Înfrîngerea grupării Statul Islamic este imposibilă fără cooperarea cu guvernul sirian, a spus președintele rus Vladimir Putin. Vorbind la summitul Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă - OTSC de la Dulanbe, Putin a afirmat că Moscova a furnizat ajutor militar guvernului președintelui Bașar al-Assad, și va continua să facă asta. Liderul de la Kremlin a respins acuzațiile că sprijinul acordat de Rusia lui Assad a generat fluxul de refugiați, spunînd că, dimpotrivă, fără sprijinul rusesc dat guvernului sirian numărul sirienilor care se îndreaptă acum spre Europa ar fi fost mult mai mare.

Un tribunal rus a decis că femeia-pilot ucraineană Nadia Savcenko va rămâne în închisoare cel puțin încă șase luni. Decizia a fost luată după reluarea audierilor preliminare în procesul intentat femeii-pilot ucrainene Nadia Savcenko, pusă sub acuzare pentru difuzarea de informații care au dus la uciderea a doi jurnaliști ruși. Audierile din orașul rusesc Donețk din regiunea Rostov au loc cu ușile închise. Oficialitățile ruse susțin că Savcenko, care făcea parte dintr-un batalion de voluntari ce lupra cu separatiștii ruși în estul Ucrainei, a furnizat coordonatele pentru un atac cu mortiere care i-a ucis pe jurnaliști vara trecută. Nadia Savcenko respinge ferm acuzațiile și spune că a fost capturată de rebeli în Ucraina și dusă forțat peste graniță în Rusia.

Iranul dorește ajutorul Chinei în eliminarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, și e gata să găzduiască mai multe firme chinezești după ridicarea sancțiunilor împotriva Teheranului. Declarația a fost făcută la Beijing în 15 septembrie de ministrul iranian de externe Mohamad Javad Zari la începutul convorbirilor cu omologul său chinez Wang Yi. În iulie, Teheranul și cele cinci state membre în Consiliului de Securitate ONU plus Germania au ajuns al un acord de ridicare sancțiunilor internaționale impuse Iranului, în schimbul reducerii programului nuclear iranian, despre care Occidentul crede că e menit construirii armei atomice. China este cel mai mare consumator de petrol iranian, iar Zarif a spus că economia chineză și cea iraniană sînt complementare. Șeful diplomației chineze a afirmat că țara sa se va ține de promisiunea de a juca unrol activ și constructiv în aplicarea acordului nuclear cu Iranul, pe care de altfel l-a moderat.

Poliția ungară spune că a arestat nouă migranți sirieni și șapte afgani pentru trecerea ilegală a gardului fortificat care se află de-a lungul graniței cu Serbia. În 15 septembrie în Ungaria a intrat în vigoare o lege care pedepsește cu închisoarea sau cu deportarea intrarea ilegală pe teritorriul acestei țări. Știrea vine după ce miniștrii de interene din statele Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord cu relocarea celor 120.000 de refugiați care se află acum în Italia, Grecia și Ungaria potrivit planului anunțat de Comisia Europeană. Planul prevede cote de refugiați pentru fiecare stat membru al UE. Franța și Germania, destinațiile predilecte ale refugiaților, sprijină ideea cotelor, dar alte state membre, cum ar fi Cehia, Slovacia și Ungaria, resping cotele.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Moscova va ajuta Tadjikistanul să-și păstreze stabilitatea după recentele violențe soldate cu mai mult de 20 de morți. Putin a făcut această declarație marți 15 spetembrie în capitala tadjică Dușanbe în cadrul summitului Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă - OTSC, o replică la Alianța Nord-Atlanticăm din care fac parte Rusia și mai multe țări din Asia Centrală și Caucaz. În 4 septembrie, persoane înarmate loiale fostului ministru adjunct al apărării din Tadjikistan Abduhalim Nazarzoda au avut un schimb de focuri cu forțele gubernamentale. Autoritățile tadjice spun că Nazarzoda și sprijinitorii lui au atacat o secție de poliție și un depozit de armanent de lîngă Dușanbe, atac soldat cu moartea a nouă polițiști și a 17 suspecți. La summitul OTSC de la Dușanbe, președintele Putin a spus că Moscova e îngrijorată de o posibilă răspîndire a violenței din Afganistan în Tadjikistan și în alte țări din Asia Centrală.

Protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chișinău pichetează sediul Centrul Naţional Anticorupţie, după ce liderii protestatarilor au prezentat agenda acţiunilor pentru următoarele zile, anunţă IPN. Membrii Platformei civice Demnitate şi Adevăr au anunțat că în 16 septembrie va fi pichetată reşedinţa preşedintelui Republicii Moldova (cu lozinca „Trezirea preşedintelui Timofti”), urmînd ca în aceeași zi să fie pichetat și guvernul, care se reunește miercuri în ședință ordinară. În 20 septembrie protestatarii vor să organizeze un marş automobilistic.

Protestele de la Chișinău au fost cauzate de proasta guvernare pe plan intern, iar Rusia ar putea încerca să le folosească din interes geopolitic, a afirmat ambasadorul american la OSCE Daniel Baer într-un interviu acordat Europei Libere. „Oamenii ies în stradă când se satură de ceva. Cred că acest ceva trebuie privit în primul rând în context local: nu este un protest geopolitic, ci unul cauzat de felul cum le este guvernată țara și de dorința de a vedea altceva”, a spus Baer, adăugînd că în opinia sa autoritățile ruse vor încerca și încearcă deja prin propagandă și alte mijloace să folosească sau să manipuleze acest protestul.

Premierul Republicii Moldova Valeriu Streleţ a cerut protestatarilor din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău să elibereze piața pînă la sărbătoarea vinului, și să accepte un dialog cu autoritățile. Într-o intervenție televizată la ProTV Chișinău, Streleț a spus între altele că revendicările protestatarilor sînt radicale şi nu vor duce la schimbări în viitorul apropiat. „Demisiile în lanţ nu vor conduce la schimbări”, a mai declarat premierul moldovean, spunînd că pînă acum nu au existat revendicări economice, referitoare la tarife, preţuri, sau salarii. Valeriu Streleț a adăugat că abia luni 14 septembrie a auzit niște revendicări constructive, referindu-se la cererea protestatarilor privind demisia procurorului general Corneliu Gurin. Vorbind despre una din principalele revendicăril ale demonstranților - alegerile anticipate, Streleț a spus că ele sunt cel mai prost scenariu posibil, care trebuie evitat. „Avem un guvern votat de o majoritate parlamentară, atitudinea pozitivă a partenerilor europeni şi un dialog cu FMI”, a spus premierul.

O delegație a companiei Kroll vor sosi joi 16 septembrie la Chişinău, a anunțat premierul Valeriu Streleț într-o emisiune a postului televiziune ProTV CHișinău. Potrivit lui Streleţ, guvernul moldovean va negocia cu experţii Kroll continuarea investigaţiilor privind fraudarea celor trei bănci moldovene, şi despre preţul cerut de ompanie pentru serviciile prestate. Premierul molodvean a spus că în opinia sa compania Kroll este cea mai indicată să investigheze în continuare furtul din sistemul bancar. „Pentru noi principalul este să aflăm unde sunt banii furaţi şi să ne ajute să-i recuperăm”, a spus premierul. IPN suține că firma Kroll ar fi solicitat anterior 60% din suma care urmează a fi recuperată.

Transparency International-Moldova își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu situația creată în Republica Moldova și cere demiterea conducătorilor instituțiilor de combatere a corupției și de asigurare a stabilitatii sistemului bancar - Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală și Banca Națională a Moldovei. Într-un comunicat de presă citat de Radio Chișinău, Transparency International spune că „președintele țării, președintele Parlamentului și premierul trebuie să dea dovadă de consecvență în declarații și acțiuni, luând decizii în situații de forță majoră prin constatarea incapacității organelor abilitate de a-și exercita atribuțiile în cazul ‘furtului secolului din sistemul bancar’ și inițierea necondiționată a procedurilor de demitere a conducatorilor instituțiilor abilitate”. Organizația cere de asemenea adoptarea amendamentelor la Constituție privind procedura de alegere a președintelui statului, adoptarea în lectura finală a proiectului Legii cu privire la Procuratură, adoptarea pachetului de legi privind reformarea Comisiei Naționale de Integritate și informarea publicului larg despre planul de redresare a situației din sistemul bancar.

Prefectul orașului București Nicolae Petrovan a emis ordinul de suspendare din funcție a primarului general al capitalei României Sorin Oprescu, după ce instanța a decis ca acesta să rămână în arest preventiv pentru 30 de zile. Ordinul de suspendare a fost trimis lui Sorin Oprescu și municipalității. Hotnews.ro realtează că cel mai probabil marți Consiliul General al Municipiului București se va întîlni pentru a desemna un interimar. Sorin Oprescu a fost arestat acum mai mult de o săptămnă fiind suspect de corupție.

În Ungaria au intrat în vigoare noi legi, gândite să pună capăt fluxului de refugiați care au traversat Ungaria în drum spre Germania și Suedia. Între altele, de astazi, oricine este prins ca a intrat ilegal în Ungaria poate fi trimis la închisoare sau deportat. Tot astăzi s-a închis și ultima trecere liberă, între Serbia și Ungaria, care era de-a lungul unei linii de cale ferata. Cum Serbia a fost declarată „stat sigur” de guvernul de la Budapesta, refugiații vor fi returnați în Serbia, să depună acolo cereri de azil.

La Bruxelles, miniștrii de interne nu au găsit nici o soluție pentru împărțirea refugiaților între țările membre. Este vorba de 160 de mii de persoane, care se află deja în Italia, Grecia și Ungaria. Problema cotelor obligatorii va fi discutată la o nouă reuniune, peste câteva zile a declarat ministrul de externe din Luxemburg. Tările est-europene din UE se opun cotelor. Pe de altă parte, numărul de refugiați pe care s-au declarat dispuse să-l preia benevol este „ridicol de mic”, a declarat luni seară vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană nu au ajuns nici măcar la o înțelegere „de principiu” cum se anunțase luni seară, privind împărțirea între țările membre a 120 de mii de refugiați aflați deja în Italia, Grecia și Ungaria. Ministrul de externe din Luxembourg a declarat că luni „era prematur să se ia vreo decizie” și că „indiferent de cât de dramatică este situație, anumite proceduri trebuie respectate”.
Între timp, în Ungaria au intrat noile legile gândite să limiteze fluxul refugiaților: între altele, de astăzi, trecerea ilegală a graniței este un act penal, care poate fi pedepsit cu închisoare sau deportare. Luni, poliția maghiară a anunțat că a prins peste 9.300 de persoane care intraseră ilegal în Ungaria din Serbia.

Comandatul forțelor aeriene americane in Europa a declarat luni că efortul de modernizare a armatei ruse din ultimii ani a fost „îngrijorător” dar și eficient pentru că a redus mult din decalajul cu forțele occidentale.
Generalul Frank Gorenc s-a declarat îngrijorat mai ales de efortul Rusiei de a îmbunătăți calitatea dotării forțelor aeriene. Se mărește și numărul forțelor militare de la sol, a precizat generalul american la conferința anuală a Asociației Forțelor Aeriene. Este vorba în primul rând de instalațiile de radar și de lansare a rachetelor.

Statele Unite vor sprijini cererea Macedoniei de admitere în NATO dacă țara va continua reformele, iar guvernul va reuși să mărească sprijinul populației pentru proiectul occidental. Într-o discuție telefonică, vicepreședintele Jor Biden l-a asigurat pe premierul Macedoniei că invitația de aderare la NATO ar putea fi trimisă cu ocazia reuniunii din decembrie a miniștrilor de externe din Alianța nord-atlantică, dacă aceștia vor fi convinși că reformele vor continua în Macedonia.

În Rusia au început cele mai mari manevre militare anuale. Participă 95 de mii de militari, zeci de avioane de luptă și nave militare. Manevrele vor dura șapte zile și au loc în Districtul Central, care cuprinde zona Uralilor și Siberia. Scopul manevrelor, a precizat Ministerul apărării, este să constate în ce măsură forțele armate sunt pregătite să facă față „unui conflict armat internațional”.

Protestele din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău intră în a 10-a zi, iar luni, manifestanții au cerut din nou demisia procurorului general Corneliu Gurin. Demonstranții îi reproşează lui Gurin lipsa de atitudine în cazul unor dosare de rezonanţă, cum ar fi cel referitor la jaful din sistemul bancar, şi spun că ar fi în slujba guvernării, nu a cetăţenilor. Demisia procurorului general a fost solicitată în cadrul tuturor mitingurilor organizate anterior de Platforma Demnitate şi Adevăr. Liderii protestelor de la Chișinău au anunţat că vor organiza proteste la toate instituţiile de stat, despre care spun că se află în captivitate. Protestele din PMAN durează non-stop din 6 septembrie, iar în piață sînt cîteva sute de corturi. Manifestanții spun că protestele se datorează corupției și furturilor din bănci, cer demisia președintelui țării și a actualei guvernări și solicită alegeri parlamentare anticipate. Într-o declarație adoptată duminică de protestari se cere declanșarea unei greve generale.

Premierul Valeriu Streleț a reafirmat, luni seară, într-o emisiune de televizine, că este dispus să discute orice subiect cu protestatarii din centrul Chișinăului, dar nu demisia guvernului. „Revendicarile Platformei nu vor duce la schimbari in viitorul apropiat, si ma refer la demisia in lanț a conducerii statului" – a spus premierul Valeriu Strelet. Premierul a mai anunțat că miercuri va sosi la Chișinău o echipă a companiei americane „Kroll” care va continua ancheta legată de devalizarea celor trei bănci din Moldova. Săptămâna trecută încă, premierul declara că firma Kroll ar cere prea mulți bani pentru a doua fază a investigației.

Într-un interviu cu Europa Liberă, luni, liderul Mihai Ghimpu a declarat că pretențiile financiare ale companiei Kroll ar fi foarte mari: „…poate găsim pe cineva care e mai convenabil pentru noi. Nu putem da tot ceea ce trebuie să întoarcă. Atunci degeaba mai spui oamenilor că banii vor fi întorşi.”

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a declarat că înțelege nemulțumirile populației și ale protestatarilor din PMAN, dar că noul guvern „se află la putere numai de 40 de zile”. Într-un interviu cu Europa Liberă, Mihai Ghimpu a promis că odată reluată sesiunea parlamentară: „Capete trebuie să cadă. Eu consider că, odată ce venim şi începem activitatea în organul legislativ, dacă nu se întâmplă nimic, într-o lună-două, atunci vom trage concluzia unde trebuie să fim”.

Miniștrii de interne din Uniunii Europeană au ajuns la un acord „de principiu” privind relocarea a 120 de mii de refugiați între țările membre, dar nu și asupra propunerii de introducere a cotelor obligatorii. Cum era de așteptat, țările est-europene din UE au refuzat în bloc, chiar dacă cu argumente diferite, soluția cotelor obligatorii. O decizie finală va fi luată la o altă reuniune a miniștrilor de interne, care urmează să aibă loc în octombrie.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, luni, că, în opinia sa, ideea cotelor obligatorii o să dispară, deoarece statele membre nu pot fi obligate să facă ceva ce nu pot, subliniind, totodată, că există şi alte forme prin care ţările îşi pot arăta solidaritatea. „…să se ia o decizie, nu contează acuma în care formă în UE, care redeschide falia între Est şi Vest mi s-ar părea un lucru fundamental greşit”, a declarat președintele României, într-o conferinţă de presă,

Ministerul american al apărării a declarat luni că potrivit ultimelor informații pe care le deține, Rusia se pregătește să folosească bazele militare din Siria pentru a lansa misiuni aeriene. Pentagonul nu a oferit detalii, dar agenția Reuters citează surse militare anonime care declară să au fost observate șapte tancuri rusești la una din cele două baze militare deținute de Rusia în Siria. Moscova sprijină regimului președintelui Bashar al-Assad, dar până acum a declarat că nu intenționează să se implice militar direct în războiul civil din Siria, care durează de mai bine de patru ani.

În România, Curtea de Apel București a respins, luni, contestația făcută de primarul Capitalei împotriva mandatului de arestare preventivă emis săptămâna trecută, Sorin Oprescu urmând să stea în arest până cel puțin în 5 octombrie. Conform DNA, Sorin Oprescu a fost denunțat de un subaltern și de patru oameni de afaceri pentru fapte de corupție. Pe 5 septembrie, el a fost reținut după ce ar fi luat 25.000 de euro mită chiar de la denunțător. Alte cinci persoane au fost reținute în același caz de corupție.

Președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti va face o vizită în România, la invitația omologului său român Klaus Iohannis, probabil în 1 decembrie, care e ziua națională a României. Realitatea.md relatează că șeful administrației prezidențiale de la Chișinău Ion Păduraru s-a aflat la sfîrșitul săptămâni trecute în București, unde a anunțat că președintele Timofit a acceptat invitația președintelui Iohannis de a veni în România. Cu toate acestea, o dată concretă a vizitei nu a fost încă stabilită. „1 decembrie este una din opțiuni. Alte date nu sunt legate de evenimente concrete. Dar ține deja de agenda ambilor președinți”, a declarat Păduraru pentru Realitatea.md.

Miniștrii de interne din Uniunea Europeană au căzut de acord asupra unei relocări inițiale a aproximativ 32.000 de refugiați care se află acum în Italia, Grecia și alte țări ale Uniunii. Comisia Europeană ceruse ca numărul refugiaților relocați să fie de 40.000, iar cifra asupra căreia s-a căzut de acord la Bruxelles e mult sub cele 160.000 de relocări cerute săptămâna trecută de președintele Consiliului European Donald Tusk. Acesta a afirmat că va convoca un summit al liderilor țărilor din Uniunea Europeană dacă miniștrii de interne nu ajung la o soluție. În 9 septembrie, președintele Comisieir Europene Jean Claude Juncker a anunțat un plan de urgență pentru pentru a face față celui mai mare val de refugiați și de solicitanți de azil cu care se confruntă Europa de la cel de-al doilea război mondial încoace. Planul prevede cote de refugiați pentru fiecare stat membru în Uniunea Europeană. Franța și Germania, destinațiile predilecte ale refugiaților, sprijină ideea cotelor, dar alte state membre, cum ar fi Cehia, Slovacia și Ungaria, resping cotele.