În Balcanii de vest și Uniunea Europeană, periplul a mii și mii de refugiați și imigranți ia turnuri neașteptate: după ce și-a închis granița total cu Serbia, Ungaria a fost evitată pentru câteva zile de refugiații, care s-au reorientat spre Croația. Vineri însă, autoritățile croate au declarat că țara lor nu mai poate face față. În trei zile, prin Croația trecuseră peste 15 mii de persoane. Zagrebul a anunțat că-I va trimite mai departe în Ungaria. În cursul nopții de vineri spre sâmbătă, aproape 7.000 de imigranți au ajuns în Austria, prin Ungaria. Este vorba tocmai de imigranții veniți din Croația, care au fost urcați de autoriățile ungare în autocare și transportanți mai departe la granița cu Austria. Ținta finală a imigranților sunt Germania sau țările scandinave, în primul rând Suedia. Premierul Croație Zoran Milanovic a acuzat Grecia că ar fi vinovată de actuala scriză pentru că nu face nimic pentru a opri valul de imigranți.

În Grecia s-a încheiat campania electorală înainte de alegerile generale anticipate de duminică. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul de guvernământ Syriza al fostului premier Alexis Tsipras se află cu numai câteva procente în fața partidului conservator de opoziție Noua Democrație.

Syriza a exclus posibilitatea unei mari coaliții, Noua Democrație s-a declarat dispusă să discute cu toate partidele parlamentare formarea unei noi majorități parlamentare. Orice partid va câștiga, va avea sarcina complicată de a pune în aplicare o serie de reforme financiare și sociale drastice, cerute de creditorii externi în schimbul unui nou credit de 86 de miliarde de euro.

La numai o zi după ce fusese eliberat din detenție preventivă, fostul primar al capitalei georgiene Gigi Ugulava a fost condamnat la patru ani și jumătate închisoare, într-un dosar separat în care este acuzat de abuz de putere și utilizare frauduloasă a banilor publici. Ugulava a declara că și acest proces, ca și detenția preventivă anterioară, este un caz pur politic Ugulava este un apropiat la fostului președintele Mikahail Saakachvili, urmărit în justiție la fel ca mulți alți colegi de partid după ce fostul partid prezidential Mișcarea Națională Unită a pierdut alegerile generale din 2012 în fața actualului partid de guvernământ Visul Georgian.

Președintele american Barack Obama a numit pentru prima dată pentru o funcție de conducere în armată o persoană gay. Este vorba de Eric Fanning , numit pentru funcția de Secretar al Armatei, poziție administgrativă deținută de un civil în cadrul Ministerului Apărării. Candidatura trebuie aprobată de Senatul american. Fanning are o lungă carieră la Pentagon, unde a început să lucreze când încă nici o persoană gay nu putea deține o funcție de răspundere în conducerea armatei. Restricția a fost ridicată de președintele Barack Obama în 2010.

Protestul maraton din centrul Chișinăului a intrat în a 14-a zi. Potrivit corespondenților Europei Libere, reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr, care a iniția manifestația, intenționează sâmbătă să meargă la Cahul iar duminică la Soroca.

Ei au avertizat că s-ar putea ajunge și la declanșarea unei greve generale. Vineri, liderii protestatarilor s-au întâlnit pentru prima dată cu președintele Nicolae Timofti, căruia i-au cerut să convoace consiliul suprem de securitate, să ia măsuri pentru ca cei vinovați de devalizarea băncilor să fie pedepsiți şi să promoveze amendarea constituției pentru ca viitorul președinte să fie ales direct.

Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, a spus ca şeful statului a convocat deja o ședință a Consiliului Suprem de Secutitate pe probleme social-economice.

De asemenea, el a spus că președintele susține ideea revenirii la alegerea directă a şefului statului de către cetățeni. „Liderii Platformei DA au arătat că nu insistă asupra demisiei președintelui Timofti şi că această solicitare a apărut „ca un mijloc de a scoate ţara din captivitate”, a mai spus Țurcanu, care a precizat că cele două părţi ar urma să se întâlnească din nou pentru a discuta lista de revendicări a manifestanților.

Tot vineri, manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale au pichetat sediile partidelor parlamentare.

Pe de altă parte, mai multe organizaţii unioniste anunţă pentru sâmbătă desfăşurarea unui marş spre sediul Companiei Teleradio-Moldova.

Parlamentul şi guvernul Republicii Moldova au solicitat Uniunii Europene o evaluare a procesului de reformă a justiţiei moldovenești, se spune într-un comunicat al legislativului moldovean. Solicitarea a fost transmisă Delegației Europene de la Chișinău de către preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi premierul Valeriu Streleţ. Potrivit sursei citate, cei doi demnitari spun că o evaluare din partea UE ar ajuta Republica Moldova să găsească eventualele deficienţe în procesul de reformă a justiţiei şi să ajusteze planul de acţiuni şi agenda internă de lucru.

Luni 21 septembrie începe la București procesul intentat premierului Victor Ponta, trimis în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari. Infracțiunile nu au fost comise în timpul mandatului de premier. Procesul este judecat la Înalta Curte de Casație și Justiie, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupțue au trimis joi dosarul la instanță. Tot luni, opoziția liberală va înainta în Parlament o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ponta, pentru a forța demisia premierului. Analiștii spun că șansele ca moțiunea să fie aprobată sînt mici.

Autoritățile croate au declarat că țara lor nu mai poate face față miilor de refugiați și imigranți care vin din Serbia, motiv pentru care i-ar putea „trimite” în Ungaria, ideea respinsa categoric de Budapesta. Croația a devenit noua rută a refugiaților spre țările occidentale din UE după ce Ungaria a închis total granița cu Serbia, print-un gard de sârmă ghimpată, înalt de peste 3 metri. Miile de refugiați și imigranți încercă acum să ajungă din Croația în Slovenia și de acolo, mai departe, în Austria sau Italia, în drum spre Germania sau țările din nordul UE. Croația a închis vineri șapte din celen opt puncte de trecere la granița cu Serbia, iar premierul croat Zoran Milanovic a precizat că frontiera nu va fi total închisă.

Premierul Olandei Mark Rutte a cerut stabilirea unor cote obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor, argumentând că statele central şi est-europene care se opun propunerii au beneficiat de fonduri importante din partea UE, astfel că acum trebuie să-și asume responsabilităţi. „Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind distribuirea obligatorie a refugiaţilor. Preluarea imigranţilor nu poate fi făcută doar de un număr limitat de ţări”, a mai declarat Rutte, citat de Mediafax. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi România se opun impunerii de cote obligatorii, poziție pe care o vor reafirma la summitul UE de la Bruxelles din 23 septembrie.

Miniștrii apărării din Statele Unite și Rusia au avut vineri prima lor discuție telefonică în mai bine de un an, în care au discutat despre războiului civil din Siria, lupta împotriva milițiilor organizației teroriste a Statului Islamic și implicarea militară tot mai mare a Rusiei de patea președintelui Bashar al-Assad. Potrivit Pentagonului, ministrul american al apărării Ash Carter și omologul său rus Sergei Șoigu au discutat în primul rând modul în care să se evite orice „contact” între militarii celor două țări, Statele Unite fiind liderul coaliției care susține lupta împotriva președintelui sirian. America a rupt orice contact la nivel militar înalt cu Rusia după ce aceasta a anexat abuziv peninsula Crimeea în martie 2014.

Unul din șefii Serviciului Federal Rus de Securitate a declarat că aproximativ de 2.400 de ruși ar lupta alături de gruparea Statului Islamic. Sergei Smirnov, prim adjunctul directorului Serviciului de Securitate a mai spus că aproxi mativ 3 mii de persoane provenind din Asia Centrală ar lupta deasemeni alături de milițiile islamice. El a susținut că în acest context, fluxul mare de refugiați din Orientul Mijlociu, aflați acum în Europa, reprezintă o amenințare potențială „serioasă” la adresa securității Rusiei. Smirnov a făcut aceste declarații în capitala Uzbekistanului, unde a avut loc o reunine legată de combaterea terorismului a țărilor din Organizația Cooperării de la Shanghai.

Un presupus activist al opoziției armene, Vahan Martirosian, s-a refugiat în Azerbaigian, țară vecină și rivală a Armeniei. Martirosian susține că ar conduce organizația neguvernamentală „Mișcarea de Eliberare Națională Internă”, dar corespondenții Europei Libere la Erevan relatează că nu au găsit nici o informație care să ateste existența acestei organizații. Nu există nici indicii că Martirosian ar fi participat vreodată la proteste antiguvernamentale sau ar fi fost activ alături de opoziția din Armenia. Vineri, la Baku, Vahan Martirosian a declarat presei că a cerut azil politic în Azerbaigian. El a criticat politica președintelui armean Serj Sarkisian, spunînd că este anti-armeană, și a spus că a fost persecutat de autoritățile din Armenia și din cauza asta a decis să se refugieze în Azerbaigian împreună cu soția sa și copilul nou-născut. Armenia și Azerbaigianul se află în conflict de 25 de ani din cauza provinciei Nagorno-Karabach. Provinica, locuită în majoritate de armeni, a fost ocupată de separatiști sprijiniți de Armenia în timpul războiului de la începutul anilor 1990, în care 30.000 de oameni au fost uciși. Eforturile diplomatice internaționale de a rezolva acest conflict s-au soldat cu un progres limitat.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a scos vineri de pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în Ucraina mai mulți jurnaliști occidentali care relatează pentru BBC și publicații din Germania și Spania. În 16 septembrie, Poroșenko semnase un decret prin care este extinsă la aproape 400 de nume, lista persoanele care nu au dreptul de a intra în Ucraina. Majoritatea sunt jurnaliști și oameni de afaceri ruși. Se presupune că interdicția este legată de modul în care mediile din Rusia relatează despre criza din regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg va vizita săptămîna viitoare Ucraina pentru prima dată. În 21 și 22 septembrie, Stoltenberg se va afla la Lvov și Kiev pentru discuții cu președintele Petro Poroșenko, premierul Arseni Iașeniuk și președintele Parlamentului. Stoltenberg va participa și la o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin declara săptămâna trecută că vor fi semnate o serie de documente „strategice” care vor permite între altele Alinanței Nord-Atlantice să deschidă un birou la Kiev.

Leul moldovenesc își va continua săptămâna viitoare tendinţa de depreciere. Cursul oficial pentru euro se apropie de 23 de lei, iar dolarul trece pragul psihologic de 20 de lei. Banca Naţională a Moldovei a stabilit pentru luni, 21 septembrie, un curs oficial de schimb pentru un euro de 22 de lei şi 89 de bani, cu 40 de bani mai mult decât vineri 18 septembrie. Totodată, dolarul va costa 20 de lei şi 4 bani, în creştete cu 17 bani. Oficialitățile de la banca centrală a Moldovei spun că deprecierea leului în raport cu euro se explică prin aprecierea monedei euro faţă de dolarul american pe pieţele internaționale.

Datoria la pensii și salarii în regiunea transnistreană ar putea atinge, la sfârșitul anului, 1 miliard de ruble transnistrene, aproape 100 de milioane de dolari, a anunțat, vineri, responsabila de finanțe din Tiraspol Elena Ghirjul. În primele 8 luni ale anului, datoria administrației la plata pensiilor și salariilor a fost de 580 de milioane de ruble. Potrivit prognozelor, a spus Ghirjul, situația, în timpul apropiat, nu se va schimba.

Agenția oficială de știri din Tiraspol Novosti Prodnestrovia o citează și pe responsabila de sectorul social, Oksana Bulanova, care a declarat presei că veniturile regiunii transnistrene „nu sunt suficiente decât pentru 70% din suma preconizată” (plății pensiilor și salariilor - n.r.).

„Din venituri proprii acoperim doar 60% din suma necesară. Dispunem de o sursă de acoperire a deficitului – împrumuturile pe care le putem face, dar și acolo mijloacele sunt limitate”, a explicat Oksana Bulanova. Potrivit ei, deficitul lunar pentru achitarea integrală a pensiilor și salariilor în regiunea transnistreană este de 25 de milioane de ruble, sumă ce ar putea acoperi pensia lunară pentru 17 mii de persoane.

Din cauza crizei economice, din februarie 2015, administrația transnistreană a redus cu 30% pensiile și salariile bugetarilor, suma restantă fiind trecută la datorii.

Rusia a amenințat că Polonia se va confrunta cu consecințe „serioase” din cauza îndepărtării statuii unui general sovietic din al doilea război mondial. Îndepărtarea statuii generalului Ivan Cerniahovski a început joi 17 septembrie în orașul polonez Pieniezno, unde acesta a încetat din viață în uram rănilor în 1954. Autoritățile locale spune că Cerniahovski a simbolizat impunerea prin forță a comunismului în Polonia. Ambasada rusă de la Varșovia a dat vineri publicității o declarație în care se spune că Rusia a avertizat partea poloneză de multe ori că îndepărtarea unor astfel de monumente nu va rămâne fără cele mai serioase consecințe. Relațiile dintre Varșovia și Moscova sînt deja încordate în mare parte din cauza anexării de către Rusia a a peninsulei ucrainene Crimeea și a conflictului din estul Ucrainei. Ca alte țări din Occident și ca Ucraina, Polonia acuză Rusia să îi sprijină direct pe separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, lucru negat de Moscova.

Vineri, 18 septembrie, a avut loc cununia religioasă între liderul administrației separatiste transnistrene Evgheni Șevciuk și fostul ministru de externe din Tiraspol Nina Ștanski. „Ceremonia a avut loc după canoanele ortodoxe, în biserica dintr-un sat îndepărtat din raionul Camenca al Transnistriei”, se spune într-un comunicat de presă al administrației lui Șevciuk. Liderul transnistrean și-a anunțat intenția de a se căsători cu Nina Ștanski pe 31 august, în conferința de presă dedicată celor 25 de ani de la separarea autoproclamată a regiunii de Republica Moldova, marcată pe 2 septembrie.

Un activist al opoziției armene, Vahan Martirosian, s-a refugiat în Azerbaigian, țară vecină și rivală a Armeniei. Martirosian, șeful unei ONG numită Mișcarea de Eliberare Națională Internă, a declarat vineri reporterilor la Baku că a cerut azil politic în Azerbaigian. El a criticat politica președintelui armean Serj Sarkisian, spunînd că este anti-armeană, și a spus că a fost persecutat de autoritățile din Armenia și din cauza asta a decis să se refugieze în Azerbaigian împreună cu soția sa și copilul nou-născut. Armenia și Azerbaigianul se află în conflict de 25 de ani din cauza provinciei Nagorno-Karabach. Provinica, locuită în majoritate de armeni, a fost ocupată de separatiști sprijiniți de Armenia în timpul războiului de la începutul anilor 1990, în care 30.000 de oameni au fost uciși. Eforturile diplomatice internaționale de a rezolva acest conflict au soldat cu un progres limitat.

Autoritățile statelor din Balcanii de vest se străduie să facă față fluxului neobișnuit de mare de migranți. Croația, care a intrat recent în Uniunea Europeană, spune că e depășită de numărul mare de refugiați și a sugerat că îi va redirecționa pe aceștia spre Ungaria, care la rîndul ei a anunțat că va extinde spre Croația gardul construit recent la granița sa de sud. Premierul croat Zoran Milanovici a anunțat vineri că țara sa îi va ajuta pe migranți să „plece mai departe”. Întrebat dacă asta înseamnă că refugiaților li se va permite să se deplaseze spre Slovenia, Milanovici a spus că Ungaria e mult mai aproape, și că deși granița croată nu va fi închisă complet ea și-a atins limita. Purtătorul de cuvînt al guvernului de la Budpesta Zoltan Kovacs a afirmat că decizia Croației este total inaccpeptabilă. Anunțul premierului croat Milanovici vine după ce Croația a închis șapte din cele opt puncte de trecere a frontierei cu Serbia, care nu e membră în UE, prin care în ultimele două zile peste 10.000 de refugiați și migranți, în majoritate sirieni, au intrat în Croația venind din Serbia.

Procuratura ucraineană va deschide un dosar penal împotriva directoarei unei crame din Crimeea, pentru că a desfăcut o sticlă de vin veche de 200 de ani pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru fostul premier italian Silvio Berlusconi. Putin și Berlusconi s-au aflat la sfîrșitul săptămânii în Crimea, care a fost anexată de Rusia în martie 2014, vizitînd ruine antice și faimoasa stațiune viticolă Massandra, care are o colecție de vinuri rare vechi de mai mult de 200 de ani. Televiziunea rusă l-a arătat pe Berlusconi examinînd o sticlă de vind Jerez de la Frontera din 1775, și întrebând-o pe directoarea stațiunii, Ianina Pavlenko, dacă poate să guste vinul. Pavlenko a desfăcut atunci sticla. Stațiunea viticolă Massandra avea cinci sticle de Jerez de la Frontera din recolta anului 1775 înainte de anexarea Crimeii de către Rusia. Două alte sticle au fost vîndute la casa de licitație Sotheby’s în 1990 și în 2001. O sticlă de Jerez de la Frontera din 1775 costă între 100.000 și 150.000 de dolari.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov a anunțat că Rusia va lua în considerare trimiterea de trupe în Siria, dacă guvernul de la Damasc îi va cere asta. Citat vineri de agențiile ruse de presă, Peskov a insisitat că această chestiune este în acest moment pur ipotetică. Joi, Rusia a cerut Statelor Unite să colaboreze cu guvernul președintelui Bașar al-Assad în combaterea grupării Statul Islamic. Ministrul sirian de externe Wallid al-Moallen a negat informațiile că trupe de luptă rusești luptă pe teren în Siria, spunînd însă țara sa nu va ezita să ceară ajutorul Rusiei dacă va fi nevoie. În același timp însă, o sursă militară siriană a declarat agenției Reuter că armata siriană , care a pierdut recent teren în fața membrilor grupării Statul Islamic, a început să folosească noi tipuri de armament antiaerian și de teren livrate de Rusia.

Președintele R Moldova Nicolae Timofti s-a întîlnit vineri cu mai mulți reprezentanți ai platformei Demnitate și Adevăr. Aceștia i-au adus la cunoștință șefului statelui mai multe solicitări prezentate deja altor demnitari moldoveni, între care convocarea Consiliului Suprem de Securitate și demiterea mai multor conducători de de instituții din R.Moldova. Potrivit Unimedia, liderii platformei Demnitate și Adevăr au anunțat că nu mai insistă asupra demisiei președintelui Timofti. Ca răspuns la solicitările ce i-au fost adresate, Timofti a afirmat că a decis deja, anterior, convocarea Consiliului Suprem de Securitate, și că forțele de ordine vor veghea în continuare asupra menținerii protestelor de la Chișinău într-un registru pașnic. Nicolae Timofte a reiterat că el se pronunță în favoarea alegerii șefului statului prin vot universal.

Ministerul de externe de la Chișinău îi informează pe cetăţenii moldoveni că începând cu 16 septembriea autorităţile austriece au reintrodus temporar controale la frontierele cu Ungaria, Serbia, Italia, Slovacia şi Slovenia. IPN citează un comunicat al diplomației moldovene în care se spune că aceste controale au fost reintroduse la punctele de trecere a frontierei ungare de la Hegyeshalom (Hedieșalom) şi Kophaz. De asemenea, a fost închis punctul de control la frontiera cu Serbia din dreptul localităţii ungare Roszke şi a fost suspendată activitatea în punctul de control al frontierei Asotthalom. Este recomandată trecerea frontierei ungaro-sârbe pe la punctul de control Tompa, care funcţionează zilnic în intervalul 7.00 şi 19.00. Externele de la Chișinău reamintesc de asemenea că în 13 septembrie autorităţile germane au reintroduce temporar controlul la frontiera cu Austria în zona Passau.

Parlamentul şi guvernul Republicii Moldova solicită Uniunii Europene o evaluare a procesului de reformă a justiţiei moldovenești, se spune într-un comunicat al legislativului moldovean. Solicitarea a fost transmisă Delegației Europene de la Chișinău de către preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi premierul Valeriu Streleţ. Potrivit sursei ceitate, cei doi demnitari spun că o evaluare din partea UE ar ajuta Republica Moldova să găsească eventualele deficienţe în procesul de reformă a justiţiei şi să ajusteze planul de acţiuni şi agenda internă de lucru.