Secretarul General al NATO a cerut Rusiei să-și retragă armamentul greu din estul Ucrainei. Jens Stoltenberg le-a vorbit jurnaliștilor în apropiere de orașul Lvov din vestul Ucrainei, la startul unui exercițiu militar la care iau parte țări aliate. El a spus că scăderea intensității luptelor între forțele guvernamentale și separatiștii sprijiniți de Rusia în regiunile Donețk și Luhansk este încurajatoare, dar a descris situația drept „foarte fragilă”. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis militari ți armament pentru alimentarea conflictului separatist, care a făcut cel puțin 7900 de victime din aprilie 2014 până astăzi. Rusia respinge acuzațiile.

Liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și liderul Partidului Nostru Renato Usatii au anunțat că vor organiza proteste comune în fața Parlamentului începând de duminică, pentru a obține alegeri anticipate. Usatâi și Dodon au anunțat la conferințe de presă separate că participanții vor rămâne în corturi în fața clădirii Parlamentului. Protestul anunțat de cele două partide care militează pentru relații mai strânse cu Rusia va avea loc câteva sute de metri de protestul antiguvernamental rival al platformei civice DA, care cere și ea alegeri anticipate din cauza furturilor din bănci și corupției, dar se pronunță pentru continuarea integrării europene. Comentând anunțul celor doi politicieni pro-ruși, premierul Valeriu Streleț i-a acuzat că ar dori să destabilizeze situația, dar a spus că autoritățile vor respecta orice „proteste pașnice”.

În Grecia, fostul premier Alexis Tsipras a spus că partidul său Syriza a obținut „un mandat clar” la alegerile anticipate, iar refacerea financiară a țării va avea loc numai „prin muncă grea”. Tzipras al cărui partid de stânga a câștigat duminică al doilea scrutin în mai puțin de nouă luni a spus că ar vrea să formeze alianța de guvernământ viitoare cu partidul de dreapta Grecii Independenți pe care l-a mai avut partener de coaliție în guvernul precedent. Partidul Syriza a obținut la anticipatele de duminică 35,5 din voturi și nu poate guverna de unul singur. Fostul premier provocase anticipatele ca să obțină sprijin popular pentru noi reforme austere contra ajutoarelor Uniunii Europene, care l-a felicitat pentru victorie și a spus că Grecia „nu are timp de pierdut” la punerea reformelor în practică.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în apropiere de Moscova pe fundalul îngrijorărilor israeliene față de activitățile militare ale Rusiei în Siria. Netanyahu i-a spus lui Putin în debutul întâlnirii că este hotărât să oprească livrările de armament pentru gruparea islamistă libaneză Hizballah, acuzând armata siriană și Iranul de tentative de a deschide „un al doilea front terorist” împotriva Israelului. Putin i-a răspuns că „armata siriană și Siria în întregime se află într-o asemenea stare, încât nu au timp pentru un al doilea front”. „Trebuie să-și salveze propriul stat”, a spus Putin, a cărui țară continuă să ofere sprijin președintelui sirian Bashar al Assad. Israelul ar vrea să se asigure că armele rusești nu ajung pe mâna militanților islamici. De asemenea, ar fi îngrijorat că implicarea Rusiei în luptele din Siria poate duce la ciocniri accidentale între forțele ruse și cele israeliene, care efectuează raiduri împotriva militanților din sudul Siriei.

Premierul Valeriu Streleț a respins acuzațiile de presiuni politice asupra Băncii Naționale aduse de guvernatorul Dorin Drăguțanu, care a anunțat astăzi că-și dă demisia din cauza acestor presiuni. Streleț a spus că demisia ar arăta, dimpotrivă, că Drăguțanu „își asumă responsabilitatea pentru situația din sectorul bancar”, afectat de dispariția unei sume imense din trei bănci moldovene. Premierul Streleț a mai respins acuzația lui Drăguțanu că ar dori să împiedice angajarea companiei americane Kroll pentru o nouă fază a investigării furtului. Anunțându-și demisia azi dimineață, Dorin Drăguțanu a spus că „unii” politicieni între care primul ministru ar încerca să mute să „mute atenția de la cei care au furat” din băncile moldovene asupra Băncii Naționale. Premierul Streleț a spus că acuzațiile împotriva sa sunt „lipsite de temei” și și-a exprimat regretul că demisia a fost anunțată cu o zi înainte de așteptata începere a unor negocieri cruciale între autoritățile moldovene și FMI.

Guvernul german a cerut Rusiei să exercite presiuni asupra separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei pentru a-i face să renunțe la organizarea unor alegeri locale pe care nu le-au coordonat cu Kievul în pofida acordurilor de pace de la Minsk. „Este regretabil că Rusia nu s-a distanțat deocamdată de aceste planuri”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarei Angela Merkel. Ministerul german de externe a spus într-o declarație: „Așteptăm ca Moscova să-și folosească influența ca separatiștii să anuleze aceste alegeri”. Kievul și mai multe țări occidentale au criticat anunțul separatiștilor pro-ruși din regiunile Donețk și Luhansk să organizeze alegeri pe 18 octombrie, cu o săptămână mai devreme, decât alegerile locale din restul Ucrainei.

Spicherul Andrian Candu spune că analizează riscurile pe care le-ar implica demisia guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu şi a viceguvernatorului, Marin Moloșag și că Parlamentul va lua o decizie în privința înlocuirii lor în perioada legală de trei luni. Candu a făcut declarația portalului deschide.md la scurt timp după ce Drăguțanu a anunțat demisia sa și a adjunctului său, dând vină pe „presiuni” exercitate de către „unii politicieni” pe fundalul acuzațiilor că a făcut prea puțin ca să prevină furtul din bănci. "Am avut discuţii cu Drăguţanu şi Moloşag înainte ca ei să-şi anunţe demisia, le înţeleg intenţiile! Acum încercăm să evaluăm riscurile pentru că ele chiar există", este citat spicherul Candu. El a mai spus că a discutat despre demisia conducerii BNM cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional. Demisia a fost anunțată cu o zi înaintea începerii unor convorbiri între guvern și FMI pe tema unui acord de colaborare, care este esențial pentru reluarea finanțării externe a Republicii Moldova aflată în dificultate financiară.

Guvernul german a cerut Rusiei să exercite presiuni asupra separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei pentru a-i face să renunțe la organizarea unor alegeri locale pe care nu le-au coordonat cu Kievul în pofida acordurilor de pace de la Minsk. „Este regretabil că Rusia nu s-a distanțat deocamdată de aceste planuri”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarei Angela Merkel. Ministerul german de externe a spus într-o declarație: „Așteptăm ca Moscova să-și folosească influența ca separatiștii să anuleze aceste alegeri”. Kievul și mai multe țări occidentale au criticat anunțul separatiștilor pro-ruși din regiunile Donețk și Luhansk să organizeze alegeri pe 18 octombrie, cu o săptămână mai devreme, decât alegerile locale din restul Ucrainei.

Spicherul Andrian Candu spune că analizează riscurile pe care le-ar implica demisia guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu şi a viceguvernatorului, Marin Moloșag și că Parlamentul va lua o decizie în privința înlocuirii lor în perioada legală de trei luni. Candu a făcut declarația portalului deschide.md la scurt timp după ce Drăguțanu a anunțat demisia sa și a adjunctului său, dând vină pe „presiuni” exercitate de către „unii politicieni” pe fundalul acuzațiilor că a făcut prea puțin ca să prevină furtul din bănci. „Am avut discuţii cu Drăguţanu şi Moloşag înainte ca ei să-şi anunţe demisia, le înţeleg intenţiile! Acum încercăm să evaluăm riscurile pentru că ele chiar există”, este citat spicherul Candu. El a mai spus că a discutat despre demisia conducerii BNM cu reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional. Demisia a fost anunțată cu o zi înaintea începerii unor convorbiri între guvern și FMI pe tema unui acord de colaborare, care este esențial pentru reluarea finanțării externe a Republicii Moldova aflată în dificultate financiară.

Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguţanu, a anunțat că își dă demisia împreună cu întreaga conducere a BNM din cauza „presiunilor” exercitate de „unii politicieni”. Vorbind în fața jurnaliștilor, Drăguțanu a spus că el și echipa sa demisionează pentru a nu prejudicia reputația Băncii Naționale, care ar fi supusă unor critici nedrepte de către politicieni nenumiți. „Ei au ales această cale murdară. Dacă nu demisionăm, lăsăm ca argumentele lor să aducă prejudiciu Băncii Naţionale”, a spus Drăguțan. El este criticat pe motiv că nu a făcut destul pentru a preveni furtul din băncile moldovene, urmat de devalorizarea leului. Mai mulți politicieni între care președintele Nicolae Timofti și premierul Valeriu Streleț au sugerat până acum că ar dori demisia guvernatorului BNM. Ea a fost cerută împreună cu a multor altor demnitari, inclusiv a membrilor guvernului și șefului statului, de către protestatarii Platformei DA, care demonstrează neîntrerupt în centrul Chișinăului de la 6 septembrie. Guvernatorul BNM, singurul care și-a anunțat demisia până acum, a spus că este gata să asigure interimatul pe o perioadă de trei luni prevăzută de lege.

La București a început procesul de corupție al premierului social-democrat Victor Ponta, acuzat printre altele de evaziune fiscală și spălare de bani. Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis cazul discutând luni legalitatea inculpării. Victor Ponta nu este obligat să asiste la ședință. Ponta, care a împlinit duminică 43 de ani, este primul premier în funcție trimis în judecată și cu avut sechestrat. El neagă acuzațiile și refuză să demisioneze. Liderul partidului de guvernământ social-democrat, Liviu Dragnea, a spus luni că PSD îl sprijină pe Ponta, iar liderii lui se vor întâlni astăzi să discute ultimele evoluții. Tot pentru astăzi era așteptată depunerea unei moțiuni de neîncredere în guvern de către Partidul Liberal, de opoziție.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să discute luni la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin despre implicarea militară rusească în Siria. Este de așteptat ca Netanyahu să exprime îngrijorările Israelului față de consolidarea prezenței rusești la o bază de pe litoralul sirian, apropiată de o bază navală israeliană. Ziarul „Jerusalem Post” a relatat că importanța vizitei lui Netanyahu în Rusia este ilustrată de faptul că în delegația lui se află șeful Marelui Stat Major, Gadi Eisenkot, și șeful Serviciului militar de informații, Herzl Halevi. Israelul este îngrijorat că implicarea rusească în luptele dintre rebelii islamiști și forțele siriene ar putea duce la schimburi de focuri involuntare cu forțele israeliene, care sunt active în sudul Siriei. Altă îngrijorare israeliană este ca armele rusești livrate Siriei să nu ajungă în mâinile milițiilor islamiste anti-israeliene Hizbollah.

Doi politicieni din opoziție au anunțat că duminica viitoare vor începe cu suporterii lor un protest continuu în centrul capitalei. Vorbind la conferințe de presă separate, liderul socialist Igor Dodon și primarul din Bălți, Renato Usatîi, au spus luni că protestul comun din fața clădirii Parlamentului va cuprinde și un orășel de corturi și va avea ca scop „eliberarea Moldovei de oligarhi”. Usatîi a promis că participanții la proteste nu se vor plictisi, pentru că în fiecare seară li se vor prezenta filme artistice. Igor Dodon a spus că protestele vor fi pașnice și lipsite de coloratură ideologică.

Activiști ucraineni vor să blocheze astăzi timp de două ore frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, în semn de solidaritate cu blocada impusă de tătarii din Crimeea la granița ruso-ucraineană. Potrivit presei de la Chișinău, activiștii vor să blocheze punctul de frontieră de la Cuciurgan între orele 12 și 14, promițând că mașinile personale vor fi lăsate să treacă. Sute de tătari din Crimeea au blocat duminică accesul terestru către peninsula de la Marea Neagră ca să protesteze anexarea ei de către Rusia. Tătarii din Crimeea, sprijiniți de formațiunea ultra-naționalistă ucraineană Pravy Sektor, au spus că vor să blocheze aprovizionarea provinciei ca să protesteze împotriva „numeroaselor încălcări ale drepturilor tătarilor de către autoritățile ruse”. „Țelul nostru este să punem capăt ocupării Crimeii și să refacem integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus unul din liderii tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov.

La Bruxelles are loc în zilele de 21 și 22 septembrie prima reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova, informează în pagina sa electronică Radio Chișinău. Delegația legislativului moldovean este condusă de fostul premier Vlad Filat, care este șeful fracțiunii PLDM și copreședintele Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Pe agenda discuțiilor de la Bruxelles se află aplicarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, inclusiv în ce privește aplicarea reformelor de către guvernarea de la Chișinău, dar și chestiunea transnistreană.

Pentru prima dată Statele Unite ar putea accepta o condamnare de către ONU a embargoului american asupra comerțului cu Cuba, informează Associated Press citând surse oficiale de la Washington sub condiția anonimatului. Oficiali de la Casa Albă au spus că administrația președintelui Barack Obama se gândește să se abțină de la vot în Adunarea Generală ONU când se va vota, probabil luna viitoare, o rezoluție sprijinită de Cuba cerând ridicarea embargoului. Casa Albă încă nu a luat o decizie, dar simpla luare în calcul a unei abțineri de la vot este fără precedent, venind pe fondul normalizării treptate a relațiilor dintre Washington și Havana, după multe decenii de ostilitate. AP notează că dacă Statele Unite s-ar abține de la vot, ar fi prima dată în istoria ONU când un stat membru nu se opune unei rezoluții care îi critică legile.

Partidul stângist Syriza a câștigat alegerile de la 20 septembrie din Grecia cu 35.47% din voturi. Ministerul de interne a anunțat rezultatele preliminare ale scrutinului luni, 21 septembrie, după numărarea a 99% din buletinele de vot. Potrivit datelor oficiale, Syriza ar urma să aibă 145 de locuri în legislativul cu 300 de membri. Partidul conservator Noua Democrație, care a primit 28% din voturi, va avea 75 de mandate, formațiunea de extremă-dreapta Zorii Aurii 18, iar comuniștii 15. În Parlament vor mai fi reprezentate trei partide. Participarea la vot a fost de 55 de procente, relativ scăzută față de alte alegeri grecești recente. A fost a treia oară când grecii au fost chemați să voteze anul acesta. Liderul Syriza, fostul premier Alexis Tsipras, a spus că va forma o coaliție cu partidul de dreapta Grecii Independenți, care i-a fost partener de coaliție înainte ca Tsipras să-și dea demisia în august pentru a forța alegeri anticipate.

Câteva sute de șoferi din Moldova au participat ieri la un protest inedit împotriva corupției, demonstrând cu mașinile în capitală. Participanții la Marșul Republican de Protest al Automobiliștilor și-au împodobit mașinile cu drapelele Republicii Moldova și Uniunii Europene și cu pancarte îndemnând la implicare civică. Aproximativ o sută de persoane au participat tot ieri la Soroca la un miting de solidaritate cu demonstranții din capitală. Demonstrațiile de duminică au venit în continuarea protestelor începute la 6 septembrie, când mii de oameni au ieșit pe străzi ca să-și exprime nemulțumirea față de incapacitatea reducerii corupției și implementării de reforme autentice. După acea demonstrație la Chișinău au fost ridicate mai multe corturi pentru un protest permanent, în așa-numitul „Oraș al demnității”.

Rusia ar putea relua de azi importul de fructe din Republica Moldova. Serviciul fitosanitar rus a precizat sâmbătă ca este vorba de aproape 50 de producători de fructe care vor profita de această decizie. Ministrul agriculturii Ion Sula a fost citat tot sâmbătă de presa moldoveană cu declarația că „urmează ca prin canale oficiale să primim informaţia respectiva”. Tot el a spus că exportul va avea loc sub supravegherea Agenţiei Naționale pentru Siguranţa Alimentelor. Vara trecută, Rusia a pus embargo pe importul fructelor şi conservelor moldoveneşti.

Miniștrii de externe din Germania și Statele Unite au căzut de acord să-și intensifice cooperarea pentru rezolvarea crizei refugiaților din Europa și pentru a pune capăt războiului civil din Siria. Secretarul de stat american John Kerry s-a întâlnit duminică la Berlin cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier. Steinmeier a spus că există „o datorie politică și morală” de a pune capăt violenței în Siria. La rândul său, Kerry a amintit că Statele Unite deja au primit 70.000 de refugiați sirieni și va primi încă 15.000 în anul fiscal următor, care începe în octombrie. Germania spune că ar fi capabilă să primească până la un milion de refugiați.

România a anunțat duminică înființarea a două tabere temporare pentru refugiați aproape de granița cu Serbia, desfășurând exerciții ale forțelor de ordine în vederea unui eventual val de migranți. Într-o declarație a Ministerului român de interne se spune că deși România nu se confruntă în acest moment cu vreun val de migranți, acțiunile sunt „necesare”. În taberele ridicate în apropierea localităților Stamora Moravița și Lunga, oficialii români au început să exerseze înregistrarea amprentelor și identificarea străinilor. Săptămâna trecută România l-a convocat pe ambasadorul ungur la București ca să ceară explicații în legătură cu planurile Budapestei de a ridica un gard împotriva migranților și la granița cu România, după cel de la frontiera cu Serbia.

Papa Francisc s-a întâlnit duminică la Havana cu liderul revoluționar cubanez Fidel Castro, la puțin timp după ce suveranul pontif i-a avertizat pe cubanezi să fie vigilenți la pericolele ideologiei și egoismului, pe fondul normalizării relațiilor cu Statele Unite. Întâlnirea papei cu Castro, care are 89 de ani, a durat aproximativ 40 de minute, și s-a concentrat asupra chestiunilor religioase și afacerilor internaționale. Fidel Castro a asistat, de asemenea, la întâlnirea de o oră dintre Papă și fratele său, Raul Castro, care este actualul președinte al Cubei comuniste. Raul Castro și alți oficiali cubanezi l-au lăudat pe Papă pentru rolul pe care l-ar fi jucat în detensionarea relațiilor dintre Havana și Washington.

Sute de tătari din Crimeea au blocat duminică accesul terestru către peninsula de la Marea Neagră ca să protesteze anexarea ei de către Rusia. Tătarii din Crimeea, sprijiniți de formațiunea ultra-naționalistă ucraineană Pravy Sektor, au spus că vor să blocheze aprovizionarea provinciei ca să protesteze împotriva „numeroaselor încălcări ale drepturilor tătarilor de către autoritățile ruse”. „Țelul nostru este să punem capăt ocupării Crimeii și să refacem integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus unul din liderii tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov.

Câteva sute de persoane au participat în capitala Serbiei Belgrad la Parada Gay, care anul acesta, spre deosebire de anii precedenți, s-a desfășurat fără ciocniri violente cu grupări extremiste. Parada a fost păzită însă de sute de polițiști, centrul orașului a fost închis de dimineață iar la unele intersecții au fost plasate tunuri cu apă. La paradă au participat ministrul sârb al integrării europene, ministrul culturii și primarul capitalei.

Papa Francisc a început o vizită în Cuba, țară comunistă dar profund catolică. A fost primit de președintele Raul Castro care a salutat rolul jucat de Suveranul Pontif în apropierea dintre Cuba și Statele Unite. Cele două țări au restabilit anul acesta relațiile diploatice, rupte din 1961.America nu a ridicat însă și embargoul economic împotriva Cubei.