Câteva sute de persoane au participat în capitala Serbiei Belgrad la Parada Gay, care anul acesta, spre deosebire de anii precedenți, s-a desfășurat fără ciocniri violente cu grupări extremiste. Parada a fost păzită însă de sute de polițiști, centrul orașului a fost închis de dimineață iar la unele intersecții au fost plasate tunuri cu apă. La paradă au participat ministrul sârb al integrării europene, ministrul culturii și primarul capitalei.

Papa Francisc a început o vizită în Cuba, țară comunistă dar profund catolică. A fost primit de președintele Raul Castro care a salutat rolul jucat de Suveranul Pontif în apropierea dintre Cuba și Statele Unite. Cele două țări au restabilit anul acesta relațiile diploatice, rupte din 1961.America nu a ridicat însă și embargoul economic împotriva Cubei.

Protestul maraton din centrul Chișinăului a intrat în a 15-a zi. Potrivit organizatorilor Platformei Demnitate și Adevăr, care a inițiat protestul în 6 septembrie, duminică se va manifesta prin tot orașul cu un convoi de automobile. Unii reprezentați ai manifestanților anunțaseră că se vor deplasa la Soroca. În cursul după amiezii, în Piața Marii Adunări Naționele va avea loc un concert. Liderii protestelor au avertizat că s-ar putea ajunge și la declanșarea unei greve generale. Platforma DA cere în continuarea demisia guvernatorului Băncii Naționale, procurorului general, șefilor CEC și de la Centrul Național Anticorupție, amendarea constituției pentru ca președintele țării să fie ales direct, ulterior demisia președintelui Nicolae Timofti și organizarea de alegeri anticipate. Premierul Valeriu Streleț și președintele Nicolae Timofti au anunțat că nu vor demisiona. În cursul săptămânii, manifestanții au pichetat de mai multe ori guvernul, președinția, procurartura și CNA iar vineri s-au întîlnit pentru prima dată cu președintele Timofti căruia i-au prezentat lista lor de revendicări.

Rusia va relua de luni importul de fructe din Republica Moldova. Serviciul fitosanitat rus a precizat sâmbătă ca este vorba de aproape 50 de producători de fructe care vor profita de această decizie. Ministrul agriculturii Ion Sula a declarat e citat tot sâmbătă de presa lăcală cu declarația că „urmează ca prin canale oficiale să primim informaţia respectiva”. Tot el a spus că exportul va avea loc sub supravegherea Agenţiei Naționale pentru Siguranţa Alimentelor. Vara trecută, Rusia a pus embargo pe importul fructelor şi conservelor moldoveneşti.

Marți 22 septembrie are loc o ședință comună a guvernelor din R. Moldova și România. Locul a fost schimbat de partea română, de la Tulcea la Constanța. După ședință, premierii celor două țări vor ține o conferință de presă. Pe de altă parte luni la București începe procesul intentat premierului român Victor Ponta, trimis în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor. Infracțiunile nu au fost comise în timpul mandatului de premier iar pentru moment, Ponta a declarat că nu va demisiona cum i-a cerut în repetate rânduri președintele Klaus Iohannis. Tot luni, opoziția liberală va înainta în Parlament o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ponta, pentru a forța demisia premierului. Analiștii apreciază drept mici șansele ca moțiunea să fie aprobată.

Partidul Popular European din Moldova al fostului premier Iurie Leancă și-a definitivat structura de conducere la Consiliul Național care a avu loc la sfârșitul săptămânii. Consiliul a decis că PPEM va avea 4 vice-președinți: Oazu Nantoi, Ala Nemerenco, Ruslan Codreanu și Eugen Sturza. A fost ales Biroul permanent al PPEM care va fi constituit din 21 persoane. Mihai Căpățină a fost ales secretar general.

În Grecia au loc alegeri generale anticipate. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul de guvernământ Syriza al fostului premier Alexis Tsipras se află cu numai câteva procente în fața partidului conservator de opoziție Noua Democrație. Syriza a exclus posibilitatea unei mari coaliții, Noua Democrație s-a declarat dispusă să discute cu toate partidele parlamentare formarea unei noi majorități parlamentare. Orice partid va câștiga, va avea sarcina complicată de a pune în aplicare o serie de reforme financiare și sociale drastice, cerute de creditorii externi în schimbul unui nou împrumut de 86 de miliarde de euro.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a aprobat sâmbătă instalarea unei baze aeriene în Belarus, unde ar urma să fie staţionate avioane de vânătoare de tip Su-27. Rusia are deja două unităţi militare în Belarus, o staţie radar şi un centru de comunicaţii pentru submarine. Rusia are de asemenea câteva avioane de vânătoare staţionate în Belarus, dar noul plan prevede înfiinţarea unei întregi baze militare în această ţară, pentru prima dată după epoca sovietică. Anunţul intervine într-un moment de tensiuni între Moscova şi Occident, pe tema implicării Rusiei în conflictul din Ucraina şi a desfăşurării de trupe şi echipamente ruse în Siria.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunțat sîmbătă că Bulgaria și-a închis granițele pentru imigranții ilegali, informează agenția BTA. „Oricine vrea să treacă în condiții legale va avea permisiunea să intre (în Bulgaria), dar numai în acest fel”, a declarat presei premierul Borisov, care a adăugat că nimeni nu poate să stea calm și să privească cum se desfășoară criza refugiaților. „Jandarmeria și poliția au oprit refugiații la 40 de kilometri de granița noastră și permit să treacă doar mașinile și camioanele. Secretarul-șef din Ministerul de interne se află la fața locului și va avea și o întâlnire cu prim-ministrul turc”, a mai spus Borisov.

În Balcanii de vest și Uniunea Europeană, periplul a mii și mii de refugiați și imigranți ia turnuri neașteptate: după ce și-a închis granița total cu Serbia, Ungaria a fost evitată pentru câteva zile de refugiații, care s-au reorientat spre Croația. Vineri însă, autoritățile croate au declarat că țara lor nu mai poate face față. În trei zile, prin Croația trecuseră peste 15 mii de persoane. Zagrebul a anunțat că-I „trimite” mai departe în Ungaria. În cursul nopții de vineri spre sâmbătă, aproape 7.000 de imigranți au ajuns în Austria, prin Ungaria. Este vorba tocmai de imigranții veniți din Croația, care au fost urcați de autoriățile ungare în autocare și transportanți mai departe la granița cu Austria. Ținta finală a imigranților sunt Germania sau țările scandinave, în primul rând Suedia. Premierul Croație Zoran Milanovic a acuzat Grecia că ar fi vinovată de actuala scriză pentru că nu face nimic pentru a opri valul de imigranți.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg va vizita pentru prima dată Ucraina săptămîna viitoare pentru prima dată Ucraina. Stoltenberg se va afla la Lvov și Kiev în 21 și 22 septembrie, pentru discuții cu președintele Petro Poroșenko, premierul Arseni Iașeniuk și președintele Parlamentului. Secretarul general NATO va participa și la o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin declara săptămâna trecută că vor fi semnate o serie de documente „strategice” care vor permite între altele Alinanței Nord-Atlantice să deschidă un biroul la Kiev.

În Balcanii de vest și Uniunea Europeană, periplul a mii și mii de refugiați și imigranți ia turnuri neașteptate: după ce și-a închis granița total cu Serbia, Ungaria a fost evitată pentru câteva zile de refugiații, care s-au reorientat spre Croația. Vineri însă, autoritățile croate au declarat că țara lor nu mai poate face față. În trei zile, prin Croația trecuseră peste 15 mii de persoane. Zagrebul a anunțat că-I va trimite mai departe în Ungaria. În cursul nopții de vineri spre sâmbătă, aproape 7.000 de imigranți au ajuns în Austria, prin Ungaria. Este vorba tocmai de imigranții veniți din Croația, care au fost urcați de autoriățile ungare în autocare și transportanți mai departe la granița cu Austria. Ținta finală a imigranților sunt Germania sau țările scandinave, în primul rând Suedia. Premierul Croație Zoran Milanovic a acuzat Grecia că ar fi vinovată de actuala scriză pentru că nu face nimic pentru a opri valul de imigranți.

În Grecia s-a încheiat campania electorală înainte de alegerile generale anticipate de duminică. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, partidul de guvernământ Syriza al fostului premier Alexis Tsipras se află cu numai câteva procente în fața partidului conservator de opoziție Noua Democrație.

Syriza a exclus posibilitatea unei mari coaliții, Noua Democrație s-a declarat dispusă să discute cu toate partidele parlamentare formarea unei noi majorități parlamentare. Orice partid va câștiga, va avea sarcina complicată de a pune în aplicare o serie de reforme financiare și sociale drastice, cerute de creditorii externi în schimbul unui nou credit de 86 de miliarde de euro.

La numai o zi după ce fusese eliberat din detenție preventivă, fostul primar al capitalei georgiene Gigi Ugulava a fost condamnat la patru ani și jumătate închisoare, într-un dosar separat în care este acuzat de abuz de putere și utilizare frauduloasă a banilor publici. Ugulava a declara că și acest proces, ca și detenția preventivă anterioară, este un caz pur politic Ugulava este un apropiat la fostului președintele Mikahail Saakachvili, urmărit în justiție la fel ca mulți alți colegi de partid după ce fostul partid prezidential Mișcarea Națională Unită a pierdut alegerile generale din 2012 în fața actualului partid de guvernământ Visul Georgian.

Președintele american Barack Obama a numit pentru prima dată pentru o funcție de conducere în armată o persoană gay. Este vorba de Eric Fanning , numit pentru funcția de Secretar al Armatei, poziție administgrativă deținută de un civil în cadrul Ministerului Apărării. Candidatura trebuie aprobată de Senatul american. Fanning are o lungă carieră la Pentagon, unde a început să lucreze când încă nici o persoană gay nu putea deține o funcție de răspundere în conducerea armatei. Restricția a fost ridicată de președintele Barack Obama în 2010.

Protestul maraton din centrul Chișinăului a intrat în a 14-a zi. Potrivit corespondenților Europei Libere, reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr, care a iniția manifestația, intenționează sâmbătă să meargă la Cahul iar duminică la Soroca.

Ei au avertizat că s-ar putea ajunge și la declanșarea unei greve generale. Vineri, liderii protestatarilor s-au întâlnit pentru prima dată cu președintele Nicolae Timofti, căruia i-au cerut să convoace consiliul suprem de securitate, să ia măsuri pentru ca cei vinovați de devalizarea băncilor să fie pedepsiți şi să promoveze amendarea constituției pentru ca viitorul președinte să fie ales direct.

Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al președintelui Nicolae Timofti, a spus ca şeful statului a convocat deja o ședință a Consiliului Suprem de Secutitate pe probleme social-economice.

De asemenea, el a spus că președintele susține ideea revenirii la alegerea directă a şefului statului de către cetățeni. „Liderii Platformei DA au arătat că nu insistă asupra demisiei președintelui Timofti şi că această solicitare a apărut „ca un mijloc de a scoate ţara din captivitate”, a mai spus Țurcanu, care a precizat că cele două părţi ar urma să se întâlnească din nou pentru a discuta lista de revendicări a manifestanților.

Tot vineri, manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale au pichetat sediile partidelor parlamentare.

Pe de altă parte, mai multe organizaţii unioniste anunţă pentru sâmbătă desfăşurarea unui marş spre sediul Companiei Teleradio-Moldova.

Parlamentul şi guvernul Republicii Moldova au solicitat Uniunii Europene o evaluare a procesului de reformă a justiţiei moldovenești, se spune într-un comunicat al legislativului moldovean. Solicitarea a fost transmisă Delegației Europene de la Chișinău de către preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi premierul Valeriu Streleţ. Potrivit sursei citate, cei doi demnitari spun că o evaluare din partea UE ar ajuta Republica Moldova să găsească eventualele deficienţe în procesul de reformă a justiţiei şi să ajusteze planul de acţiuni şi agenda internă de lucru.

Luni 21 septembrie începe la București procesul intentat premierului Victor Ponta, trimis în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari. Infracțiunile nu au fost comise în timpul mandatului de premier. Procesul este judecat la Înalta Curte de Casație și Justiie, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupțue au trimis joi dosarul la instanță. Tot luni, opoziția liberală va înainta în Parlament o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ponta, pentru a forța demisia premierului. Analiștii spun că șansele ca moțiunea să fie aprobată sînt mici.

Autoritățile croate au declarat că țara lor nu mai poate face față miilor de refugiați și imigranți care vin din Serbia, motiv pentru care i-ar putea „trimite” în Ungaria, ideea respinsa categoric de Budapesta. Croația a devenit noua rută a refugiaților spre țările occidentale din UE după ce Ungaria a închis total granița cu Serbia, print-un gard de sârmă ghimpată, înalt de peste 3 metri. Miile de refugiați și imigranți încercă acum să ajungă din Croația în Slovenia și de acolo, mai departe, în Austria sau Italia, în drum spre Germania sau țările din nordul UE. Croația a închis vineri șapte din celen opt puncte de trecere la granița cu Serbia, iar premierul croat Zoran Milanovic a precizat că frontiera nu va fi total închisă.

Premierul Olandei Mark Rutte a cerut stabilirea unor cote obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor, argumentând că statele central şi est-europene care se opun propunerii au beneficiat de fonduri importante din partea UE, astfel că acum trebuie să-și asume responsabilităţi. „Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind distribuirea obligatorie a refugiaţilor. Preluarea imigranţilor nu poate fi făcută doar de un număr limitat de ţări”, a mai declarat Rutte, citat de Mediafax. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi România se opun impunerii de cote obligatorii, poziție pe care o vor reafirma la summitul UE de la Bruxelles din 23 septembrie.

Miniștrii apărării din Statele Unite și Rusia au avut vineri prima lor discuție telefonică în mai bine de un an, în care au discutat despre războiului civil din Siria, lupta împotriva milițiilor organizației teroriste a Statului Islamic și implicarea militară tot mai mare a Rusiei de patea președintelui Bashar al-Assad. Potrivit Pentagonului, ministrul american al apărării Ash Carter și omologul său rus Sergei Șoigu au discutat în primul rând modul în care să se evite orice „contact” între militarii celor două țări, Statele Unite fiind liderul coaliției care susține lupta împotriva președintelui sirian. America a rupt orice contact la nivel militar înalt cu Rusia după ce aceasta a anexat abuziv peninsula Crimeea în martie 2014.

Unul din șefii Serviciului Federal Rus de Securitate a declarat că aproximativ de 2.400 de ruși ar lupta alături de gruparea Statului Islamic. Sergei Smirnov, prim adjunctul directorului Serviciului de Securitate a mai spus că aproxi mativ 3 mii de persoane provenind din Asia Centrală ar lupta deasemeni alături de milițiile islamice. El a susținut că în acest context, fluxul mare de refugiați din Orientul Mijlociu, aflați acum în Europa, reprezintă o amenințare potențială „serioasă” la adresa securității Rusiei. Smirnov a făcut aceste declarații în capitala Uzbekistanului, unde a avut loc o reunine legată de combaterea terorismului a țărilor din Organizația Cooperării de la Shanghai.

Un presupus activist al opoziției armene, Vahan Martirosian, s-a refugiat în Azerbaigian, țară vecină și rivală a Armeniei. Martirosian susține că ar conduce organizația neguvernamentală „Mișcarea de Eliberare Națională Internă”, dar corespondenții Europei Libere la Erevan relatează că nu au găsit nici o informație care să ateste existența acestei organizații. Nu există nici indicii că Martirosian ar fi participat vreodată la proteste antiguvernamentale sau ar fi fost activ alături de opoziția din Armenia. Vineri, la Baku, Vahan Martirosian a declarat presei că a cerut azil politic în Azerbaigian. El a criticat politica președintelui armean Serj Sarkisian, spunînd că este anti-armeană, și a spus că a fost persecutat de autoritățile din Armenia și din cauza asta a decis să se refugieze în Azerbaigian împreună cu soția sa și copilul nou-născut. Armenia și Azerbaigianul se află în conflict de 25 de ani din cauza provinciei Nagorno-Karabach. Provinica, locuită în majoritate de armeni, a fost ocupată de separatiști sprijiniți de Armenia în timpul războiului de la începutul anilor 1990, în care 30.000 de oameni au fost uciși. Eforturile diplomatice internaționale de a rezolva acest conflict s-au soldat cu un progres limitat.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a scos vineri de pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în Ucraina mai mulți jurnaliști occidentali care relatează pentru BBC și publicații din Germania și Spania. În 16 septembrie, Poroșenko semnase un decret prin care este extinsă la aproape 400 de nume, lista persoanele care nu au dreptul de a intra în Ucraina. Majoritatea sunt jurnaliști și oameni de afaceri ruși. Se presupune că interdicția este legată de modul în care mediile din Rusia relatează despre criza din regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg va vizita săptămîna viitoare Ucraina pentru prima dată. În 21 și 22 septembrie, Stoltenberg se va afla la Lvov și Kiev pentru discuții cu președintele Petro Poroșenko, premierul Arseni Iașeniuk și președintele Parlamentului. Stoltenberg va participa și la o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin declara săptămâna trecută că vor fi semnate o serie de documente „strategice” care vor permite între altele Alinanței Nord-Atlantice să deschidă un birou la Kiev.