Leul moldovenesc își va continua săptămâna viitoare tendinţa de depreciere. Cursul oficial pentru euro se apropie de 23 de lei, iar dolarul trece pragul psihologic de 20 de lei. Banca Naţională a Moldovei a stabilit pentru luni, 21 septembrie, un curs oficial de schimb pentru un euro de 22 de lei şi 89 de bani, cu 40 de bani mai mult decât vineri 18 septembrie. Totodată, dolarul va costa 20 de lei şi 4 bani, în creştete cu 17 bani. Oficialitățile de la banca centrală a Moldovei spun că deprecierea leului în raport cu euro se explică prin aprecierea monedei euro faţă de dolarul american pe pieţele internaționale.

Datoria la pensii și salarii în regiunea transnistreană ar putea atinge, la sfârșitul anului, 1 miliard de ruble transnistrene, aproape 100 de milioane de dolari, a anunțat, vineri, responsabila de finanțe din Tiraspol Elena Ghirjul. În primele 8 luni ale anului, datoria administrației la plata pensiilor și salariilor a fost de 580 de milioane de ruble. Potrivit prognozelor, a spus Ghirjul, situația, în timpul apropiat, nu se va schimba.

Agenția oficială de știri din Tiraspol Novosti Prodnestrovia o citează și pe responsabila de sectorul social, Oksana Bulanova, care a declarat presei că veniturile regiunii transnistrene „nu sunt suficiente decât pentru 70% din suma preconizată” (plății pensiilor și salariilor - n.r.).

„Din venituri proprii acoperim doar 60% din suma necesară. Dispunem de o sursă de acoperire a deficitului – împrumuturile pe care le putem face, dar și acolo mijloacele sunt limitate”, a explicat Oksana Bulanova. Potrivit ei, deficitul lunar pentru achitarea integrală a pensiilor și salariilor în regiunea transnistreană este de 25 de milioane de ruble, sumă ce ar putea acoperi pensia lunară pentru 17 mii de persoane.

Din cauza crizei economice, din februarie 2015, administrația transnistreană a redus cu 30% pensiile și salariile bugetarilor, suma restantă fiind trecută la datorii.

Rusia a amenințat că Polonia se va confrunta cu consecințe „serioase” din cauza îndepărtării statuii unui general sovietic din al doilea război mondial. Îndepărtarea statuii generalului Ivan Cerniahovski a început joi 17 septembrie în orașul polonez Pieniezno, unde acesta a încetat din viață în uram rănilor în 1954. Autoritățile locale spune că Cerniahovski a simbolizat impunerea prin forță a comunismului în Polonia. Ambasada rusă de la Varșovia a dat vineri publicității o declarație în care se spune că Rusia a avertizat partea poloneză de multe ori că îndepărtarea unor astfel de monumente nu va rămâne fără cele mai serioase consecințe. Relațiile dintre Varșovia și Moscova sînt deja încordate în mare parte din cauza anexării de către Rusia a a peninsulei ucrainene Crimeea și a conflictului din estul Ucrainei. Ca alte țări din Occident și ca Ucraina, Polonia acuză Rusia să îi sprijină direct pe separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, lucru negat de Moscova.

Vineri, 18 septembrie, a avut loc cununia religioasă între liderul administrației separatiste transnistrene Evgheni Șevciuk și fostul ministru de externe din Tiraspol Nina Ștanski. „Ceremonia a avut loc după canoanele ortodoxe, în biserica dintr-un sat îndepărtat din raionul Camenca al Transnistriei”, se spune într-un comunicat de presă al administrației lui Șevciuk. Liderul transnistrean și-a anunțat intenția de a se căsători cu Nina Ștanski pe 31 august, în conferința de presă dedicată celor 25 de ani de la separarea autoproclamată a regiunii de Republica Moldova, marcată pe 2 septembrie.

Un activist al opoziției armene, Vahan Martirosian, s-a refugiat în Azerbaigian, țară vecină și rivală a Armeniei. Martirosian, șeful unei ONG numită Mișcarea de Eliberare Națională Internă, a declarat vineri reporterilor la Baku că a cerut azil politic în Azerbaigian. El a criticat politica președintelui armean Serj Sarkisian, spunînd că este anti-armeană, și a spus că a fost persecutat de autoritățile din Armenia și din cauza asta a decis să se refugieze în Azerbaigian împreună cu soția sa și copilul nou-născut. Armenia și Azerbaigianul se află în conflict de 25 de ani din cauza provinciei Nagorno-Karabach. Provinica, locuită în majoritate de armeni, a fost ocupată de separatiști sprijiniți de Armenia în timpul războiului de la începutul anilor 1990, în care 30.000 de oameni au fost uciși. Eforturile diplomatice internaționale de a rezolva acest conflict au soldat cu un progres limitat.

Autoritățile statelor din Balcanii de vest se străduie să facă față fluxului neobișnuit de mare de migranți. Croația, care a intrat recent în Uniunea Europeană, spune că e depășită de numărul mare de refugiați și a sugerat că îi va redirecționa pe aceștia spre Ungaria, care la rîndul ei a anunțat că va extinde spre Croația gardul construit recent la granița sa de sud. Premierul croat Zoran Milanovici a anunțat vineri că țara sa îi va ajuta pe migranți să „plece mai departe”. Întrebat dacă asta înseamnă că refugiaților li se va permite să se deplaseze spre Slovenia, Milanovici a spus că Ungaria e mult mai aproape, și că deși granița croată nu va fi închisă complet ea și-a atins limita. Purtătorul de cuvînt al guvernului de la Budpesta Zoltan Kovacs a afirmat că decizia Croației este total inaccpeptabilă. Anunțul premierului croat Milanovici vine după ce Croația a închis șapte din cele opt puncte de trecere a frontierei cu Serbia, care nu e membră în UE, prin care în ultimele două zile peste 10.000 de refugiați și migranți, în majoritate sirieni, au intrat în Croația venind din Serbia.

Procuratura ucraineană va deschide un dosar penal împotriva directoarei unei crame din Crimeea, pentru că a desfăcut o sticlă de vin veche de 200 de ani pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru fostul premier italian Silvio Berlusconi. Putin și Berlusconi s-au aflat la sfîrșitul săptămânii în Crimea, care a fost anexată de Rusia în martie 2014, vizitînd ruine antice și faimoasa stațiune viticolă Massandra, care are o colecție de vinuri rare vechi de mai mult de 200 de ani. Televiziunea rusă l-a arătat pe Berlusconi examinînd o sticlă de vind Jerez de la Frontera din 1775, și întrebând-o pe directoarea stațiunii, Ianina Pavlenko, dacă poate să guste vinul. Pavlenko a desfăcut atunci sticla. Stațiunea viticolă Massandra avea cinci sticle de Jerez de la Frontera din recolta anului 1775 înainte de anexarea Crimeii de către Rusia. Două alte sticle au fost vîndute la casa de licitație Sotheby’s în 1990 și în 2001. O sticlă de Jerez de la Frontera din 1775 costă între 100.000 și 150.000 de dolari.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov a anunțat că Rusia va lua în considerare trimiterea de trupe în Siria, dacă guvernul de la Damasc îi va cere asta. Citat vineri de agențiile ruse de presă, Peskov a insisitat că această chestiune este în acest moment pur ipotetică. Joi, Rusia a cerut Statelor Unite să colaboreze cu guvernul președintelui Bașar al-Assad în combaterea grupării Statul Islamic. Ministrul sirian de externe Wallid al-Moallen a negat informațiile că trupe de luptă rusești luptă pe teren în Siria, spunînd însă țara sa nu va ezita să ceară ajutorul Rusiei dacă va fi nevoie. În același timp însă, o sursă militară siriană a declarat agenției Reuter că armata siriană , care a pierdut recent teren în fața membrilor grupării Statul Islamic, a început să folosească noi tipuri de armament antiaerian și de teren livrate de Rusia.

Președintele R Moldova Nicolae Timofti s-a întîlnit vineri cu mai mulți reprezentanți ai platformei Demnitate și Adevăr. Aceștia i-au adus la cunoștință șefului statelui mai multe solicitări prezentate deja altor demnitari moldoveni, între care convocarea Consiliului Suprem de Securitate și demiterea mai multor conducători de de instituții din R.Moldova. Potrivit Unimedia, liderii platformei Demnitate și Adevăr au anunțat că nu mai insistă asupra demisiei președintelui Timofti. Ca răspuns la solicitările ce i-au fost adresate, Timofti a afirmat că a decis deja, anterior, convocarea Consiliului Suprem de Securitate, și că forțele de ordine vor veghea în continuare asupra menținerii protestelor de la Chișinău într-un registru pașnic. Nicolae Timofte a reiterat că el se pronunță în favoarea alegerii șefului statului prin vot universal.

Ministerul de externe de la Chișinău îi informează pe cetăţenii moldoveni că începând cu 16 septembriea autorităţile austriece au reintrodus temporar controale la frontierele cu Ungaria, Serbia, Italia, Slovacia şi Slovenia. IPN citează un comunicat al diplomației moldovene în care se spune că aceste controale au fost reintroduse la punctele de trecere a frontierei ungare de la Hegyeshalom (Hedieșalom) şi Kophaz. De asemenea, a fost închis punctul de control la frontiera cu Serbia din dreptul localităţii ungare Roszke şi a fost suspendată activitatea în punctul de control al frontierei Asotthalom. Este recomandată trecerea frontierei ungaro-sârbe pe la punctul de control Tompa, care funcţionează zilnic în intervalul 7.00 şi 19.00. Externele de la Chișinău reamintesc de asemenea că în 13 septembrie autorităţile germane au reintroduce temporar controlul la frontiera cu Austria în zona Passau.

Parlamentul şi guvernul Republicii Moldova solicită Uniunii Europene o evaluare a procesului de reformă a justiţiei moldovenești, se spune într-un comunicat al legislativului moldovean. Solicitarea a fost transmisă Delegației Europene de la Chișinău de către preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi premierul Valeriu Streleţ. Potrivit sursei ceitate, cei doi demnitari spun că o evaluare din partea UE ar ajuta Republica Moldova să găsească eventualele deficienţe în procesul de reformă a justiţiei şi să ajusteze planul de acţiuni şi agenda internă de lucru.

La Chişinău a fost semnat un memorandum între Parlamentul R. Moldova şi Camera Deputaţilor de la București. Documentul semnat în cadrul vizitei delegaţiei României condusă de preşedintele Camerei deputaţilor, Valeriu Zgonea, prevede un schimb de experienţă şi sprijin din partea deputaţilor români pentru colegii din Republica Moldova în privința parcursul european, transmite IPN. Preşedintele Parlamentului de la Chişinău Andrian Candu a spus că acest memorandum prevede o nouă etapă de cooperare între cele două instituţii, care vine să consolideze eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova.

Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” pierde din credibilitatea oamenilor care au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de actuala clasă politică, a declarat Oazu Nantoi unul dintre fondatorii Platformei în cadrul emisiunii „Interpol”. Analistul politic si fost candidat la primaria Chisinaului din partea Partidului Popular European din Moldova a declarat că mişcarea civica DA nu şi-a stabilit corect prioritatile revendicărilor faţă de actuala clasă politică. Pe de alta parte, ieri o parte dintre protestatarii din centrul Chisinaului au fost la Stefan Voda pentru a explica si oamenilor din provincie revendicarile pe care le au. Liderii platfomei spun ca isi vor diversifica actiunile de protest in urmatoarea perioada de timp.

Premierul social democrat al României, Victor Ponta, care a fost deferit justitiei pentru fapte de corupţie, fals in acte si complicitate la evaziune fiscala, a reacţionat intr-o postare pe Facebook, la trimiterea sa in judecata in dosarul Turceni-Rovinari, afirmand că „dosarul sau ar fi fost instrumentat de un procuror”, „procuror total neprofesionist”, care ar vrea sa se afirme „inventand si imaginand fapte si situatii neadevarate din urma cu 10 ani”. Este pentru prima dată când un premier în funcție al României este trimis în judecată în timpul mandatului. După fostul prim-ministru Adrian Năstase, care a stat la închisoare aproape un an pentru fapte de corupție, Victor Ponta este al doilea demnitar de rang înalt trimis în judecată. Procurorii anticorupție consideră că premierul român ar fi obținut foloase necuvenite în perioada 2007-2008 când a fost plătit de casa de avocatură a senatorului Dan Șova, fără să fi făcut nimic în schimb.

Un tribunal din Tbilisi l-a eliberat din inchisoare pe unul dintre liderii opozitiei, la o zi dupa ce Curtea Constitutionala a Georgiei a decis ca arestarea sa a fost ilegala. Gigi Ugulava a fost primar al capitalei Georgiei si a stat in arest preventiv 14 luni, dar mai are in instante mai multe dosare de coruptie, spalare de bani si delapidare. La iesirea din inchisoare, politicianul, membru de vază al Mişcarii de Unitate Nationala, a promis sa isi inteţeasca lupta impotriva coalitiei Visul Georgian, aflata la putere. Ugulava a sustinut ca aducerea sa in fata instantei a fost motivata politica şi ca este nevinovat.

Rusia spioneaza masiv spatiul virtual al Statelor Unite si unor tari europene şi asiatice de șapte ani, se arata intr-un raport al firmei de securitate a datelor din Finlanda F Secure dat publicitatii ieri. Raportul arată că există grupuri de hackeri „bine finanţate”, care spioneaza in favoarea guvernului rus şi documenteaza mai multe atacuri de proportii ale grupului numit „ Ducii”. Printre tintele atacurilor documentate de raportul firmei finlandeze se afla centrul de informatii NATO al Georgiei, Ministerul georgian al apărarii, Ministerele de externe ale Turciei, Ucrainei si Poloniei, ca si institutii guvernamentale si centre de cercetare politica din Statele Unite, Europa si Asia Centrala.

Statele Unite au anuntat ca sunt deschise pentru discutii „tactice si practice” cu Rusia pentru a colabora in actiunile militare impotriva gruparii Statul Islamic din Siria. Washingtonul insista insa ca Rusia sa nu intăreasca guvernului presedintelui Bashar al-Assad. Rusia a construit o mare baza militara aeriana la Latakia, in vestul Siriei si continua sa sustina regimul de la Damasc. La baza de la Latakia, Rusia a desfasurat un impresionant aresenal de arme moderne: tancuri T90, artilerie grea, rachete anti-aeriene şi infanterie. Aceste evolutii ingrijoreaza Washingtonul care se teme ca Moscova le va folosi pentru a intări regimul presedintelui Bashar al-Assad. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a sugerat omologului sau american John Kerry ca ar trebui sa aiba loc convorbiri directe militare ruso-americane pentru coordinarea acţiunilor din Siria.

Croatia a închis șapte din cele opt puncte de control a graniţei cu Serbia pe o perioada nedeterminata, pentru a stăvili fluxul de migranti si refugiati, a anuntat Ministerul croat de interne. De miercuri si pina ieri, potrivit Ministerului de la Zagreb, 11 mii de oameni au intrat in Croatia din Serbia. Aceasta miscare a inceput dupa ce Ungaria a inchis granita sa cu Serbia, impiedicind astfel trecerea refugiatilor si migrantilor din Balcani catre tarile prospere ale Uniunii Europene. Slovenia, la rindul ei a anuntat că a oprit un tren cu refugiati din Croatia si a intors 150 de oameni la Zagreb pentru ca nu aveau documentele de calatorie necesare. Slovenia a suspendat pîna astazi tot traficul feroviar cu Croatia.

Reprezentantul FMI la Bucuresti, Guillermo Tolosa, crede ca economia României poate depăşi in scurt timp economiile Cehiei, Greciei, si Portugaliei, daca se mentine ritmul de crestere din ultimii ani, informeaza site-ul Hotnews.ro citind Digi 24. Estimarile sunt ca „Romănia va depasi aceste tari in trei ani, in termeni de marime a economiei ca intreg”, a declarat repezentantul FMI la Bucuresti.
In opinia sa, România se confrunta si cu o serie de obstacole in acest parcurs, unul dintre ele fiind infrastructura, „care este deficitara deocamdata” şi acest subiect ar trebui abordat foarte serios „printr-o crestere a cheltuielilor”.

Democrații din Senatul american au blocat pentru a treia oară o inițiativă a opoziției republicane de anulare a acordului nuclear cu Iranul. Votul de astăzi a garantat că acordul încheiat de șase puteri internaționale cu Iranul vara aceasta nu va mai putea fi blocat în Statele Unite, până la expirarea la miezul nopții a termenului limită pe care îl are la dispoziție Congresul ca să-l împiedice pe președintele Barack Obama să-l pună în practică. Acordul prevede relaxarea sancțiunilor internaționale împotriva Iranului pe măsură ce Teheranul își reduce programul nuclear. Republicanii din opoziție care au criticat acordul nu au reușit să acumuleze 60 de voturi din 100 în Senat, deși sunt majoritari.

Se relatează că cinci copii și trei adulți au ajuns la spital după ce autobuzul școlar cu care se întorceau acasă de la Ungheni s-a răsturnat. Potrivit Unimedia care citează Inspectoratul național al Poliției, incidentul s-a petrecut când autobuzul școlar aflat în drum spre satul Buzduganii de Sus a încercat să evite un camion care nu-i cedase trecerea. Directoarea spitalului raional Ungheni, Lidia Crăciun, spune că doi dintre copii internați se află în stare gravă în secția de reanimare.

Mii de refugiați și migranți au intrat în Croația din Serbia și mulți alții urmează aceeași rută după ce Ungaria pe unde călătoreau până recent spre țările mai bogate din vestul Uniunii Europene a închis granița, cauzând violențe. Astăzi, poliția croată a spus că a recepționat astăzi peste 6 mii de oameni la câteva puncte de trecere a graniței, de la schimbarea rutei migranților și refugiaților cu o zi mai devreme. Se relatează că autoritățile croate îi înregistrează și apoi îi transportă la centre speciale în apropiere de capitala Zagreb. Ministrul Sănătății, Sinisa Varga, este citat spunând că autoritățile așteaptă un vale de încă 20 de mii de migranți și refugiați în următoarele două săptămâni. După Croația, următoarea țară care se va confrunta cu acest val este Slovenia pe unde trece calea spre Germania, destinația predilectă a viitorilor solicitanți de azil.

Presa moldoveană a depistat patru persoane din Republica Moldova pe o listă neagră a Kievului, care a sancționat 400 de indivizi din cauza tensiunilor cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Pro TV Chișinău a găsit pe listă patru oameni pe care îi descrie drept moldoveni, între care fostul deputat devenit adversar al regimului de la Tiraspol, Andrei Safonov. Lista Kievului împrospătată miercuri sera a cauzat controverse, când s-a aflat că include peste zece jurnaliști. Astăzi, președinția ucraineană a spus că va șterge trei jurnaliști de la BBC care au nimerit pe lista sancționaților. "Libertatea presei este o valoare absolută” pentru președintele Petro Poroșenko, a scris astăzi pe Twitter purtătorul de cuvânt prezidențial, Sviatoslav Țeholko. Kievul a împrospătat sancțiunile după decizia separatiștilor pro-ruși din estul țării să organizeze alegeri locale separate de restul Ucrainei.

O oficialitate din Rusia spune că Moscova va analiza consecințele noilor sancțiuni anunțate de Ucraina, care a plasat 400 de indivizi și 90 de entități juridice pe o listă neagră, după decizia separatiștilor pro-ruși din Donbass să organizeze propriile alegeri locale. Vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici a declarat agenției RIA că autoritățile ruse vor analiza lista ucraineană a sancționaților, care include parlamentari ruși și lideri ai rebelilor, precum și companii ca Aeroflot, sau bănci ca Bank of Moscow și Gazprombank. Kievul a anunțat sancțiunile după ce liderul separatist al regiunii Donețk, Aleksandr Zaharcenko a stabilit alegerile locale pe data de 18 octombrie, nu pe data de 25 ca în restul Ucrainei. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că această decizie amenință acordurile de pace de la Minsk, care prevedeau alegeri locale organizate concomitent pe întreg teritoriul țării.

Premierul român Victor Ponta a fost deferit justiției astăzi pentru fapte de corupție, inclusiv complicitate le evaziune fiscală și spălare de bani pe când era avocat. În vârstă de 42 de ani, Ponta este cel mai înalt oficial în exercițiul funcției în România trimis în judecată pentru corupție de la declanșarea unei campanii nemiloase împotriva mitei în pregătirile și după intrarea țării în Uniunea Europeană, în 2007. Inculpat oficial în luna august, Ponta a dezmințit acuzațiile care i se aduc, spunând că este victima unei campanii a procurorilor de „manipulare a opiniei publice”. Ponta care a refuzat până acum să-și dea demisia, spunând că vrea să rămână în funcție până în expiră mandatul în decembrie 2016 nu a comentat încă trimiterea dosarului său în instanță. Procurorii îl acuză de fals în înscrisuri în 2007-2008 prin care ar fi primit echivalentul a 45 de mii de dolari de la o firmă de avocatură a aliatului său politic, senatorul social-democrat Dan Șova, devenit ulterior ministru în guvernul Ponta. Șova este judecat și el.