România a criticat planurile Ungariei de a extinde de-a lungul graniței comune gardul împotriva imigranților pe care l-a construit la frontiera cu Serbia pe granița împotriva. Ministerul român de Externe a spus într-o declarație că „ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european”. Protestul survine pe fundalul unei dispute diplomatice acute în legătură cu criza migranților. Tensiunile au escaladat rapid după ce premierul român Victor Ponta a spus luni că ungurii tratează refugiații cu bâta. Budapesta i-a cerut să înceteze cu „minciunile”, iar premierul roman a vorbit apoi de atitudini care aduc aminte de nazism.

Poliția ungară a folosit gaze lacrimogene și un tun de apă împotriva refugiaților și migranților de la graniță care cereau să fie lăsați să intre în Ungaria din Serbia. Potrivit agenției Reuters, protestatarii, în mare parte bărbați tineri, au smuls pietre și bucăți de beton din carosabil și au aruncat într-un cordon de poliție, sprijinit de forțe antitero. Violențele s-au declanșat la o zi după ce guvernul de dreapta al Ungariei a închis trecerea pentru migranți și refugiați, după construirea unui gard de protecție la granița cu Serbia. Belgradul a spus că a fost informat de către Ungaria că granița a fost închisă pe 30 de zile. Ministrul de externe ungur Peter Szijjarto spune că a cerut omologului său sârb să ia măsuri pentru a opri „atacurile” migranților lansate de pe teritoriul sârb împotriva poliției ungare. Între timp, din Serbia se relatează că mulți refugiați și migranți care se îndreaptă spre țările vestice ale Uniunii Europene s-au reorientat spre o altă rută, prin Croația.

În Tadjikistan, autoritățile spune că un fost ministru adjunct al apărării care ar fi condus un atac asupra unei secții de poliție și unui depozit de muniție la începutul lunii, a fost ucis astăzi împreună cu zece oameni ai săi într-o regiune muntoasă. Într-o declarație comună a poliției și securității tadjice se spune că Abduhalim Nazarzoda a fost ucis de forțele de securitate în regiunea defileului Romit la 150 de kilometri est de capitala Dushanbe. Guvernul tadjic a dat vina pe fostul ministru adjunct al apărării pentru atacul de la 4 septembrie în care au murit 26 de oameni, între care 9 polițiști și 17 militanți. Președintele Emomali Rahmon a spus că Nazarzoda ar conduce militanți care vor să-i submineze regimul și care ar împărtăși viziunea grupării Statul Islamic. Nazarzoda este un fost membru al Opoziției Tadjice Unite, o alianță a forțelor democrate, naționaliste și islamiste care au luptat contra trupelor guvernamentale în războiul civil din anii 1990.

Protestatarii platformei civice DA care își continuă de 11 zile protestul antiguvernamental în centrul Chișinăului au pichetat astăzi reședința președintelui Nicolae Timofti și sediul Guvernului, repetând cererile de demisie și organizare a anticipatelor. Câteva zeci de oameni au protestat și în fața Băncii Naționale, cerând „miliardul înapoi” și demisia guvernatorului Dorin Drăguțan, acuzat de inacțiune la prevenirea furturilor din bănci. Duminică, liderii protestelor neîntrerupte declanșate la 6 septembrie în Piața Marii Adunări naționale au anunțat că își diversifică metodele, recurgând la marșuri și pichete, protest în situația în care autoritățile nu ar da răspunsuri revendicărilor principale legate de demisia demnitarilor și organizarea anticipatelor. Marți, protestatarii au fost în marș la Centrul Național Anticorupție, iar duminică planifică un protest automobilistic.

Guvernul Streleț a amânat astăzi aprobarea unui pachet legislativ pentru reforma Comisiei Naționale de Integritate care are printre scopuri întărirea independenței față de politicieni a inspectorilor care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor. Premierul Valeriu Streleț a spus că amânarea ar fi rezultatul unei înțelegeri între Guvern și Parlament pentru că această reformă trebuie făcută simultan cu reforma Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție. După amplul protest antiguvernamental de la 6 septembrie, premierul Streleț a spus la o emisiune televizată că reforma Comisiei Naționale de Integritate va fi aprobată de Guvern la 16 septembrie. Este a doua oară când pachetul compus din trei legi este amânat, după amânarea din iunie de către guvernul Gaburici, care a fost criticată aspru de Uniunea Europeană.

Croația spune că a trimis o unitate de geniști la granița cu Serbia unde mine rămase din timpul războiului din 1992-95 ar putea pune în pericol viața migranților și refugiaților care traversează frontiera pe jos. Un oficial al Centrului de Geniști Croat a declarat agenției Reuters că o echipă de geniști a plecat la graniță la cerere poliției. Un risc sporit ar exista în șase zone unde au avut loc lupte între forțele croate și sârbe la destrămarea fostei Iugoslavii, inclusiv într-o zonă unde se întâlnesc granițele Serbiei, Croației și Ungariei. Sute de oameni au fost văzuți astăzi, traversând pe jos granița sârbo-croată, după ce Ungaria a închis marți trecerea pentru migranții și refugiații care se îndreaptă spre țările mai bogate ale Uniunii Europene. Autoritățile croate se așteaptă că aceștia se vor îndrepta ulterior spre Slovenia și apoi spre Austria și Germania.

O instanță din Ungaria l-a expulzat pe un imigrant irakian găsit vinovat de traversarea ilegală a graniței și i-a interzis să intre din nou în țară timp de un an. Potrivit agenției Reuters, este primul asemenea verdict la o zi după ce autoritățile ungare au închis granița cu Serbia, pe unde intrau în Ungaria zilnic mii de refugiați și imigranți din țări ca Siria, Irak și Afganistan în drum spre țările bogate ale Uniunii Europene. Închiderea graniței a avut loc la intrarea în vigoare a unor pedepse mai aspre pentru traversarea ei ilegală. Poliția ungară anunțase mai devreme că a deschis dosare unui număr de 35 de oameni reținuți marți. Astăzi, din Serbia se relatează că fluxul migranților și refugiaților care vin prin Grecia și Macedonia se reorientează spre granița cu Croația, care este la fel ca Ungaria membră a Uniunii Europene, dar nu face parte din zona Schengen fără controale la graniță.

Numeroși migranți și refugiați aflați în drum prin Serbia spre țările bogate ale Uniunii Europene își schimbă ruta prin Croația după ce Ungaria a închis granița. Presa sârbă relatează că cel puțin zece autobuze cu refugiați și migranți au sosit astăzi de la granița de sud cu Macedonia în orașul vestic Sid, la granița croată. Până acum, ruta preferată a celor sosiți în Serbia prin Grecia și Macedonia era Ungaria, care este și membră a Uniunii Europene și membră a zonei Schengen. Dar, marți, autoritățile ungare, care au construit un gard la graniță în ultimele luni, le-au închis trecerea migranților și refugiaților și au început a-i reține pe cei care nu se supuneau. Organizația Amnesty International a spus că „demonstrația de forță militarizată a Ungariei este șocantă”, dar premierul ungur Victor Orban a spus că țara sa apără Europa creștină care ar fi amenințată de numărul mare al imigranților musulmani. Se estimează că în Uniunea Europeană au sosit peste 500 de mii de străini de la începutul anului, cei mai mulți fiind refugiați care fugit de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.

Statele Unite au avertizat Rusia că Bashar al-Assad nu are vreun rol în lupta contra grupării Statul Islamic, în timp ce Kremlinul face încercări de a-l reabilita pe liderul sirian contestat. Secretarul de stat american John Kerry i-a spus omologului său rus Serghei Lavrov într-o convorbire telefonică marți seara că Assad trebuie să se dea la o parte așa încât părțile implicate în războiul civil de patru ani să poată ajunge la o soluție de pace. Kerry i-a dat telefon lui Lavrov la scurt timp după ce liderul rus Vladimir Putin a spus că Rusia intenționează să continue ajutoarele militare pentru Assad și a invitat restul lumii să i se alăture liderului sirian într-o coaliție contra Statului Islamic. Într-o declarație difuzată de Departamentul de Stat, John Kerry este citat spunând că „sprijinul continuu al Rusiei pentru președintele Assad riscă să prelungească și exacerbeze conflictul precum și să submineze obiectivul comun al combaterii extremismului”.

În Republica Moldova va fi creat un muzeu al ocupației sovietice, iar una din primele piese va fi un tanc T-34 produs în anii 40 ai secolului trecut, care a participat la mai multe bătălii din cel de-al doilea Război Mondial, transmite Agora.md. Expoziția va fi parte a muzeului forțelor armate de pe strada Tighina din Chișinău. Tancul de producție sovietică expus până nu demult pe teritoriul brigăzii de infanterie motorizată „Ştefan cel Mare” a fost tractat și dus la muzeu de o mașină americană. „Locul lor este la muzeu, nu pe postament”, a declarat cu această ocazie ministrul Apărării, Anatol Șalaru, care a semnat miercuri, 16 august, un ordin privind inaugurarea, în primăvara anului viitor, a Muzeului Ocupației Sovietice. „Noi nu putem educa militarii astăzi cu tancul T-34 care a rămas peste tot în Europa pe postamente (…). Pentru ruși acesta era un simbol, dar pentru noi este un simbol al ocupației sovietice”, a mai spus Anatol Șalaru, citat de Agora.md.

Deputaţii moldoveni revin din vacanţă. Aleșii poporului se întrunesc în comisiile parlamentare, iar ulterior membrii Biroului Permanent vor decide data desfășurării primei şedinţe de plen a deputaţilor, transmite Unimedia. Anterior, speicherul Andrian Candu și premierul Valeriu Streleț anunțau că Legislativul și Executivul sunt pregătite pentru o nouă sesiune parlamentară, iar Guvernul deja a transmis Legislativului 33 de proiecte de legi, printre cele prioritare fiind și așa-numitul pachet agricol elaborat în urma protestelor fermierilor.

Marin Ștefănel Dan (UNPR) a fost ales în funcția de primar general interimar al municipiului La București. „Voi avea toleranță zero față de cel mai mic act de corupție”, a declarat Marin Ștefănel Dan, marți, după ce a fost numit în funcție de către consilierii municipali, transmite Agerpres. Primarului general al capitalei României, Sorin Oprescu, a fost suspendat din funcție după ce o instanță a decis ca acesta să rămână în arest preventiv pentru 30 de zile. Sorin Oprescu a fost arestat acum mai mult de o săptămână fiind suspect de corupție.

Serbia spune că este incapabilă să gestioneze fluxul de mii de imigranți rămași blocați pe teritoriul său după ce Ungaria și-a închis granița și a cerut Uniunii Europene să soluționeze criza migranților. Ungaria a anunțat că refugiații ale căror cereri de azil sunt respinse vor fi întorși în Serbia. Budapesta a închis marți, 15 septembrie, principalul punct de trecere a frontierei cu Serbia, și tot marți în Ungaria a intrat în vigoare o lege care pedepsește cu închisoarea sau cu deportarea intrarea ilegală pe teritoriul acestei țări. „Ideea de a întoarce toți migranții în Serbia, în timp ce alții continuă să vină din Grecia și Macedonia este inacceptabilă, pentru că vom deveni după aceea un centru de sosiri”, a declarat ministrul sârb de externe Ivica Dacic, după întâlnirea cu omologul său ceh Lubomir Zaoralek, la Praga. „Ne-ar plăcea să fim parte a soluției acestei probleme, dar nu în detrimentul nostru”, a spus Dacic, „Serbia nu poate gestiona așa ceva”. „Am văzut 140 000 de migranți traversând țara noastră și doar 550 au cerut azil în Serbia. Toți restul ar vrea să se meargă în continuare în Europa Occidentală”, a mai declarat ministrul de externe sârb Ivica Dacic.

Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Purin este dispus să aibă o întrevedere cu omologul său Barack Obama, cu ocazia vizitei sale, în septembrie, la Organizația Națiunilor Unite. „Președintele Putin este întotdeauna deschis spre dialog, în special cu colegul său președintele Obama”, a declarat, marți, 15 septembrie, purtătorul de cuvânt de la Kremlin Dmitri Peskov, precizând că întâlnirea nu este încă stabilită. Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă de la Washington, Josh Earnest, a spus că președinții Obama și Putin s-ar putea întâlni la New York, dar nu a putut nici el confirma dacă întrevederea va avea loc. „Desigur, există posibilitatea că cei doi lideri s-ar putea întâlni, pentru că s-ar putea afla acolo în același timp”, a spus Josh Earnest. Putin urmează să sosească la New York pe 28 septembrie pentru a participa la sesiunea Adunării Generale a ONU. Ultima întâlnire Putin-Obama a avut loc în noiembrie 2014 la summit-ul Organizației pentru Cooperare Economică Asia-Pacific de la Beijing. Conflictul din Ucraina de anul trecut a dus la cea mai gravă deteriorare a relațiilor ruso-americane, de după sfârșitul Războiului Rece.

Rusia, SUA, Canada și chiar China ar trebui să preia de pe umerii Europei povara refugiaților, crede Nils Muižnieks, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, expertul Consiliului Europei a criticat inițiativele unor guverne europene de a ridica garduri pentru stăvilirea valurilor de refugiați. Întreaga lume trebuie să caute soluții pentru cauzele acestor crize, fie că va fi vorba de angajamente militare împotriva ISIS, fie de integrarea rapidă a noilor veniți, inclusiv pe piața muncii, este de părere Comisarul pentru drepturile omului.

„Asistăm la o prăbușire a sistemului european de azil. Regimul Dublin de returnare a refugiaților se prăbușește și aceasta pe fondul unei lipse totale de solidaritate. Eu sper că acesta este un moment de cotitură. Sper că se vor construi cât mai multe centre ce primire legală a migranților în Europa, astfel ca oamenii să nu trebuiască să se teamă de sistemul de azil, sper să vedem o distribuire mai corectă a migranților”, a mai declarat comisarul Nils Muižnieks.

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat un decret prin care ziua funeraliilor actorului Mihai Volontir, 17 septembrie, a fost declarată zi de doliu național, transmite Unimedia. Joi în toate localitățile Republicii Moldova drapelele de stat vor fi arborate în bernă. Mihai Volontir s-a stins din viață în noaptea de marți spre miercuri, la vârsta de 81 de ani, după o boală îndelungată, la spitalul clinic republican din Chișinău. Actorul Teatrului din Bălți, cunoscut de milioane de spectatori în perioada sovietică, a jucat peste 120 de roluri în teatru și 30 în filme. Marea popularitate i-a venit după rolul lui Budulai din serialul televizat „Țiganul” și „Revenirea lui Budulai” din anii 1980. În 1988, lui Mihai Volontir i s-a decernat premiul de Artist al Poporului din URSS. Actorul Mihai Volontir a deținut și titlul de Artist al Poporului Republicii Moldova fiind şi cavaler al Ordinului Republicii, cea mai înaltă distincţie în stat din R.Moldova. În anul 2000 a fost declarat drept cel mai bun actor al secolului 20 din cinematografia moldovenească.

Membrii Platformei civice Demnitate şi Adevăr au anunțat că miercuri, 16 septembrie va fi pichetată reşedinţa preşedintelui Republicii Moldova (cu lozinca „Trezirea preşedintelui Timofti”), urmând ca tot astăzi să fie pichetat și guvernul, care se reunește în ședință ordinară. Protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău au pichetat marți sediul Centrului Național de Anticorupţie, după ce liderii protestatarilor au prezentat agenda acţiunilor pentru următoarele zile. În 20 septembrie, duminică, protestatarii vor să organizeze un marş automobilistic.

Protestele de la Chișinău au fost cauzate de proasta guvernare pe plan intern, iar Rusia ar putea încerca să le folosească din interes geopolitic, a afirmat ambasadorul american la OSCE, Daniel Baer, într-un interviu acordat Europei Libere. „Oamenii ies în stradă când se satură de ceva. Cred că acest ceva trebuie privit în primul rând în context local: nu este un protest geopolitic, ci unul cauzat de felul cum le este guvernată țara și de dorința de a vedea altceva”, a spus Baer, adăugând că în opinia sa autoritățile ruse vor încerca și încearcă deja prin propagandă și alte mijloace să folosească sau să manipuleze acest protestul.

Transparency International Moldova a cerut demiterea conducătorilor instituțiilor de combatere a corupției și de asigurare a stabilităţii sistemului bancar - Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală și Banca Națională a Moldovei. Într-un comunicat de presă citat de Radio Chișinău, Transparency International Moldova spune între altele că „președintele țării, președintele Parlamentului și premierul trebuie să dea dovadă de consecvență în declarații și acțiuni”.

Budapesta a închis principalul punct de trecere a frontierei cu Serbia, după ce luni peste 9.000 de refugiați din Siria, Afganistan și alte țări au intrat pe teritoriul Ungariei. Poliția ungară spune că a arestat nouă migranți sirieni și șapte afgani pentru trecerea ilegală a gardului fortificat care se află de-a lungul graniței cu Serbia. În 15 septembrie în Ungaria a intrat în vigoare o lege care pedepsește cu închisoarea sau cu deportarea intrarea ilegală pe teritoriul acestei țări. Știrea vine după ce miniștrii de interne din statele Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord cu relocarea celor 120.000 de refugiați care se află acum în Italia, Grecia și Ungaria potrivit planului anunțat de Comisia Europeană. Planul prevede cote de refugiați pentru fiecare stat membru al UE. Franța și Germania, destinațiile predilecte ale refugiaților, sprijină ideea cotelor, dar alte state membre, cum ar fi Cehia, Slovacia și Ungaria, resping cotele.

Înfrîngerea grupării Statul Islamic este imposibilă fără cooperarea cu guvernul sirian, a spus președintele rus Vladimir Putin. Vorbind la summitul Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă - OTSC de la Dulanbe, Putin a afirmat că Moscova a furnizat ajutor militar guvernului președintelui Bașar al-Assad, și va continua să facă asta. Liderul de la Kremlin a respins acuzațiile că sprijinul acordat de Rusia lui Assad a generat fluxul de refugiați, spunînd că, dimpotrivă, fără sprijinul rusesc dat guvernului sirian numărul sirienilor care se îndreaptă acum spre Europa ar fi fost mult mai mare.

Un tribunal rus a decis că femeia-pilot ucraineană Nadia Savcenko va rămâne în închisoare cel puțin încă șase luni. Decizia a fost luată după reluarea audierilor preliminare în procesul intentat femeii-pilot ucrainene Nadia Savcenko, pusă sub acuzare pentru difuzarea de informații care au dus la uciderea a doi jurnaliști ruși. Audierile din orașul rusesc Donețk din regiunea Rostov au loc cu ușile închise. Oficialitățile ruse susțin că Savcenko, care făcea parte dintr-un batalion de voluntari ce lupra cu separatiștii ruși în estul Ucrainei, a furnizat coordonatele pentru un atac cu mortiere care i-a ucis pe jurnaliști vara trecută. Nadia Savcenko respinge ferm acuzațiile și spune că a fost capturată de rebeli în Ucraina și dusă forțat peste graniță în Rusia.

Iranul dorește ajutorul Chinei în eliminarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, și e gata să găzduiască mai multe firme chinezești după ridicarea sancțiunilor împotriva Teheranului. Declarația a fost făcută la Beijing în 15 septembrie de ministrul iranian de externe Mohamad Javad Zari la începutul convorbirilor cu omologul său chinez Wang Yi. În iulie, Teheranul și cele cinci state membre în Consiliului de Securitate ONU plus Germania au ajuns al un acord de ridicare sancțiunilor internaționale impuse Iranului, în schimbul reducerii programului nuclear iranian, despre care Occidentul crede că e menit construirii armei atomice. China este cel mai mare consumator de petrol iranian, iar Zarif a spus că economia chineză și cea iraniană sînt complementare. Șeful diplomației chineze a afirmat că țara sa se va ține de promisiunea de a juca unrol activ și constructiv în aplicarea acordului nuclear cu Iranul, pe care de altfel l-a moderat.

Poliția ungară spune că a arestat nouă migranți sirieni și șapte afgani pentru trecerea ilegală a gardului fortificat care se află de-a lungul graniței cu Serbia. În 15 septembrie în Ungaria a intrat în vigoare o lege care pedepsește cu închisoarea sau cu deportarea intrarea ilegală pe teritorriul acestei țări. Știrea vine după ce miniștrii de interene din statele Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord cu relocarea celor 120.000 de refugiați care se află acum în Italia, Grecia și Ungaria potrivit planului anunțat de Comisia Europeană. Planul prevede cote de refugiați pentru fiecare stat membru al UE. Franța și Germania, destinațiile predilecte ale refugiaților, sprijină ideea cotelor, dar alte state membre, cum ar fi Cehia, Slovacia și Ungaria, resping cotele.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Moscova va ajuta Tadjikistanul să-și păstreze stabilitatea după recentele violențe soldate cu mai mult de 20 de morți. Putin a făcut această declarație marți 15 spetembrie în capitala tadjică Dușanbe în cadrul summitului Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă - OTSC, o replică la Alianța Nord-Atlanticăm din care fac parte Rusia și mai multe țări din Asia Centrală și Caucaz. În 4 septembrie, persoane înarmate loiale fostului ministru adjunct al apărării din Tadjikistan Abduhalim Nazarzoda au avut un schimb de focuri cu forțele gubernamentale. Autoritățile tadjice spun că Nazarzoda și sprijinitorii lui au atacat o secție de poliție și un depozit de armanent de lîngă Dușanbe, atac soldat cu moartea a nouă polițiști și a 17 suspecți. La summitul OTSC de la Dușanbe, președintele Putin a spus că Moscova e îngrijorată de o posibilă răspîndire a violenței din Afganistan în Tadjikistan și în alte țări din Asia Centrală.