Puterea de negociere a Greciei cu creditorii va fi redusă substanțial dacă grecii votează „nu” la referendumul din 5 iulie, a afirmat vineri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, adăugînd că și dacă votul pentru „da” învinge, negocierile viitoare vor fi în continuare dificile. Premierul grec Alexis Tsipras spune că un „nu” la referendum ar putea ajuta Grecia să negocieze termeni mai buni de la creditorii ei internaționali - Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, și Banca Centrală Europeană. Un sondaj de opinie dat publicității de Institutl Alco de la Atena sugerează că 44,8 la sută dintre greci intenționează să voteze „da” la referndumul de duminică și 43,4 la sută dintre ei favorizează votul pentru „nu”.

Șeful Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA) a declarat după o vizită în Iran că agenția pe care o conduce și Teheranul se înțeleg mai bine în anumite chestiuni, dar că nu s-a ajuns la un progres semnificativ în privința problemelor nerezolvate legate de programul nuclear iranian. Yukiya Amană a făcut aceste afirmații vineri, după o vizită de două zile în Iran la invitația autorităților de la Teheran. Iranul și principalele puteri mondiale încearcă să ajungă la un acord final potrivit căruia Teheranul își va reduce programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale impuse Iranului. Autoriățile iraniene neagă că programul lor nuclear are o componentă militară, cum bănuiesc Statele Unite și aliații lor occidentali.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin intenționează să-l întîlnească pe omologul său iranian Hassan Rohani săptămâna viitoare ân localitatea rusă Ufa. Rusia organizează între 9-10 iulie la Ufa un summit al Organizației Cooperării de la Șanhai, din care fac parte Rusia, Kazahstan, Kîrgîstan, China, Tadjikistan și Uzbekistan. Iranul este observator.

Guvernul francez a respins cererea de azil politic a fondatorului Wikileaks Julian Assange, spunînd că acesta nu se află în fața unui pericol iminent. Într-o declarație dată publicității vineri, Palatul Élysée spune că, „avînd în vedere elementele legale și situația materială a dnului Assange, Franța nu poate să dea curs cererii”. Declarația notează de asemenea că există un mandat european de arestare pe numele lui Assange. Într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Franței François Hollande, și publicată de „Le Monde” vineri 3 iulie, Julian Assange spune despre el că e un jurnalist urmărit și amenințat cu moartea de către autoritățile Statelor Unite din cauza activităților lui profesionale. Assange, în vîrstă de 44 de ani, trăiește de trei ani în ambasada Ecuadorului de la Londra, unde s-a refugiat după ce Suedia a emis un mandat de arestare pe numele lui bazat pe presupuse delicte sexuale. Assange se teme că extrădarea în Suedia ar putea duce la transferarea sa în Statele Unite ca să fie judecat pentru publicarea de către Wikileaks a unor documente diplomatice și militare secrete americane.

Un important lider al grupării Statul Islamic a fost ucis într-un bombardament aerian aliat în Siria. E vorba de tunisianul Tariq bin Tahar al-‘Awni al-Harzi, cunoscut sub numele de „emirul atentatorilor sinucigași” care recruta luptători străini pentru atacuri sinucigașe în Irak și Siria. Potrivit purtătorului de cuvînt al Pentagonului, căpitanul Jeff Davis, Harzi și un alt jihadist au fost uciși în 16 iunie de o dronă americană în localitatea Shaddadi. Davis spune că liderul jihadist era responsabil între altele pentru mutarea de luptători și armament din Libia în Siria, și că uciderea sa va slăbi capacitatea grupării Statul Islamic de a muta luptători străini în și din regiune.

Mai multe persoane au protestat în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, aducând fotografii despre care spun că ar fi dovezi privind urmărirea și sancționarea politicieni moldoveni, relatează Unimedia. Demonstranții spun SIS, care e plătit din banii publici, încalcă drepturile cetățenilor moldoveni și ale celor europeni, folosind metode inspirație KGB-istă. Un reprezentant al Blocului Unității Naționale, care a organizat demonstrația, a afirmat că Serviciul de Informații și Securitate trebuie reformat cât mai curînd, și un pas important în această direcție ar fi aplicarea Legii fondului arhivistic care, deși este în vigoare, e încălcată grav de către SIS. Blocul Unității Naționale spune că aplicarea imediată a acestei legi ar putea fi o premisă pentru adoptarea unei viitoare legi a lustrației.

În regiunea transnistreană au loc exerciţii militare cu participarea lunetiştilor, relatează Publika TV citînd informaţii de pe un site al așa-numitului departament a apărării de la Tiraspol. Potritivit sursei citate, exercițiile sînt organizate în contextul situației politice din regiune. În regiunea transnistreană au avut loc recent mai multe aplicații și exerciții militare, la care au participat trupe motorizate și de geniu.

Speakerul Andrian Candu a felicitat poporul american în numele Parlamentului şi poporului R. Moldova cu ocazia Zilei independenţei Statelor Unite, care este marcată în 4 iulie. Candu a mulțumit de asemenea Americii pentru sprijinul acordat țării sale. Felicitările şi mulţumirile au fost adresate la sfârşitul şedinţei de vineri a Legislativului de la Chișinău.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea codului de procedură civilă trebuie revăzut, pentru că în forma sa actuală are prevederi care încalcă drepturi fundamentale ale justiţiabililor, sau sînt inoportune pentru sistemul juridic al R.Moldova pentru că afectează credibilitatea actului de justiţie. Concluzia aparţine experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au analizat proiectul din perspectiva respectării drepturilor omului.

Parlamentul R.Moldova şi Parlamentul European îşi vor extinde cooperarea în cadrul unui program de acţiuni de consolidare a capacităţilor instituţionale. Legislativul de la Chişinău a fost selectat de Parlamentul European pentru un amplu program de cooperare. Acţiunile prevăzute în Programul de cooperare pentru 2015 între Parlamentul European şi legislativul moldovean au fost discutate de speakerul Andrian Candu și coordonatorul programului. europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, raportor al Parlamentului European pentru R. Moldova, care s-a aflat în această țară în 2 și 3 iulie.

Fostul premier Iurie Leancă spune că reuniunea constitutivă a partidului său ar putea avea loc până la toamnă, relatează IPN. Vorbind la Realitatea TV, Iurie Leancă a mai spus că se aşteaptă în continuare la probleme din partea Ministerului Justiţiei în legătură cu înregistrarea partidului. În altă ordine de idei, Leancă a spus că a discutat deja cu Dorin Chirtoacă privind formarea unei coaliţii majoritare în consiliul municipal Chişinău. „Nu am discutat despre funcţii. Dar numaidecât rămâne să discutăm obiectivele şi mecanismele de gestionare a capitalei”, a adăugat liderul PPEM.

Bursa din Șanhai a căzut cu 7% în deschiderea zilei de tranzacții, din cauza unei așa-numite „bule” investiționale care stă să se spargă, creând panică. Se pare că eforturile autorităților de a calma piața nu au dat până acum nici un rezultat.

Bursa din Șanhai a căzut cu 7% la deschiderea zilei de tranzacții, din cauza unei așa-numite „bule” investiționale care stă să se spargă, creând panică. Se pare că eforturile autorităților de a calma piața nu au dat până acum nici un rezultat.

În Pakistan, poliția a salvat un cuplu creștin de la a fi linșat de o mulțime care-l acuza de blasfemie. Este unul din rarele cazuri când poliția intervine cu succes intr-un astfel de caz. Pe de altă parte poliția a anunțat că numărul victimelor accidentului de tren din regiunea Punjab s-a ridicat la 17. Trenul, cu 200 de persoane la bord, a căzut vineri într-un râu ca urmare a prăbușirii unui pod. Autoritățile bănuiesc că ar putea fi un act de sabotaj.

Rusia a dat Armeniei un împrumut de 200 de milioane de dolari pentru a cumpăra arme și a moderniza dotarea armatei. Parlamentul a aprobat astăzi creditul. Armele vor fi cumparate din Rusia, la preț redus. In repetate rânduri Erevanul s-a declarat îngrijorat de faptul că Azerbaidjanul vecine cumpără armament modern din Rusia. Armenia și Azerbaidjanul sunt în conflict din 1989, din cauza disptatea enclave armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan.

Kremlinul consideră inacceptabilă decizia Kievului de a-i interzice unei ziariste de la Canalului 1 de televiziune rus să intre în Ucraina timp de trei ani. Alexandra Cerepnina a fost reținută de forțele de securitate ucrainene pe 1 iulie pentru ceea ce ucraineni spun că au fost relatări distorsionate despre Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că de mult timp Ucraina ar fi devenit un loc periculos pentru jurnaliști.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a acceptat plângerea împotriva Rusiei legată de modul cum a acționat în cazul luării de ostateci într-o școală din Beslan, din Osetia de Nord. În septembrie 2004, militanți au luat 1.100 de elevi și profesori ostateci, confruntarea finală între militanți și forțele de ordine ruse s-a soldat cu 334 de morți, în majoritate copii. Nu se știe cine a provocat confruntarea finală, iar Rusia e acuxată de ingnorarea dreptului la viață , inclus în Convenția europeană pentru drepturile omului.

Ministrul grec de finanțe Ianis Varoufakis s-a declarat convins că Atena și creditorii externi vor ajunge la o înțelegere, indiferent de careva fi rezuoltul refernedumului de duminica. Într-un interviu cu BBC, Varufakis a mai declarat că după aceea, băncile se vor redeschide și asta ar trebui să se întâmple marțea viitoare. Duminică, grecii vor fi intrebati daca sunt sau nu de acord cu reformele si programul de austeritate propus de creditorii internationali Atenei pentru a continua acordarea de imprumuri si a evita intrarea tarii in faliment.

Directorul Agenției pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, a declarat că instituția urmează să examineze cererile parvenite de la operatorii care furnizează energia electrică, dar nu va accepta majorarea prețului, informează Unimedia. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor publice din plenul Parlamentului. Ciobanu a mai adăugat că mai mulți operatori de pe piață au solicitat în luna martie o majorare cu 60%, lucru care nu se justifica.

Ultimul raport al organizației Transparancy International avertizează Uniunea Europeană că există un risc „inacceptabil de mare” ca sprijinul european planificat pentru Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Ucraina să fi deturnat, să ajungă „pe mâini corupte”. În următorii cinci ani, aceste țări din Parteneriatul Estic ar urma să primească peste 16,6 miliarde de dolari în credite de la Uniunea Europeană. Transparency International recunoaște că toate aceste țări au luat măsuri pentru a combate corupția dar atrage atenția că în continuare, oligarhii și politicienii „fac legea”. „În Moldova și Ucraina, problemele cele mai mari le ridică procesele motivate politic sau intervenția puterii în procesul juridic” apreciază TI. O altă problemă, acută mai ales în Armeni și Azerbaidjan, est „persecutarea organizațiilor ne-guvernamentale și limitarea libertății de expresie”.

Fondul Monetar Internațional a anunțat un acord cu Ucraina, care va permite eliberarea unei noi tranșe de 1,7 miliarde de dolari dintr-un credit pe patru ani de 17,5 miliarde dolari. Inițial, FMI își condiționase ajutorul de înțelegerea la care trebuia să ajungă Ucraina cu creditorii străini privați privind re-eșalonarea datoriei de 15miliarde de dolari, pe următorii patru ani. Între timp, FMI se declarase dispus la concesii și nu este clar în ce condiții a acceptat acum eliberarea noii tranșe.

Adjunctul ministrului rus de externe Sergei Riabkov a declarat agenției TASS că Iranul și principalele puteri ale lumii sunt pe cale să încheieie un acord prin care Teheranul își va reduce programul nuclear în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale. Iranul, Germania, Franța, Marea Britanie, China, Rusia și Statele Unite negociază ultimele detalii ale acordului la Viena iar tratativele ar trebui încheiate pe 7 iulie. Între timp la Moscova s-a anunțat că președintele Vladimir Putin se va întâlni săptămâna viitoare cu omologul său iranian Hassan Rohani. Întrevederea va avea loc la Ufa, în Rusia. Între 9-10 iulie, la Ufa are loc summmitul Organizației Cooperării de la Shanghai.

Malaezia a declarat în Consiliul de Securitate ONU că ar dori crea unui tribuunal internațional sub egida Națiunilor Unite care să-i judece pe cei bănuiți că ar fi vinovați de doborârea unui avion de pasageri malaiezian, cu 298 de persoane la bord. Avionul a fost doborât în estul Ucrainei, anul trecut, deasupra regiunii controlate de separatiștii pro-ruși. Propunerea ar trebui să fie prezentată săptămâna viitoare iar votul să aibă loc încă în acest an. Potrivit unor cercuri diplomatice, Rusia ar fi împotriva, argumentând că trebuie așteptat raportul final al investigației internaționale. Ambasadorul malaezian la ONU a declarat însă că toate țările din Consiliului de Securitate ar susține ideea tribunalului. Pe de altă parte, Agentia rusă de control a aviației susţine ca raportul olandez referitor la prabusirea avionului malaezian cităm, „ridică mai multe întrebari decit să dea raspunsuri”. Oleg Storcevoi, şeful agenţiei, este citat joi cu declaraţia ca spera ca raportul final sa dea raspunsuri intrebarilor puse de partea rusa. Raportul final ar urma sa fie dat publicitatii in luna octombrie. Schita de raport avanseaza ipoteza ca avionul a fost doborit de o racheta sol-aer trasa de separatistii pro-rusi sau chiar de militari rusi din estul Ucrainei. Rusia susţine ca avionul malaiezian a fost doborit de un avion de razboi ucrainean.

Ministrul grec de finante Yanis Varoufakis este citat de agentiile interbationale de presa cu declaratia ca bancile grecesti se vor deschide publicului martea viitoare, dupa referendumul de duminica. Grecii vor fi intrebati daca sunt sau nu de acord cu reformele si programul de austeritate propus de creditorii internationali Atenei pentru a continua acordarea de imprumuri si a evita intrarea tarii in faliment. Varoufakis a mai spus si ca pina atunci Atena va ajunge la o intelegere cu creditorii externi pentruca in opinia sa „Europa isi cunoaste interesul”.

La Bucuresti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a spus ca organizatia pe care o conduce „urmareste cu mare atentie si este îngrijorata de evolutiile din Grecia”, care este un membru important al NATO. Guvernul de la Atena, a spus secretarul general al NATO isi respecta indatoririle fata de NATO ceea ce „este bine pentru Grecia si pentru NATO”.