Democrații din Senatul american au blocat pentru a treia oară o inițiativă a opoziției republicane de anulare a acordului nuclear cu Iranul. Votul de astăzi a garantat că acordul încheiat de șase puteri internaționale cu Iranul vara aceasta nu va mai putea fi blocat în Statele Unite, până la expirarea la miezul nopții a termenului limită pe care îl are la dispoziție Congresul ca să-l împiedice pe președintele Barack Obama să-l pună în practică. Acordul prevede relaxarea sancțiunilor internaționale împotriva Iranului pe măsură ce Teheranul își reduce programul nuclear. Republicanii din opoziție care au criticat acordul nu au reușit să acumuleze 60 de voturi din 100 în Senat, deși sunt majoritari.

Se relatează că cinci copii și trei adulți au ajuns la spital după ce autobuzul școlar cu care se întorceau acasă de la Ungheni s-a răsturnat. Potrivit Unimedia care citează Inspectoratul național al Poliției, incidentul s-a petrecut când autobuzul școlar aflat în drum spre satul Buzduganii de Sus a încercat să evite un camion care nu-i cedase trecerea. Directoarea spitalului raional Ungheni, Lidia Crăciun, spune că doi dintre copii internați se află în stare gravă în secția de reanimare.

Mii de refugiați și migranți au intrat în Croația din Serbia și mulți alții urmează aceeași rută după ce Ungaria pe unde călătoreau până recent spre țările mai bogate din vestul Uniunii Europene a închis granița, cauzând violențe. Astăzi, poliția croată a spus că a recepționat astăzi peste 6 mii de oameni la câteva puncte de trecere a graniței, de la schimbarea rutei migranților și refugiaților cu o zi mai devreme. Se relatează că autoritățile croate îi înregistrează și apoi îi transportă la centre speciale în apropiere de capitala Zagreb. Ministrul Sănătății, Sinisa Varga, este citat spunând că autoritățile așteaptă un vale de încă 20 de mii de migranți și refugiați în următoarele două săptămâni. După Croația, următoarea țară care se va confrunta cu acest val este Slovenia pe unde trece calea spre Germania, destinația predilectă a viitorilor solicitanți de azil.

Presa moldoveană a depistat patru persoane din Republica Moldova pe o listă neagră a Kievului, care a sancționat 400 de indivizi din cauza tensiunilor cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Pro TV Chișinău a găsit pe listă patru oameni pe care îi descrie drept moldoveni, între care fostul deputat devenit adversar al regimului de la Tiraspol, Andrei Safonov. Lista Kievului împrospătată miercuri sera a cauzat controverse, când s-a aflat că include peste zece jurnaliști. Astăzi, președinția ucraineană a spus că va șterge trei jurnaliști de la BBC care au nimerit pe lista sancționaților. "Libertatea presei este o valoare absolută” pentru președintele Petro Poroșenko, a scris astăzi pe Twitter purtătorul de cuvânt prezidențial, Sviatoslav Țeholko. Kievul a împrospătat sancțiunile după decizia separatiștilor pro-ruși din estul țării să organizeze alegeri locale separate de restul Ucrainei.

O oficialitate din Rusia spune că Moscova va analiza consecințele noilor sancțiuni anunțate de Ucraina, care a plasat 400 de indivizi și 90 de entități juridice pe o listă neagră, după decizia separatiștilor pro-ruși din Donbass să organizeze propriile alegeri locale. Vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici a declarat agenției RIA că autoritățile ruse vor analiza lista ucraineană a sancționaților, care include parlamentari ruși și lideri ai rebelilor, precum și companii ca Aeroflot, sau bănci ca Bank of Moscow și Gazprombank. Kievul a anunțat sancțiunile după ce liderul separatist al regiunii Donețk, Aleksandr Zaharcenko a stabilit alegerile locale pe data de 18 octombrie, nu pe data de 25 ca în restul Ucrainei. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că această decizie amenință acordurile de pace de la Minsk, care prevedeau alegeri locale organizate concomitent pe întreg teritoriul țării.

Premierul român Victor Ponta a fost deferit justiției astăzi pentru fapte de corupție, inclusiv complicitate le evaziune fiscală și spălare de bani pe când era avocat. În vârstă de 42 de ani, Ponta este cel mai înalt oficial în exercițiul funcției în România trimis în judecată pentru corupție de la declanșarea unei campanii nemiloase împotriva mitei în pregătirile și după intrarea țării în Uniunea Europeană, în 2007. Inculpat oficial în luna august, Ponta a dezmințit acuzațiile care i se aduc, spunând că este victima unei campanii a procurorilor de „manipulare a opiniei publice”. Ponta care a refuzat până acum să-și dea demisia, spunând că vrea să rămână în funcție până în expiră mandatul în decembrie 2016 nu a comentat încă trimiterea dosarului său în instanță. Procurorii îl acuză de fals în înscrisuri în 2007-2008 prin care ar fi primit echivalentul a 45 de mii de dolari de la o firmă de avocatură a aliatului său politic, senatorul social-democrat Dan Șova, devenit ulterior ministru în guvernul Ponta. Șova este judecat și el.

Un deputat liberal democrat Petru Ştirbate a anunțat că părăsește fracțiunea PLDM și devine deputat independent, atrăgându-și critici că slăbește prin plecarea sa coaliția de guvernamentală rămasă cu strictul necesar de numai 51 de mandate. Într-o declarație de presă, Știrbate și-a explicat decizia prin faptul că PLDM s-ar afla într-o „criză de credibilitate” și nu ar face nimic ca să iasă din ea. Politicianul spune că va susține în continuare guvernul pro-european ca deputat independent, dar PLDM a difuzat un comunicat în care îl acuză că ar face parte dintr-un plan de slăbire a alianței de guvernământ și deturnare a parcursului european. Presa moldoveană relatează că primul care a anunțat plecarea lui Știrbate a fost liderul Partidului Nostru, politicianul pro-rus Renato Usatăi. Anunțând pe pagina sa de Facebook plecarea lui Știrbate, Usatâi care este primar la Bălți a scris azi dimineață „A fost o noapte grea... Se pare că am reușit”.

Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 8,3 pe scara Richter, a avut loc în largul coastelor chiliene și a declanșat o alarmă pentru un posibil val tsunami din Peru și Chile, până în Hawai, California și Noua Zeelandă. Cinci persoane au murit ca urmare a cutremurului și a șocurilor care au urmat. Localitățile de pe coasta chiliană au fost lovite deja de un val de trei metri.
Cutremurul de la Fukushima, din Japonia, din 2011, a avut magnitudinea de 9 pe scara Richter și a provocat un val tsunami care a distrus o centrală nucleară de pe coastă.

Autoritățile de la Moscova au declarat că vor analiza noile sancțiuni impuse de Ucraina în legătură cu alegerile locale care vor fi organizate în regiune separatiste din est. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Arkadi Dvorkovici. Autoritățile ucrainene au impus noi sancțiuni sau au extins sancțiuni existente împotriva mai multor politicieni și firme rusești, dar și împotriva unor jurnaliști de la BBC, din Germania și Spania, măsuri luate în legătură cu alegerile locale programate în regiunile separatiste din estul țării.
Președintele Petro Poroșenko a explicat miercuri că sancțiunile sunt răspunsul Kievului la decizia autoritățile ilegale din regiunile separatiste de a organiza alegeri locale la alte date decât cele din restul țării. La Donețk, alegerile sunt programate pentru 18 octombrie, la Luhansk pe 1 noiembrie, iar în restul Ucrainei, pe 25 octombrie. Organizarea de alegeri locale în regiunile estice este prevăzută în acordul de încetare a luptelor, semnat la Minsk în februarie, dar tot acolo este prevăzut și faptul că aceste alegeri ar trebui să aibă loc la aceeași dată în toată țara. BBC-ul a reacționat la interdicția pusă jurnaliștilor săi calificând măsura drept „un atac nerușinat la adresa libertății presei”.

Poliția croată a anunțat că, până acum, peste 5.600 refugiați au intrat în țară, după ce nu au mai putut trece granița din Serbia în Ungaria. Fluxul de refugiați se reorientează pe o altă rută, din Serbia în Croația, și mai departe în Slovenia, țară din spațiul Schengen care are granițe cu Austria și Italia. Autoritățile croate au anunțat deja că spre deosebire de cele din Ungaria, vor organiza tabere de corturi în apropiere de Zagreb pentru refugiații în trecere, puncte sanitare și cantine. Tot acolo sunt ei înregistrați, după care pot pleca mai departe. Ministrul de interne croat a declarat că țara sa poate face față câtorva mii, dar nu zeci de mii de refugiați și a cerut sprijinul Uniunii Europene.
Din 15 septembrie, Ungaria și-a închis granița spre Serbia, unde miercuri au avut loc și ciocniri violente între sutele de refugiați blocați de partea sârbă și poliția de graniță maghiară.

Premierul Valeriu Streleț a declarat miercuri, după ședința guvernului, că în următoarele zile este posibil ca membrii guvernului să se întâlnească pentru discuții cu liderii Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, care își continuă de 12 zile protestul antiguvernamental în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului. Valeriu Streleț a precizat că este gata să caute soluții pentru acele revendicări care țin de competența guvernului, deci pentru cele în primul rând economice, nu politice. Manifestanții cer în continuare demiterea guvernului, a președintelui și alegeri anticipate pe lîngă demiterea Procuruoruol General, al guvernatorului Băncii Naționale și a șefului Centrului Național Anticorupție.

Autoritățile ungare au declarat că au reținut 28 de persoane, între care și un „terorist” după ciocnirile violente de miercuri dintre poliția de frontieră și sutele de refugiați, blocați în Serbia, la granița cu Ungaria. Se pare că cel puțin 20 de polițiști și doi copii cu fost răniți. Au fost cele mai grave incidente după ce, pe 15 septembrie, Ungaria și-a închis granița pentru refugiați. Tot atunci au intrat în vigoare și noi legi care între altele fac din trecerea ilegală a graniței o faptă penală, ce poate fi pedepsită cu deportarea sau până la trei ani închisoare.

Tensiunile la granița Serbiei cu Ungaria au fost ulterior aplanate de oficialitățile de la Belgrad care au venit la fața locului. Ministrul de interne sârb a criticat faptul că poliția maghiară a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva refugiaților care se aflau pe teritoriul Serbiei. Pe de altă parte a anunțat că va aduce mai multă poliție pentru a-i împiedica pe refugiați să mai atace cu pietre forțele maghiare de pe partea cealaltă a graniței.
Miile de refugiați, masați la granița Serbiei cu Ungaria, vor să ajungă în Austria și de acolo mai departe în Germania și nordul Europei. După închiderea graniței maghiare, mii de refugiați încearcă să-și facă drum prin Croația, spre Slovenia și mai departe Austria sau Italia.
Autoritățile croate au anunțat că vor organiza tabere de refugiați în apropiere de Zagreb. Totodată, au trimis experți în deminare în zona de graniță cu Serbia, unde rămân zone importante minate din timpul războaielor din Balcani, din anii '90.

Secretarul general ONU, Ban Ki-moon s-a declarat șocat de modul în care poliția maghiară a reacționat în fața sutelor de refugiați revoltați, și a anunțat că a discutat cu premierul ungar Victor Orban, care însă a descris mulțimea revoltată de refugiați de la graniță drept „emigranți înarmați”.

Rusia vrea să discute cu Statele Unite despre extinderea prezenței sale militare în Siria, alături de regimul lui Bashar al-Assad. Secretarul de stat american John Kerry a declarat miercuri că partea rusă vrea să evite o adâncire a tensiunilor în zonă. În presa americană au apărut recent mai multe informații despre extinderea prezenței militare ruse, dar Moscova a replicat că nu intenționează să se implice direct militar în conflictul din Siria, care durează de mai bine de patru ani. Ministrul de externe Serghei Lavrov a explicat marți, 15 septembrie, că personalul militar rus este în Siria numai pentru a antrena militari locali, dar a confirmat faptul că Rusia înarmează armata siriană.

Autoritățile ucrainene au impus noi sancțiuni sau au extins sancțiuni existente împotriva mai multor politicieni și firme rusești, dar și împotriva unor jurnaliști de la BBC, din Germania și Spania – măsuri luate în legătură cu alegerile locale programate în regiunile separatiste din estul țării.
Președintele Petro Poroșenko a explicat miercuri că sancțiunile sunt răspunsul Kievului la decizia autoritățile ilegale din regiunile separatiste de a organiza alegeri locale la alte date decât cele din restul țării. În Donețk, alegerile sunt programate pentru 18 octombrie, în Luhansk pe 1 noiembrie, iar în restul Ucrainei, pe 25 octombrie.
Organizarea de alegeri locale în regiunile estice este prevăzută în acordul de încetare a luptelor, semnat la Minsk în februarie, dar tot acolo este prevăzut și faptul că aceste alegeri vor avea loc la aceeași dată în toată țara.
BBC a reacționat la interdicția pusă jurnaliștilor săi, calificând măsura drept „un atac nerușinat la adresa libertății presei”.

În Georgia, Curtea Constituțională a decis că menținerea fostului primar al capitalei în detenție preventivă din 2014, este ilegală. Depășește limita de nouă luni pentru detenție preventivă, prevăzută în Constituție. Gigi Ugulava, apropiat al fostului președinte Mikhail Saakashvili, a fost arestat pentru abuz de putere și corupție după ce partidul fostului președinte „Mișcarea Națională Unită” a pierdut alegerile generale din 2012. Mai mulți colaboratori ai lui Saakashvili au fost reținuți între timp, iar Ugulava susține că dosarul împotriva sa este politic.

Formația The Rolling Stones se va întoarce în studio în 2016 pentru a înregistra un nou disc, a declarat chitaristul grupului, Keith Richard. Ar fi primul disc în mai bine de zece ani, după „A Bigger Bang”, înregistrat în 2005. În 2016, The Rolling Stones vor face un turneu în America de sud înainte de a începe înregistrarea noului disc.

România a criticat planurile Ungariei de a extinde de-a lungul graniței comune gardul împotriva imigranților pe care l-a construit la frontiera cu Serbia pe granița împotriva. Ministerul român de Externe a spus într-o declarație că „ridicarea unui gard între două state membre ale Uniunii Europene şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european”. Protestul survine pe fundalul unei dispute diplomatice acute în legătură cu criza migranților. Tensiunile au escaladat rapid după ce premierul român Victor Ponta a spus luni că ungurii tratează refugiații cu bâta. Budapesta i-a cerut să înceteze cu „minciunile”, iar premierul roman a vorbit apoi de atitudini care aduc aminte de nazism.

Poliția ungară a folosit gaze lacrimogene și un tun de apă împotriva refugiaților și migranților de la graniță care cereau să fie lăsați să intre în Ungaria din Serbia. Potrivit agenției Reuters, protestatarii, în mare parte bărbați tineri, au smuls pietre și bucăți de beton din carosabil și au aruncat într-un cordon de poliție, sprijinit de forțe antitero. Violențele s-au declanșat la o zi după ce guvernul de dreapta al Ungariei a închis trecerea pentru migranți și refugiați, după construirea unui gard de protecție la granița cu Serbia. Belgradul a spus că a fost informat de către Ungaria că granița a fost închisă pe 30 de zile. Ministrul de externe ungur Peter Szijjarto spune că a cerut omologului său sârb să ia măsuri pentru a opri „atacurile” migranților lansate de pe teritoriul sârb împotriva poliției ungare. Între timp, din Serbia se relatează că mulți refugiați și migranți care se îndreaptă spre țările vestice ale Uniunii Europene s-au reorientat spre o altă rută, prin Croația.

În Tadjikistan, autoritățile spune că un fost ministru adjunct al apărării care ar fi condus un atac asupra unei secții de poliție și unui depozit de muniție la începutul lunii, a fost ucis astăzi împreună cu zece oameni ai săi într-o regiune muntoasă. Într-o declarație comună a poliției și securității tadjice se spune că Abduhalim Nazarzoda a fost ucis de forțele de securitate în regiunea defileului Romit la 150 de kilometri est de capitala Dushanbe. Guvernul tadjic a dat vina pe fostul ministru adjunct al apărării pentru atacul de la 4 septembrie în care au murit 26 de oameni, între care 9 polițiști și 17 militanți. Președintele Emomali Rahmon a spus că Nazarzoda ar conduce militanți care vor să-i submineze regimul și care ar împărtăși viziunea grupării Statul Islamic. Nazarzoda este un fost membru al Opoziției Tadjice Unite, o alianță a forțelor democrate, naționaliste și islamiste care au luptat contra trupelor guvernamentale în războiul civil din anii 1990.

Protestatarii platformei civice DA care își continuă de 11 zile protestul antiguvernamental în centrul Chișinăului au pichetat astăzi reședința președintelui Nicolae Timofti și sediul Guvernului, repetând cererile de demisie și organizare a anticipatelor. Câteva zeci de oameni au protestat și în fața Băncii Naționale, cerând „miliardul înapoi” și demisia guvernatorului Dorin Drăguțan, acuzat de inacțiune la prevenirea furturilor din bănci. Duminică, liderii protestelor neîntrerupte declanșate la 6 septembrie în Piața Marii Adunări naționale au anunțat că își diversifică metodele, recurgând la marșuri și pichete, protest în situația în care autoritățile nu ar da răspunsuri revendicărilor principale legate de demisia demnitarilor și organizarea anticipatelor. Marți, protestatarii au fost în marș la Centrul Național Anticorupție, iar duminică planifică un protest automobilistic.

Guvernul Streleț a amânat astăzi aprobarea unui pachet legislativ pentru reforma Comisiei Naționale de Integritate care are printre scopuri întărirea independenței față de politicieni a inspectorilor care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor. Premierul Valeriu Streleț a spus că amânarea ar fi rezultatul unei înțelegeri între Guvern și Parlament pentru că această reformă trebuie făcută simultan cu reforma Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție. După amplul protest antiguvernamental de la 6 septembrie, premierul Streleț a spus la o emisiune televizată că reforma Comisiei Naționale de Integritate va fi aprobată de Guvern la 16 septembrie. Este a doua oară când pachetul compus din trei legi este amânat, după amânarea din iunie de către guvernul Gaburici, care a fost criticată aspru de Uniunea Europeană.

Croația spune că a trimis o unitate de geniști la granița cu Serbia unde mine rămase din timpul războiului din 1992-95 ar putea pune în pericol viața migranților și refugiaților care traversează frontiera pe jos. Un oficial al Centrului de Geniști Croat a declarat agenției Reuters că o echipă de geniști a plecat la graniță la cerere poliției. Un risc sporit ar exista în șase zone unde au avut loc lupte între forțele croate și sârbe la destrămarea fostei Iugoslavii, inclusiv într-o zonă unde se întâlnesc granițele Serbiei, Croației și Ungariei. Sute de oameni au fost văzuți astăzi, traversând pe jos granița sârbo-croată, după ce Ungaria a închis marți trecerea pentru migranții și refugiații care se îndreaptă spre țările mai bogate ale Uniunii Europene. Autoritățile croate se așteaptă că aceștia se vor îndrepta ulterior spre Slovenia și apoi spre Austria și Germania.

O instanță din Ungaria l-a expulzat pe un imigrant irakian găsit vinovat de traversarea ilegală a graniței și i-a interzis să intre din nou în țară timp de un an. Potrivit agenției Reuters, este primul asemenea verdict la o zi după ce autoritățile ungare au închis granița cu Serbia, pe unde intrau în Ungaria zilnic mii de refugiați și imigranți din țări ca Siria, Irak și Afganistan în drum spre țările bogate ale Uniunii Europene. Închiderea graniței a avut loc la intrarea în vigoare a unor pedepse mai aspre pentru traversarea ei ilegală. Poliția ungară anunțase mai devreme că a deschis dosare unui număr de 35 de oameni reținuți marți. Astăzi, din Serbia se relatează că fluxul migranților și refugiaților care vin prin Grecia și Macedonia se reorientează spre granița cu Croația, care este la fel ca Ungaria membră a Uniunii Europene, dar nu face parte din zona Schengen fără controale la graniță.

Numeroși migranți și refugiați aflați în drum prin Serbia spre țările bogate ale Uniunii Europene își schimbă ruta prin Croația după ce Ungaria a închis granița. Presa sârbă relatează că cel puțin zece autobuze cu refugiați și migranți au sosit astăzi de la granița de sud cu Macedonia în orașul vestic Sid, la granița croată. Până acum, ruta preferată a celor sosiți în Serbia prin Grecia și Macedonia era Ungaria, care este și membră a Uniunii Europene și membră a zonei Schengen. Dar, marți, autoritățile ungare, care au construit un gard la graniță în ultimele luni, le-au închis trecerea migranților și refugiaților și au început a-i reține pe cei care nu se supuneau. Organizația Amnesty International a spus că „demonstrația de forță militarizată a Ungariei este șocantă”, dar premierul ungur Victor Orban a spus că țara sa apără Europa creștină care ar fi amenințată de numărul mare al imigranților musulmani. Se estimează că în Uniunea Europeană au sosit peste 500 de mii de străini de la începutul anului, cei mai mulți fiind refugiați care fugit de războaiele din Siria, Irak și Afganistan.