Premierul Valeriu Streleț s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James D. Pettit, cu care a discutat despre situația socială și politică din țară, inclusiv despre protestele în masă din centrul capitalei, anunță un comunicat de la Guvern.

Cu această ocatzie, premierul și-a reiterat „ferma convingere că demisia guvernului ar agrava și mai mult situația”. Valeriu Streleț a spus că guvernul dorește „sincer” să schimbe lucrurile, acordând prioritate „stabilităţii financiar-economice, reformei judiciare, dezvoltării infrastructurii energetice, spectrului de probleme sociale, reformei administraţiei publice şi consolidării societăţii”.

Cei doi am mai discutat aspecte legate de chestiunea transnistreană și de apropiata vizită a misiunii FMI la Chișinău.

Potrivit comunicatul de presă de la Guvern, ambasadorul James D. Pettit a menţionat că „asigurarea stabilităţii şi continuarea reformelor de modernizare sunt de o importanţă majoră”. Oficialul american a reiterat sprijinul ţării sale pentru Republica Moldova și a mulțumit pentru faptul că autoritățile moldovene au comemorat victimele atacurilor teroriste din SUA de acum 14 ani.

Ambasadorul James D. Pettit a fost primit și de președintele Nicolae Timofti. La întâlnire, potrivit unui comunicat al Președinției, s-a discutat, între altele „despre evoluția evenimentelor publice recente” din Republica Moldova. Un alt subiect a fost „rezolvarea conflictului transnistrean prin consensul tuturor părților antrenate în negocieri”. Comunicatul spune că ambasadorul James D. Pettit „a reiterat susținerea SUA pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova”.

Organizația Internațională pentru Migrație a anunțat că un număr record de 432.761 de refugiați și migranți au traversat Marea Mediterană de la începutul lui 2015, un număr mai mult de cît dublu față de 2014. Potrivit datelor publicate vineri de OIM, se estimează că peste 300.000 de oameni au sosit pe mare în Grecia pînă la începutului acestei săptămâni, alți peste 120.000 în Italia, peste 2.100 în Spania, și 100 în Malta. În timpul săptămânii, Agenția ONU pentru Refugiați - UNHCR, a făcut apel la strîngerea sumei de 30 de milioane 500 de mii de dolari pentru a ajuta la rezolvarea crizei refugiațiilor din Europa în 2016.

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat vineri că începând cu data de 15 septembrie oricine va intra ilegal pe teritoriul Ungariei va fi arestat, făcând referire în special la refugiații care trec clandestin granița sârbo-ungară. El a criticat de asmenea Comisia Europeană pentru intenția de a impune cote obligatorii de refugiați fără consimțământul șefilor de stat din Uniunea Europeană. În 15 septembrie în Ungaria intră în vigoare o lege care pedepsește trecerea ilegală a frontierei ungare cu până la 5 ani de închisoare.

Azerbaigianul a anulat vizita unei delegații a Comisiei Europene la Baku și a amenințat să-și revizuiască relația cu Uniunea Europeană, după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere autorităților azere să o elibereze din închisoare pe jurnalista de investigație Hadija Ismailova, și pe mai mulți activiști pentru drepturile omului din Azerbaigian. Ministerul azer de externe a dat publicității o declarație în 11 septembrie în care se spune că „decizia de a suspenda vizita delegației europene este legată de o rezoluție părtinitoare la adresa Azerbaigianului”. Declarația mai spune că „vom revizui legăturile cu Uniunea Europeană, unde tendințele anti-azere și anti-islamice sînt puternice.”

Liderii mișcării civice Demnitate și Adevăr din Moldova au chemat la un amplu protest în centrul Chișinăului duminică 13 septembrie, la o săptămână după ce mișcarea DA a scos în stradă zeci de mii de oameni nemulțumiți de corupția endemică din Republica Moldova, în cea mai mare demonstrație de protest din istoria post-sovietică a acestei țări. Demnitate și Adevăr cere demisia președintelui Nicolae Timofti, a premierului Streleț și a liderilor mai multor organisme statale anticorupție. Se mai cer alegeri anticipate în luna martie. Joi, organizatorii protestelor s-au întîlnit cu premierul Valeriu Streleț pentru a-i cere din nou demisia guvernului și formarea unei „noi clase politice”. Streleț a respins cererrea, dar s-a arătat dispus să negocieze cu protestatarii revendicările lor nepolitice, între care și ancheta privind fraudarea băncilor din 2014. Potrivit unor relatări din Moldova, liderii mișcării Demnitate și Adevăr s-ar putea folosi de demonstrația din 13 septembrie pentru a discuta transformarea mișcării în partid politic.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi face o vizită privată în regiunea ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Berlusconi a sosit în 11 septembrie în orașul Ialta, unde intenționează să viziteze împrejurimile și să aibă mai multe întîlniri. În 8 septembrie, un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că „nu este exclus” ca Berlusconi să se întîlnească cu președintele rus Vladimir Putin în timpul călătoriei. Se așteaptă ca fostul premier italian să viziteze și orașul Sevastopol, unde se află flota rusă de la Marea Neagră.

Poliția din Moscova l-a reținut pe activistul naționalist Dmitri Demușkin sub acuzația că a postat pe rețelele sociale un video care conținea simbolul organizației interzise Slavianski Soyuz (Uniunea Slavă). Demușkin a fost reținut în 11 septembrie și urmează să fie prezentat unui tribunal.

Autoritățile electorale din Belarus au înregistrat patru candidați pentru alegerile prezidențiale din 11 octombrie, care se așteaptă să prelungească regimul autoritar al președintelui Aliaksandr Lukașenka. Între concurenții acceptați pentru scrutinul prezidențial în 10 septembrie, ultima zi a înregistrării candidaturilor, se află și prima femeie candidată la alegerile pentru funcția de șef de stat, Tatsiana Karatkevici, membră a mișcării de opoziției Havary Pravdu (Spune Adevărul). Karatkevici a cerut membrilor Comisiei Electorale Centrale să respingă înregistrarea candidaturii lui Lukașenka, care e la putere din 1994, spunînd că acesta trebuie să fie deja obosit și are nevoie să iasă la pensie.

Un purtător de cuvînt al Agenției ONU pentru Refugiați a salutat oferta Statelor Unite de a primi 10.000 de refugiați sirieni, spunînd însă că Washingtonul ar putea face mai mult. Purtătorul de cuvînt William Spindler a mai spus la Geneva vineri că Agenția ONU urmărește îndeaproape rolul armatei maghiare în timp ce Ungaria încearcă să facă față fluxului de refugiați, adăugînd că armata și poliția trebuie să respecte drepturile refugiaților. Între timp, Austria a închis parțial vineri dimineață autostrada Budapesta-Viena pe unde mii de migranți și refugiați se deplasează pe jos, renunțând să mai aștepte transportul promis de autoritățile care nu fac față numărului lor mare. Austria a închis autostrada A4 în apropiere de granița cu Ungaria, lăsând deschisă numai banda pe sensul spre Budapesta. Potrivit Agenției ONU pentru refugiați, mai mult de 380.000 de refugiați, jumătate din ei sirieni, au ajuns în Europa anul acesta, și se așteaptă ca numărul lor să crească rapid în următoarele săptămâni și luni.

Zeci de mii de persoane se vor aduna la ground zero din New York pentru a marca 14 ani de la atacurile teroriste care au avut loc în 11 septembrie 2001 în Statele Unite. Pe locul unde se ridicau blocurile gemene de la World Trade Center se află acum un platou memorial și un muzeu. Aniversarea va fi marcată de citirea numelor tuturor victimelor, pe fundalul unor dangăte de clopot. Aproape 3.000 de oameni au fost uciși, după ce teroriști Al-Qaida au deturnat patru avioane de pasageri - două dintre ele au fost izbite de turnurile gemene de la World Trade Center din New York, și un al treilea în clădirea Pentagonului de la Washington. Al patrulea aparat s-a prăbușit pe un câmp în Pennsylvania, după ce pasagerii i-au atacat pe atentatori. Președintele Baracj Obama va marca aniversarea cu o vizită la baza militară Fort MEade din Maryland, iar ministrul apărării Ash Carter va participa la o ceremonie de comemorare la Pentagon.

Liderii politici de la Chișinău au transmis mesaje de solidaritate cu Statele Unite, cu ocazia comemorării victimelor atacurilor din 11 septembrie 2001, relatează portalul Deschide.md. Potrivit sursei citate, unii din liderii politici moldoveni au afirmat că victimele tragicului eveniment nu vor fi uitate, iar alţii că e nevoie de întărirea capacităţilor pentru combaterea terorismului. Preşedintele parlamentului Andrian Candu a publicat pe Facebook un mesaj adresat cetăţenilor americani în care se spune că: „această tragedie trebuie să ne unească pe toți în lupta de menținere a păcii, siguranței și liniștii fircărui om, indeferent de naționalitate și apartenența etnică."

Jurnal.md relatează că o delegaţie a protestatarilor din centrul Chișinăului urma să se întîlnească vineri cu ambasadorul american în R.Moldova James Pettit. Reprezentanţii protestatarilor s-au întâlnit deja cu şeful Delegaţiei Europene la Chişinău Pirkka Tapiola, şi cu reprezentanţii Ambasadei Germaniei. Potrivit sursei citate, diplomaţii străini au dat asigurări că le vor încuraja pe autorităţile moldovene să comunice cu grupul de reprezentare al demonstranților din Piaţa Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Preşedintele Asociaţiei obşteşti Moldova Mea Fiodor Ghelici le propune protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale să accepte alături de ei şi reprezentanţi ai altor etnii, vorbitori de rusă, şi să nu mai insiste pe demisia guvernării, dar să ceară ca această guvernare să-şi facă datoria. Vorbind la o conferință de presă organizată de IPN, Fiodor Ghelici a afirmat că demisia guvernării în prag de iarnă ar fi o catastrofă pentru R.Moldova. El a înaintat de asemenea mai multe propuneri, între care alegerea președintelui țării prin vot popular, creșterea pensiei minime la nivelul minimului de existență și anularea imunității judecătorești. Liderul Asociației Moldova Mea a mai spus că dacă organizatorii protestelor ţin la soarta moldovenilor îi vor accepta propunerile şi-l vor lăsa să-şi transmită mesajul pe scena din Piaţă, în limba rusă.

Direcția Națională Anticorupție din România neagă că un procuror al său va veni la Chişinău pentru a studia dosarele Centrului Naţional Anticorupţie. Purtătoara de cuvânt a DNA Livia Săplăcan este citată de TV7 cu declarația că legislaţia română nu permite acest lucru, că DNA poate organiza doar schimburi de experiență, nicidecum expertiza dosarelor dintr-un alt stat, și că oricum DNA nu are cunoștință de venirea unui procuror al său la Chișinău, așa cum susține presa moldoveneasă că a anunțat joi președintele parlamentului moldovean Andrian Candu. Pe de altă parte, PublikaTV anunță că săptămâna viitoare sînt așteptați în capitala R.Moldovei Cristi Danileț, membru în Consiliul Suprem al Magistraturii din România, și procurorul-șef adjunct al DNA Nistor Călin, care vor participa la o conferință internațională intitulată: „Anticorupția: Situația actuală și studiul de caz al României”.

Austria anunță că a închis parțial azi dimineață autostrada care face legătura între Budapesta și Viena pe unde mii de migranți și refugiați se deplasează pe jos, renunțând să mai aștepte transportul promis de autoritățile care nu fac față numărului lor mare. Austria a închis autostrada A4 în apropiere de granița cu Ungaria, lăsând deschisă numai banda pe sensul spre Budapesta. Un purtător de cuvânt al poliției austriece, citat de Reuters, a spus că aproximativ opt mii de oameni au intrat în Austria joi, iar alți 3600 după miezul nopții și în cursul dimineții. În aproape o săptămână de când Austria și Germania au spus că vor lăsa valul de migranții și refugiații să intre pe teritoriul lor, prin Austria au trecut zeci de mii de oameni, mulți din Siria, venind prin Grecia, țările balcanice și Ungaria, iar fluxul continuă.

Nina Ștanski, șefa departamentului de externe de la Tiraspol, care este și reprezentantul politic al regiunii transnistrene la negocierile în formatul 5+2, va fi înlocuită în funcție de adjunctul ei Vitali Ignatiev, scrie portalul Newsmaker.md, care citează surse diplomatice. Anunțul oficial va fi făcut în scurt timp, notează sursa citată. Anterior, administrația de la Tiraspol anunțase că Nina Ștanski pleacă din funcție pentru că se căsătorește cu Evgheni Șevciuk, liderul regiunii, urmând „să exercite atribuțiile de primă doamnă”. Vitali Ignatiev este născut în 1980, în orașul Kotovsk din regiunea Odesa, și lucrează în cadrul departamentului de externe de la Tiraspol din 2002. În 2010 el a fost numit în funcția de adjunct al șefului acestei instituții.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a insistat că acordurile de la Minsk despre reglementarea conflictului din estul Ucrainei trebuie să fie implementate pe deplin până la sfârșitul acestui an. Vorbind la o conferință de presă la Kiev, Poroșenko a spus că implementarea „nu poate fi extinsă” dincolo de sfârșitul lui 2015 și că i-a cerut fostului președinte Leonid Kucima care reprezintă Ucraina la negocieri să nu accepte extinderea procesului în 2016. O asemenea idee a fost lansată de președintele Parlamentului European, Martin Schulz și îmbrățișată de reprezentanții sprijiniți de Rusia din regiunile Luhansk și Donețk. Poroșenko a mai cerut comunității internaționale sporirea „măsurilor restrictive” împotriva Moscovei, în cazul în care continuă să ocupe Crimeea și să „împiedice procesul de reglementare” în estul Ucrainei. Liderul de la Kiev mai crede că Rusia și-a intensificat recent activitățile militare în Siria, pentru că nu a primit un răspuns dur când a anexat Crimeea.

Un lider al platformei „Dreptate și Adevăr” a chemat suporterii să vină „în număr cât mai mare” la un nou protest de amploare în centrul Chișinăului, duminică, 13 septembrie. Apelul a fost lansat de avocatul Andrei Năstase în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, unde sute de protestatari au rămas într-un orășel de corturi toată săptămâna, în urma amplei demonstrații de duminica trecută împotriva corupției și furtului din bănci. Năstase a mai spus că liderii protestatarilor cer ca Parlamentul și Guvernul să se întrunească sâmbătă într-o ședință comună pentru a demite mai mulți demnitari, inclusiv guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, procurorul general, Corneliu Gurin, președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Joi, reprezentanții platformei DA s-au întâlnit în premieră cu primul ministru Valeriu Streleț și spicherul Andrian Candu. Cei doi au refuzat să demisioneze. Premierul Streleț a spus că o criză politică și alegeri anticipate ar avea consecințe sociale și economice grave.

Zeci de mii de oameni sunt așteptați să se adune diseară pentru comemorări la „ground zero”, locul turnurilor gemene de la New York distruse în atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Fostul World Trade Center este astăzi o piață de comemorare și un muzeu. Împlinirea a 14 ani de la atacurile teroriste va fi comemorată prin tragerea clopotelor și citirea numelor celor aproape trei mii de oameni uciși de teroriștii rețelei en Al-Qaeda, care au deturnat patru avioane de pasageri. Două s-au izbit de turnurile gemene de la New-York, unul de clădirea Pentagonului, la Washington, iar al patrulea s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au învins teroriștii. Președintele Barack Obama va marca împlinirea celor 14 ani de la atacuri printr-o vizită la baza militară Fort Meade din Maryland, iar ministrul apărării Ash Carter va participa împreună cu alți oficiali la ceremonii de comemorare la Pentagon.

Partidul Comuniștilor a spus că vina pentru protestele din Chișinăului o poartă guvernarea „criminală şi nelegitimă” din ultimii șase ani care ar fi „sărăcit populația”, dar a respins ideea unor alegeri anticipate. Într-o declarație difuzată de PCRM, liderii protestelor sunt criticați că ar fi renunțat la revendicări social-economice și s-ar fi axat în „exclusivitate pe probleme și ambiții politice”. PCRM mai spune că alegerile nu vor duce la înlocuirea actualei guvernări în condițiile a ceea ce numește o „democraţie limitată” în Republica Moldova. Poziția comuniștilor în privința anticipatelor coincide cu cea a majorității de guvernământ. Dintre partidele parlamentare, numai Partidul Socialiștilor s-a pronunțat pentru anticipate, dar insistă să aibă loc cât mai grabnic. Platforma DA care a organizat protestele împotriva corupției și furtului din bănci a cerut anticipatele la primăvară.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a criticat liderii protestelor din centrul Chișinăului și cererea de a se organiza alegeri anticipate. Într-o postare pe Facebook, Ghimpu a acuzat platforma DA că ar urmări numai apărarea intereselor oamenilor de afaceri fugari Victor și Viorel Țopa. Cei doi au fost condamnați la închisoare pentru presupuse delicte economice, dar s-au refugiat în Germania, spunând că dosarele le-ar fi fost fabricate la comanda fruntașului PD, Vlad Plahotniuc. „Platforma DA nu face altceva decât să exploateze durerea și nevoile oamenilor. Scopul fiind altul - scoaterea de la pușcărie a șefilor lor, patronii televiziunii Jurnal TV, verișorii Topa", a scris pe Facebook Ghimpu, al cărui partid a revenit la guvernare în luna iulie. El este primul dintre liderii partidelor puterii care a comentat public protestul non-stop din centrul Chișinăului, aflat în a șasea zi.

Cel mai mare producător de pâine din Republica Moldova, întreprinderea „Franzeluța” a anunțat că ieftinește la loc produsele de panificație, de astăzi, renunțând la recenta majorare a prețului. Într-un comunicat de presă, administrația „Franzeluța” a explicat că „pe piaţa internă încă nu este stabilit costul grâului, iar majorarea tarifelor la gaz şi energia electrică a fost suspendată”. La 15 august, Asociația Brutarilor şi Asociația Națională a Industriilor de Panificație şi Morărit din care face parte Franzeluța au scumpit pâinea în medie cu 15%, explicând-o prin scumpirea făinii și majorarea tarifelor la energie suspendată între timp. Ieftinirea survine după ce Consiliul Concurenţei a spus săptămâna trecută că scumpirea din august s-ar fi datorat unei înţelegeri de cartel.

Liderii protestatarilor din centrul Chișinăului s-au întâlnit separat cu premierul Valeriu Streleț și cu spicherul Andrian Candu, dar întâlnirile de joi s-au încheiat fără vreun rezultat pentru protestatari. Primul ministru le-a spus reprezentanților platformei DA că nu va demisiona pentru că o criză politică va avea consecințe sociale și economice grave. Președintele Parlamentului le-a spus că alianța majoritară înțelege că încrederea cetățenilor este „minimă”, dar că va încerca să o recupereze prin „acțiuni de reformă”. A fost prima întâlnire cu demnitarii a liderilor platformei DA, care a adunat duminică zeci de mii de oameni la Chișinău, cerând numeroase demisii la vârf și alegeri anticipate din cauza furturilor din bănci și corupției. Protestul continuă la o intensitate mai mică în Piața Marii Adunări Naționale, unde au fost instalate zeci de corturi.

Președintele american Barack Obama a spus că blocarea unui prim vot în Senat pentru respingerea acordului nuclear cu Iranul este „o victorie a diplomației pentru securitatea națională americană și pentru siguranța și securitatea lumii”. Președintele Obama a vorbit joi, după eșuarea unei tentative din Senat a republicanilor de a include pe ordinea de zi o rezoluție împotriva acordului cu Iranul. 58 de senatori au votat pentru ca rezoluția să fie examinată, iar 42 împotrivă, dar Republicanilor nu le-au ajuns două voturi. Dacă nu este respins de Congres până la 17 septembrie, acordul puterilor internaționale cu Iranul, care prevede reducerea programului nuclear iranian în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale, intră în vigoare și în Statele Unite. Opoziția republicană a spus că eșecul de joi nu este ultimul cuvânt al Senatului, care va face o nouă tentativă săptămâna viitoare.

Un lider de opoziție din Belarus, Mikalai Statkevici, a organizat un miting neautorizat la Minsk. Fost candidat prezidențial, Statkevich a petrecut cinci ani în închisoare, fiind condamnat pentru „organizarea tulburărilor în masă”. Dar a fost grațiat de președintele Aliaksandr Lukașenka și eliberat luna trecută. Poliția a supravegheat protestul de joi, la care au luat parte câteva sute de oameni, dar nu l-a întrerupt. Statkevici a îndemnat opoziția să se unească iar pe alegători - să boicoteze alegerile prezidențiale de la 11 octombrie, la care Lukașenka va candida pentru un nou mandat. Printre participanții la protest s-au numărat alte câteva figuri ale opoziției.