Cererea de a cerceta legalitatea declarării independenței Țărilor Baltice nu are nici o perspectivă legală, a afirmat purtătoarea de cuvînt a procuraturii de la Moscova Marina Grindeva. „Sîntem obligați să luăm în considerare toate solicitările pe care le primim, indiferent de conținutul lor. Uneori, ele nu au nici un sens, iaf în acest caz e clar că afacerea nu are nici o perspectivă legală”, a spus Grindeva. Zilele trecute s-a anunțat că procurorul general Iuri Ceaika a deschis o anchetă privind legalitatea Țărilor Baltice la cererea a doi parlamentari ai partidului Rusia Unită, aflat la guvernare în Federața Rusă. Cei doi susțin că decizia Consiliului de Stat al Uniunii Sovietice de a recunoaște în 1991 indepenența Țărilor Baltice (declarată cu un an mai devreme) a fost ilegală, pentru că însuși acest Consiliu a fost ilegal. Consiliul de Stat a fost creat ad-hoc de Mihail Gorbaciov după tentativa de puci din 1991. Același procuror general al Rusiei Iuri Ceaika a fost cel care a hotărît anul trecut că decizia din 1954 de a trece Crimeea sub jurisdicția Ucrainei a fost ilegală.

România îşi va suplimenta şi îmbunătăţi contribuţia la Forţa de Răspuns a NATO şi va continua procesul de operaţionalizare a Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO de la Bucureşti, a spus joi ministrul român al apărării Mircea Duşa la întîlnirea cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. La întîlnire s-a discutat şi despre prezenţa militară românească în Afganistan. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg face o vizită la București, unde s-a întîlnit cu premierul interimar Gabriel Oprea şi va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis. Stoltenberg va vizita şi sediul Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO din Bucureşti.

Președintele Nicolae TImofti se consultă joi cu fracţiunea Partidului Liberal. Presa de la CHișinău relatează că la şedinţa biroului politic PL de miercuri s-a decis că această formațiune politiccă negocia cu PLDM şi PD formarea unei coaliţii de guvernare, fără ca liberalii să mai pună condiții. Nicolae Timofti se consult în aceste zile cu şefii grupurilor parlamentare asupra unei agende de consultări pentru desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru. El a avut deja întâlniri separate în acest sens cu liderul fracţiunii parlamentare a PLDM Vlad Filat şi cu cel al fracţiunii parlamentare a PDM Marian Lupu.

Preşedintele R.Moldova Nicolae Timofti şi preşedintele României Klaus Iohannis se vor întâlni la Suceava în 7 iulie. Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, cei doi vor discuta chestiuni legate de cooperarea politică, economică şi culturală dintre țările lor şi teme legate de securitatea regională. La Suceava, cei doi preşedinţi vor participa la un eveniment academic în cadrul căruia preşedintele Nicolae Timofti va primi titlul de doctor honoris causa al Universităţii Ştefan cel Mare.

12 persoane au fost arestate în Tunisia în legătură cu masacrul de la stațiunea maritimă Sousse, în care 38 de turiști străini au fost uciși. Ministrul pentru relația cu Parlamentul Lajar Akremi a declarat presei miercuri seara tîrziu că poliția caută doi bărbați care au fost instruiți într-o tabără jihadistă din Libia împreună cu atacatorul d ela Souss. Gruparea extremistă Statul Islamic și-a asumta responsabilitatea pentru atacul din 26 iunie, în care un student tunisian a deschis focul pe plaja stațiuni Sousse frecventată de turiștioccidentali. Atacatorul a fost ucis mai trîrsiu de cătr e poliție. În martie, dou atacatori au ucis 21 de persoane l muzeul Bardo din Tunis, înainte de a fi și ei împușcați de poliție. Cel puțin 27 de cetățeni britanici și alți europeni au fost uciși în atacul de la Sousse.

Autoritățile elvețiene au anunțat că Statele Unite au cerut Elveției extrădarea a șapte oficialități FIFA arestate la Zurich în luna mai. Oficiul Federal al Justiției va aduce la cunoștința suspecților cererile de extrădare, după care aceștia sau avocații lor vor avea la dispoziție 14 zile să răspundă. Potrivit unui comunicat al ministerului elevețian al justiției, o decizie urmează să fie luată după două săptămâni. Cererile de extrădare au la baze o anchetă penală americană asupra unor presupuse cazuri de luare și dare de mită în valoare de peste 100 de milioane de dolari în care au fost implicați oficialități de rang înalt de la FIFA.

Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, va face o vizită în R Moldova în perioada 2-3 iulie. Pe agenda vizitei figurează întrevederi cu președintele Nicolae Timofti, speakerul Andrian Candu, şi cu premierul interimar Natalia Gherman, ministru al afacerilor externe şi integrării europene. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului de la Chișinău,Auštrevičius de va ma întîlni cu şeful Delegaţiei Europene în R. Moldova Pirkka Tapiola şi cu coordonatorul rezident ONU şi reprezentantul rezident PNUD Dafina Gerceva. În 3 iulie, Petras Auštrevičius va vizita Găgăuzia, unde discuta cu başcanul Irina Vlah şi cu reprezentanţii Adunării Populare.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg face o vizită joi la București, unde are programate convorbiri cu ministrul apărării Mircea Dușa, cu premierul interimar Gabriel Oprea, cu ministrul de externe Bogdan Aurescu și cu președintele Klaus Iohannis

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat miercuri că intenționează să ceară Dumei de Stat de la Moscova simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii Transnistriei, informează agenția de presă rusă TASS într-o știre preluată de Agerpres. „Eu sper ca în curând să ne adresăm Dumei în problema modificărilor necesare la legea privind cetățenia, ca locuitorii Transnistriei care s-au născut după 1991 să poată conta pe cetățenia rusă'', a spus Rogozin, care e reprezentatul Kremlinului în problema transnistreană. El a adăugat că „absența unei astfel de reglementări în legislația rusă îi determină pe locuitorii din regiunea transnistreană să primească orice fel de cetățenie — moldovenească, română, bulgară, care li se acordă destul de ușor''. „Considerăm că această situație nu este una justă'', a spus Dmitri Rogozin. recent, vicepremierul rus a spus de mai multe ori că Moscova își va apăra întotdeauna cetățenii din stânga Nistrului. La începutul lunii trecute, Rogozin afirma că Rusia va fi mereu aproape de Transnistria și va asigura stabilitatea socială și politică a acesteia, precum și securitatea în regiune. Diplomația de la Moscova a avertizat săptămâna trecută că intensificarea „retoricii provocatoare” la adresa Transnistriei, în contextul crizei ucrainene ar putea genera o escaladare a tensiunilor în regiune.

Miniştrii de externe din zona euro au decis să aştepte rezultatele referendumului din Grecia din 5 iulie, înainte să poarte orice discuţii privind criza datoriilor din această ţară, anunţat preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Mai devreme, miercuri, într-un mesaj televizat, premierul de la Atena, Alexis Tsipras, a îndemnat din nou grecii, să voteze împotriva condiţiilor impuse de donatori pentru continuarea asistenţei financiare. Potrivit lui Tsipras, un NU la referendum i-ar permite Greciei să obţină un acord mai convenabil la negocieri şi nu ar însemna deloc o rupere de Europa. Şeful guvernului a mai spus că Atena doreşte să rămână în comunitatea europeană şi să continue negocierile cu creditorii. Grecia a intrat în incapacitate de plată, după ce pe 30 iunie a expirat termenul limită de achitare a unei tranşe de peste 1,5 miliarde de euro către FMI. Săptămâna aceasta, băncile şi bursa din Grecia nu funcţionează, iar la extragerea banilor au fost impuse limite.

Un raport al Pentagonului dat publicității miercuri avertizează cu privire la o probabilitate „scăzută dar în creștere” ca Statele Unite să fie atrasă într-un război cu celelalte două mari puteri ale lumii, Rusia și China, și a prezis că dacă se va întîmpla asta consecințele vor imense. În raportul privind Strategia militară națională pe 2015 al ministerului american al apărării se spune că Rusia „a demonstrat în mod repetat că nu respectă suveranitatea vecinilor ei și nu se dă în lături de a folosi forța pentru a-și atinge obiectivele. Acțiunile militare ale Rusiei subminează securitatea națională direct sau prin interpuși”. Pentagonul face referință la prezența trupelor rusești în conflictul din Ucraina, deși Moscova neagă că a trimis militari în estul acestei țări pentru a susține insurgența separatistă de aici. Ultimul raport al Pentagonului, din 2011, nu vorbește mult despre Rusia, dar asta se întîmpla înainte de anexarea Crimeii de către Moscova anul trecut și de sprijinul acordat de ruși insurgenței care a dus la uciderea a mii de persoane și dislocarea a altor zeci de mii. În raportul Pentagonului se mai spune că China este din ce în ce mai agresivă și amenință interesele de securitate ale Americii într-o lume unde stabilitatea este din ce în ce mai puțină.

Ucraina și creditorii săi internaționali au stabilit miercuri să înceapă săptămâna viioare discuții despre restructurarea datoriilor Kievului. Cele două părți s-au întîlnit la sediul Fondului Monetar internațional de la Washington, și au dat apoi publcității o declarație în care se spune că negocierile vor fi confidențiale, de bună credință și cu obiectivul de a ajunge la un acord asupra termenilor restructurării cît mai curînd posibil.

Serbia spune că își va spori eforturile de a-i opri pe imigranții ilegali să treacă granița din Macedonia, a anunțat miercuri premierul Aleksandr Vucici, după ce ce Ungraia a afirmat că intenționează să ridice un zid la granița cu Serbia pentru a pune capăt fluxului de migranți. Vorbind după convorbirile cu omologul său maghiar Viktor Orban, Vucici a spus că ridicarea gardului nu este pe placul Belgradului și că cu ajutorul Ungariei vor fi sporite controalele la granița dintre Serbia și Macedonia. Orban a spus că gardul care ar urma să se întindă pe o lungime de 175 de km la granița sîrbo--maghiară este o măsură de forță majoră și nu e îndreptat împotriva țării vecine. Budapesta spune că poliția maghiară a reținut mai mult de 67.000 de imigranți ilegali anul acesta, aproape toți venind din Serbia.

Un tribunal din Azerbaigian a condamnat 10 persoane la pedepse a cu închisoarea între 4 și 15 ani pentru că s-au alăturat grupării extremiste Statul Islamic. Un purtător de cuvînt de la tribunalul pentru crime serioase de la Baku a anunțat că cei dondamnați fac parte dintr-un grup de 26 de oameni arestați în 2014. Sentința cea mai mică i-a fost dată unui minor. Cei 26 au fost arestați sub acuzația că au înființat grupuri înarmate ilegale și le-au furnizat arme în Pakistan, Siria și Irak, unele din aceste grupuri luptînd alături de gruparea Statul Islamic. Cîțiva din cei 26 de bărbați arestați s-au alăturat mai întîi grupărilor afiliate rețelei Al Qaida din Pakistan, după care s-au mutat în Siria, în timp ce alții s-au dus în Siria prin Turcia.

Relaţiile economice dintre Rusia şi R. Moldova vor depinde de poziţia Chişinăului privind trupele ruse de menţinere a păcii din Transnistria, a afirmat miercuri vicepremierul rus Dmitri Rogozin, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu Guvernul desfăşurată în Duma de Stat. Postul de televiziunie de la București Digi24 îl citează pe Rogozin cu declarația că din punctul de vedere al Moscovei problema e că, citez: „nu ai cu cine să vorbeşti” la Chişinău, deoarece autorităţile din R.Moldova s-au schimbat constant. Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria. Chișinăul consideră că staționarea militarilor ruși în regiunea transnistreană contravine Constituției moldovene şi, din acest motiv, Chișinăul, OSCE, UE și SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor.

Un număr record de 137.000 de refugiați au ajuns în Europa pe mare în prima jumătate a lui 2015, cu 80 la sută mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat miercuri Organizația Națiunilor Unite. Potrivit unui raport al Agenței ONU pentru refugiați dat publicității miercuri, Europa se confruntă cu „o criză maritimă de refugiați de proporții istorice, cele mai afectate fiind țările din sudul continentului. Sosirile în Grecia s-au dublat față de anul trecut, ajungînd la 68.000, refugiații ajungînd de la 1 iunie din Grecia în Balcanii de vest în număr de o mie pe zi. Cel mai mare grup de refugiați este reprezentat de sirieni, cam 40.000. Pe locul doi și trei se află oameni din Eritreea și Afganistan.