După numarearea a mai bine de un sfert din voturile exprimate în referendumul din Grecia se conturează o victorie clară a votului negativ: peste 61% împotriva planului de austeritate propus de creditorii externi. Un rezultat mult mai clar decât indicau somndajele de opinie efectuate înainte de referendum.

Pe insule, votul împotriva a fost si mai puternic, și anume în jur de 70%.

Dacă rezultatul final confirmă aceste cifre parțiale, votul grecilor este considerat și un vot masiv de încrederea în partidul Syriza și premierul Alexis Tsipars, care a inițiat referendumul cu două săptămâni în urmă . În ajunul referendumului, ministrul său de finanțe, Yanis Varufakis a acuzat chiar UE, intr-un interviu cu presa spaniola, că ar „teroriza” Grecia cu planul de austeritate și mai ales cu poziția inflexibilă pe care a adoptat-o față de cererile Atenei.

Pentru moment, nimeni nu comentează la Bruxelles dar pentru luni este deja programată o reuniune a reprezentanților grupului euro. Iar cancelara germană Angela Merkel se va întâlni cu președintele Franței, Francois Hollande.

Ambii au insistat ca Grecia să accepte un program de austeritate în schimbul continuării ajutorului financiar acordat de UE, Banca Mondială și FMI.

Acum s-ar putea ca singura cale de a evita ieșirea Greciei din zona Euro să fie restructurarea datoriei externe a țării, care este de peste 125% din PIB. Pentru unii experții, de neplătit în viitorul apropiat.

În Grecia s-au închis centrele de votare în referendumul privind programul de austeritate propus de creditorii externi și primele sondaje de opinie arată că votul împotriva ar fi ușor în avans.

Nu s-au făcut sondaje la ieșirea de la urne.

Până în ultimul moment partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipars a cerut grecilor să respinga programul de austeritate, ministrul de finanțe Yanis Varufakis a acuzat chiar UE, intr-un interviu sambata cu presa spaniola, că ar „teroriza” Grecia.

Opoziția din Grecia le cere alegătorilor să voteze „da” avertizând că este vorba de un vot pentru sau împotriva rămânerii în zona euro.

Ultimele sondaje aratau că peste 75 la sută din greci vor ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană.

Primele rezultate sunt așteptate în jur de ora 21.

În Grecia s-au închis centrele de votare în referendumul privind programul de austeritate propus de creditorii externi și un prim sondaj de opinie, citat de Radio France International, arată că votul împotriva ar fi ușor în față.

Până în ultimul moment partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipars a cerut grecilor să respinga programul de austeritate, ministrul de finanțe Yanis Varufakis a acuzat chiar UE, intr-un interviu sambata cu presa spaniola, că ar „teroriza” Grecia.

Opoziția din Grecia le cere alegătorilor să voteze „da” avertizând că este vorba de un vot pentru sau împotriva rămânerii în zona euro.

Ultimele sondaje aratau că peste 75 la sută din greci vor ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană.

Primele rezultate sunt așteptate în jur de ora 21.

Secretarul de stat american John Kerry a declarat duminică, 5 iulie , la Viena că negocierile cu Iranul privind programul nuclear iranian au făcut progrese semnificative dar „încă nu sunt acolo unde ar trebui să fie”.

„Acum trebuie să vedem dacă putem încheia aceste tratative” a mai declarat Kerry la o conferință de presă. Și a avertizat că Statele Unite vor părăsi negocierile dacă nu există voința unui compromis.

Negocierile ar trebui încheiate pe 7 iulie, având ca scop un acord prin care Iranul își limitează programul nuclear în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale. Se bănuiește că programul nuclear iranian are și o componentă militară, lucru respins categoric de Teheran.

Rămâne de negociat și textul unei rezoluții ONU prin care se ridică sancțiunile internaționale, dar care stabilește și un mecanism prin care acestea pot fi impuse din nou.

În Grecia are loc referendumul asupra programului de austeritate, propus de creditorii externi. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, alegătorii, în jur de 10 milioane, sunt împărțiti egal între „da” și „nu”. Până în ultimul moment partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipars a cerut grecilor să respinga programul de austeritate, ministrul de finanțe Yanis Varufakis a acuzat chiar UE, intr-un interviu sambata cu presa spaniola, că ar „teroriza” Grecia.

Opoziția din Grecia le cere alegătorilor să voteze „da” avertizând că este vorba de un vot pentru sau împotriva rămânerii în zona euro.

Ultimele sondaje aratau că peste 75 la sută din greci vor ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană.

Primele rezultate sunt așteptate în jur de ora 21.

La Viena, Iranul și țările Consiliului de Secuirtate ONU plus Germania au făcut progrese importante în negocierile care ar trebui să ducă la un acord final, dar rămân probleme complicate de rezolvat, cum ar fi modul de a verifica activitatea nucleara din trecut a Iranului.

Negocierile ar trebui încheiate pe 7 iulie, având ca scop un acord prin care Iranul își limitează programul nuclear în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale. Se bănuiește că programul nuclear iranian are și o componentă militară, lucru respins categoric de Teheran.

Rămâne de negociat și textul unei rezoluții ONU prin care se ridică sancțiunile internaționale, dar care stabilește și un mecanism prin care acestea pot fi impuse din nou.

Hillary Clinton, candidată la președinția americană și fost Secretar de Stat, a declarat că speră ca Statele Unite să încheie un acord „puternic si verificabil” cu Iranul - declarație care o pune într-o poziție diametral opusă de cea a contracandidaților republicani care au respins acordul pentru moment drept mult prea conciliant față de Iran.

Actualele negocieri de la Viena cu Iranul au fost lansate cu ajutorul lui Clinton, când conducea diplomația americană.

Serbia a cerut Rusiei să se opună, în Consiliul de Securitate ONU, unui proiect de rezoluție care califică drept act de „genocid” uciderea la Srebrenica a circa 8 mii de bărbați și băieți musulmani. Masacrul a avut loc cu 20 de ani în urmă, în timpul războiului din Bosnia-Herțegovina și a fost comis de milițiile sârbilor bosniaci.

Președintele Serbiei, Tomislav Nikolic, i-a adresat o scrisoare lui Vladimir Putin în care îl roagă să respingă proiectul britanic de rezoluție. Se pare că Rusia are propriul proiect care nu menționează Srebrenita, deşi rezoluția ar trebui adoptată pentru a marca trecerea a 20 de ani de la masacrul din 1995.

La Erevan, mii de persoane continuă să protesteze împotriva unei anunțate scumpiri a electricității, iar manifestanții au avertizat că vor începe să mărească presiunile. Ei au dat autorităților o dată limită până la care trebuie să renunțe la majorarea prețurilor după care au anunțat că în fiecare zi se vor apropia un pic mai mult de sediul președinției. Cum era de așteptat, poliția a avertizat împotriva unei escaladări a tensiunilor. Centrul capitalei armene este blocată parțial de două săptămâni.

Administraţia de la Tiraspol a spus că are datorii de aproape 400 de milioane de ruble (peste 400 de milioane de lei) la achitarea salariilor şi pensiilor, transmite IPN, citând presa din Tiraspol.

S-a precizat ca in primele șase luni ale anului, bugetul acumulat pentru plata pensiilor și salariilor este cu circa 200 de milioane de ruble mai mic.

Administraţia a mai precizat că veniturile totale sunt până acum de 1,8 miliarde de ruble în timp ce cheltuielile au fost de peste 2,5 miliarde.

Mai sunt datorii la asigurarea cu medicamente, alimentaţia din spitale şi instituţiile rezidenţiale, asigurarea cu combustibili şi lubrifianţi etc.

Vineri seară, vicepremierul pentru integrare Valeriu Osipov declara că autoritățile de la Chişinăul nu se opun ajutorului oferit Transnistriei de către Federaţia Rusă, doar că acesta trebuie să fie transparent și făcut cu înştiinţarea guvernului de la Chişinău.

La Chișinău are loc comemorarea victimelor deportărilor din Basarabia, ocazie cu are se organizează spectacolul „Memoriile Deportărilor” (5 iulie 1949 – 5 iulie 2015) cu elemente teatralizate, interviuri cu deportaţi şi proiecţie de film.

În Grecia are loc refrendumul privind programul de austeritate, cerut de creditorii externi. Centrele de votare s-au deschis dimineața la 7 iar primele rezultate sunt așteptate în jur de ora 21.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, alegătorii, în jur de 10 milioane, sunt împărțiti egal între „da” și „nu”. Până în ultimul moment partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipars a cerut grecilor să respinga programul de austeritate, ministrul de finanțe Yanis Varufakis a acuzat chiar UE, intr-un interviu sambata cu presa spaniola, că ar „teroriza” Grecia.

Tot ultimele sondaje arătau că peste 75 la sută din greci vor ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană.

Tările care „iubesc pacea” trebuie să fie unite în fața unei Rusii care devine din ce in ce mai agresivă dar și în fața milițiilor organizației teroriste a Statului Islamic, a declarat senatorul republican Roger Wicker într-un interviu cu Europa Liberă.

Răspunsul lumii la agresiunea Rusiei în Crimeea trebuie să fie „decisă și consecventă” a mai spus senatorul.

Wicker, co-președinte al Comisiei Helsinki pentru drepturile omului din Congresul american, a mai declarat că sprijinul acordat de Rusia separatiștilor din Georgia, Moldova și Ucraina ca și anexarea peninsulei Crimeea violează ”toate principiile ” acordurilor de la Helsinki și ale Chartei ONU.

Senatorul Wicker a mai declarat că poporul rus are tot sprijinul Statelor Unite dar că va fi nevoie, probabil, de o „schimbare de regim” înainte ca libertatea să vină și în Rusia.

La Viena, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat că până la sfârșitul anului ar putea publica raportul privind programul nuclear al Iranului, respectiv dacă Iranul a încercat sau nu să producă arme nucleare. Pentru aceasta, a precizat Yukiya Amano, are însă nevoie de cooperarea Teheranului.

Iranul respinge acuzațiile că programul său nuclear ar avea și o componentă militară.

Între timp continuă negocierile între Iran și țările Consiliului de Securitate ONU plus Germania privind acordul care să limiteze programul nuclear iranian în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale.

O condiție pentru acest acord este ca AIEA să aibă condițiile necesare pentru a-și încheia raportul.

Relațiile americano-ruse au o importanță centrală pentru asigurarea stabilității internaționale a scris președintele Vladimir Putin in mesajul adresat cu ocazia zilei naționale a Statelor Unite. Și a adăugat că aceste relații trebuie să se bazeze pe „egalitate și respect pentru interesele ambelor state”.

De la amexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia, schimbul de replici dintre Moscova și Washington a devenit din ce în ce mai tăios. Luna trecută, șeful consiliului de securitate rus afirma chiar că Statele Unite vor să distrugă Rusia.

Cel puțin o mie de membri ai unor organizații naționaliste și unități de voluntari au demonstrat la Kiev cerând reluarea ofensivei militare împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. La marșul de vineri au luat parte reprezentanți ai grupării de extremă-dreapta Sectorul de Dreapta și veterani din milițiile de voluntari care au luptat în Donetsk și Luhansk. Participanții au cerut de asemenea denunțarea acordul de încetare a focului semnat în februarie la Minsk.

Parlamentul afgan l-a respins și pe al doilea candidat la funcția de ministru al apărării propus de președintele Ashraf Ghani. De nouă luni, Afganistanul nu are un guvern complet în timp ce milițiile Taliban și cele ale organizațiilor islamice extremiste își extind ofensiva , lansata din 2014 când s-a încheiat misiunea trupelor internaționale, conduse de Statele Unite.

Dialogul cu Tiraspolul trebuie să continue indiferent de cine va fi la guvernare a declarat vineri seară vicepremierului pentru integrare în exerciţiu, Victor Osipov, citat de IPN. Osipov a explicat, într-o emisiune televizată, că ultimele amenințari ale Tiraspolului cu o serie de limitări ale liberătții de circulație pentru cetățenii din dreapta Nistrului sunt doar o expresie a problemelor economice majore cu care se confruntă regiunea. În acest context, el a precizat că autoritățile de la Chişinăul nu se opun ajutorului oferit Transnistriei de către Federaţia Rusă, doar că acesta trebui să fie transparent și făcut cu înştiinţarea guvernului de la Chişinău.

Liderul Partidul Liberal Mihai Ghimpu a declarat vineri seara la ProTV că formarea unei noi majorități între partidul său, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat ar putea fi anunțată săptămâna viitoare și a precizat că negocierile nu vor fi publice: „În weekend fiecare din noi va purta discuţii în cadrul partidului şi va decide. Cred că săptămâna viitoare vom decide împreună. Până ce nu vom decide, dacă va fi formată alianţa sau nu, presa nu va avea acces”. Liderul liberal a respins ideea ca președintele țării să fie ales direct, dar pentru a se evita o nouă criza a propus două modificări: „Funcţia de preşedinte... trebuie să fie partajată” și „trebuie revizuită prevederea constituţională care se referă la modul de alegere a preşedintelui pentru ca acesta să poată fi ales cu o majoritate simplă se voturi”. În acest context, Mihai Ghimpu a respins ideea alegerilor anticipate înaintată de Partidul Socialiștilor.

Foștii acționari ai companiei ruse de petrol Yukos încearca să aducă în fața justiție americane cererea lor ca Rusia să respecte verdictul Curții Internaționale de Apel, care le-a recunoscut dreptul la despăgubiri în valoare de 50 de miliarde de dolari. Dacă reușesc, relatează presa de la Londra, guvernul american ar putea fi obligat să înghețe bunuri ale statului rus din Statele Unite. O mișcare similară au făcut autoritățile din Franța și Belgia luna trecută, dar au revenit asupra deciziei de a sechestra bunurile statului rus. Moscova afirmă că nu recunoaște juristicția Curții Internaționale de Apel pentru că nu a ratificat documentul de aderare la aceasta structură internațională.

Zeci de mii de greci au demonstrat vineri seara la Atena pentru dar și impotriva programului de austeritate cerut de creditorii externi pentru a continua să ajute financiar Grecia. Duminică, în Grecia are loc referendumul privind acest program de reforme, organizat de partidul de guvernământ Siryza care le cere grecilor să respingă reformele cerute de creditori. Dar pentru prima dată tot vineri au apărut sondaje de opinie care indică o posibilă victorie a celor care pledează pentru acceptarea măsurilor de austeritate. În cazul unui vot pentru reforme, premierul Alexis Tsipras a avertizat că va demisiona. Marți, Grecia nu și-a achitat tranșa scadentă din datoria pentru Fondul Monetar Internațional. Băncile și bursa au fost închise la începutul săptămânii, iar ciruculația banilor a fost limitată.

Noul ministru de finanțe al Ucrainei, Natalie Jaresko a anunțat vineri că Ucraina nu a primit împrumutul de 3 miliarde de dolari de la FMI și Banca Mondială pentru că a nu a făcut reformele cerute de cele două instiutii financiare. Jaresko a scris pe Facebook că reformele ar fi fost blocate în parlament și a cerut din nou legislativului de la Kiev să adopte legile privind protecția micilor economii; crearea unui structuri care să lupte cu coruția; restructurarea companiei de distribuire a gazului Naftogaz și instituirea unui control asupra furnizorilor de utilități.

Agenția internațională de rating Fitch nu a redus calificativul dat economiei ruse dar a avertizat vineri că perspectivele de viitor sunt sumbre daca Rusia va continua să fie confruntată cu sancțiuni internaționale și dacă persistă tensiunile cu Occidentul. Alte două mari agenții de rationg, Moody’s și Standard & Poors au clasificat deja obligațiunile statului rus în categoria celor lipsite de orice valoare („maculatură”). Fitch se așteaptă ca anul viitor, economia Rusiei să crească cu aproximativ 3,5 la sută, insuficient însă pentru a depăși recesiunea profundă în care a intrat de la anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, în martie anul trecut. Toate cele trei agenții sunt însă de acord că problema cea mai mare pentru economia rusă este prețul scăzut al petrolului pe piața internațională.

Puterea de negociere a Greciei cu creditorii va fi redusă substanțial dacă grecii votează „nu” la referendumul din 5 iulie, a afirmat vineri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, adăugînd că și dacă votul pentru „da” învinge, negocierile viitoare vor fi în continuare dificile. Premierul grec Alexis Tsipras spune că un „nu” la referendum ar putea ajuta Grecia să negocieze termeni mai buni de la creditorii ei internaționali - Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, și Banca Centrală Europeană. Un sondaj de opinie dat publicității de Institutl Alco de la Atena sugerează că 44,8 la sută dintre greci intenționează să voteze „da” la referndumul de duminică și 43,4 la sută dintre ei favorizează votul pentru „nu”.

Șeful Agenției ONU pentru energie atomică (IAEA) a declarat după o vizită în Iran că agenția pe care o conduce și Teheranul se înțeleg mai bine în anumite chestiuni, dar că nu s-a ajuns la un progres semnificativ în privința problemelor nerezolvate legate de programul nuclear iranian. Yukiya Amană a făcut aceste afirmații vineri, după o vizită de două zile în Iran la invitația autorităților de la Teheran. Iranul și principalele puteri mondiale încearcă să ajungă la un acord final potrivit căruia Teheranul își va reduce programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale impuse Iranului. Autoriățile iraniene neagă că programul lor nuclear are o componentă militară, cum bănuiesc Statele Unite și aliații lor occidentali.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin intenționează să-l întîlnească pe omologul său iranian Hassan Rohani săptămâna viitoare ân localitatea rusă Ufa. Rusia organizează între 9-10 iulie la Ufa un summit al Organizației Cooperării de la Șanhai, din care fac parte Rusia, Kazahstan, Kîrgîstan, China, Tadjikistan și Uzbekistan. Iranul este observator.